Recomandări în relaţionarea cu presa europeană (definiţie academică)

Având în vedere volumul extrem de mare de informaţie care bombardează zilnic jurnalistul european, este extrem de importantă relaţia pe care o construieşti şi apoi o menţii cu acesta.

Este imperativ să fiţi realişti! Jurnaliştii nu pot să scrie doar despre interesul vostru, nici să scrie despre ceva aşa cum doar voi vreţi. Nu încercaţi să manipulaţi jurnaliştii şi daţi dovadă de încredere! Dacă îi promiteţi unui jurnalist informaţii sau documentări, asiguraţi-vă că le primesc în timp util. Jurnaliştii sunt stresaţi şi deseori în întârziere. Ajutaţi-i, dar nu îi deranjaţi. Jurnalistul din capitala comunitară – pe lângă faptul că trebuie să găsească rapid informaţia – trebuie să fie un expert în politicile europene, explicând cititorului ce înseamnă respectiva iniţiativă şi cum cetăţeanul este afectat. Deci, fiţi de ajutor!

Trebuie să interacţionaţi şi cu presa care nu este bazată în Bruxelles! Dacă doriţi cu adevărat „acoperire mediatică”, nu vă mărginiţi în a interacţiona doar cu corespondenţii de la Bruxelles, clădiţi o relaţie durabilă şi cu sediile centrale din capitalele europene. Luaţi lista cu jurnalişti acreditaţi, construiţi relaţii de încredere cu cei relevanţi şi daţi-le numărul de telefon pentru a creşte oportunităţile pentru publicare înainte de termenul lor limită.

Dar trebuie în prealabil să te asiguri că ai de fapt  o “ştire adevarată“, adică una pe care şi un jurnalist ar recunoaşte-o ca atare. Albert Camus spunea că "ziaristul este istoricul clipei". El are datoria de a face diferenţe între semnificaţia aparentă, imediată şi semnificaţia reală, profundă a unui eveniment. O ştire bună transmite ceva neobişnuit, unic sau controversat, o situaţie umană şi bineînţeles este relevantă pentru audienţă.

În opinia experţilor, o ştire interesantă are nevoie de cel puţin unul dintre cei 3 factori: eveniment, emoţie sau controversă.

Dacă la prima impresie Bruxelles-ul pare un loc ideal pentru conferinţe de presă, nu este totuşi recomandabilă organizarea de astfel de evenimente aici. Bruxelles-ul găzduieşte zilnic aproximativ 100 de evenimente pe teme comunitare. În fiecare zi (de luni până vineri) la orele 12:00 are loc conferinţa de presă de la Comisia Europeană, unde sunt prezenţi de fiecare dată câteva sute de ziarişti. Un ziarist acreditat primeşte zilnic, doar pe email, între 50 şi 100 de comunicate de presă. În această densitate de “conţinut european”, un ziarist găseşte cu greu timp pentru a participa la manifestări organizate de “sectorul privat”. Prima lecţie de PR în Bruxelles-ul european: nu propune clientului o conferinţă de presă pentru că îţi “poţi rupe gâtul”.

Orice informaţie care afectează cetăţeanul simplu face apel la emoţie. Trebuie să subliniezi interesul uman. Oamenilor le plac poveştile cu oameni, poveştile în care poate se regăsesc sau cele despre situaţii în care nu şi-ar dori niciodată să ajungă. Oamenii tind să se identifice cu bucuriile, suferinţele, necazurile şi reuşitele celor din jur. Chiar dacă nu sunt evenimente care au consecinţe dintre cele mai grave pentru public, ele îi oferă acestuia ceva la fel de important – emoţie.

Conflictul trezeşte întotdeauna interesul. Oamenilor le place competiţia deoarece face parte din viaţă. Pentru mulţi, conflictul este cel mai bun pretext pentru a se manifesta, pentru a-şi spune părerea, devenind astfel adevăraţi judecători, împărţind dreptatea între cei care sunt în duel. Controversele de opinii dau o valoare mult mai mare informaţiei.

Ca să atrageţi atenţia, asiguraţi-vă că aveţi rapid luări de poziţie pe politicile europene şi să le promovaţi online, website-ul vostru ar trebui să fie actualizat şi “prietenos” şi nu uitaţi să fiţi prezenţi pe platforme online care grupează mai multe luări de poziţie – ziariştilor le este uşor să compare. 

Atunci când scrieţi un comunicat de presă folosiţi un limbaj clar şi simplu. Spuneţi clar cine sunteţi şi ce intenţii aveţi, fără a folosiţi prescurtări. Mai bine să nu aveţi comunicate de presă prea frecvente, mai bine să fie la subiect, decât prea multe. Acest lucru este fundamental pentru credibilitatea voastră. Iar regula de aur în ceea ce priveşte vizibilitatea media este să transmiţi un mesaj bun în care să ştiţi despre ce vorbiţi.

Dacă vă abordează un jurnalist, nu trebuie sã panicaţi, întrebaţi numele şi presa unde lucrează, dacă vrea să realizeze o ştire sau un editorial, care este audienţa şi termenul de predare? Cereţi date de contact şi aflaţi despre ce vor să discute şi pe cine altcineva intenţionează să intervieveze.

Cu toate acestea în minte şi cu informaţia „în mână” relaţia cu presa europeană trebuie să dea cele mai bune rezultate tuturor celor care au ceva important de transmis cetăţeanului european.

Dan LUCA / Bruxelles