Delectarea online şi productivitatea muncii

Mulţi manageri îşi pun întrebarea dacă productivitatea muncii prestate de angajaţii lor este influenţată negativ de activitatea desfăşurată de salariaţi în scopuri personale: utilizarea browserelor, a reţelelor sociale, efectuarea de rezervări sau cumpărări online.

Pentru cei care se bazează pe studii care confirmă acest lucru, au apărut programele de monitorizare a muncii angajaţilor, care prezintă rapoarte complexe asupra timpului efectiv de muncă, iar apoi, decalat pe tipurile de programe care au rulat, pe fiecare computer în parte. Acestea vin în completarea acelora care îngrădesc accesul la anumite categorii de site-uri. Producătorii acestor programe promit îmbunătăţirea vizibilă a productivităţii muncii.

Dar dacă aceste programe îi ajută pe cei de la resurse umane să îşi facă o imagine clară în legătură cu angajaţii care sunt într-adevăr dedicaţi muncii şi îi depistează pe cei mai puţin harnici, care au alte preocupări la serviciu decât cele înscrise în fişa postului, asta nu înseamnă că o monitorizare atât de severă îi şi motivează, pe aceştia din urmă, să fie mai activi. Este drept că legislaţia muncii impune anunţarea salariaţilor în cazul în care aceştia sunt verificaţi prin diferite metode tehnice, dar relaţiile dintre superior şi angajat trebuie să fie bazate pe încredere reciprocă.

Cred că această monitorizare implică efecte negative psihologice asupra angajaţilor. Cultura organizaţională ar trebui să îşi adapteze regulile la stilul de viaţă actual al angajaţilor. Internetul face parte din viaţa noastră, atât la locul de muncă cât şi în viaţa personală. Persistă încă însă o mentalitate greşită în multe companii. Şeful doreşte ca banii pe care îi dă angajaţilor să justifice exact munca depusă de aceştia. Dar asta nu trebuie să îl transforme într-un “bau-bau”, pentru că oamenii vor găsi oricum şi alte metode de evadare pe parcursul programului de lucru.

De câţiva ani, au intrat în câmpul muncii angajaţi tineri, membrii ai generaţiei, pe care unii o numesc Generaţia Y. Da! Ei sunt viitorul şi adaptarea trebuie să se facă la nou, trebuie să mergem înainte, nu să aşteptăm ca tinerii să revină la modul de gândire deja învechit.

La fel cum se impunea şi până acum, este normal ca oamenii să regăsească la locul de muncă un climat potrivit pentru a nu lucra sub stres. Iar dacă acestea sunt avantajele oferite de tehnologia de azi, de ce să le îngrădim libertatea de a îmbina munca cu plăcerea.

Deşi ei constituie majoritatea, nu doar cei mai tineri dintre angajaţi au fost cuceriţi de posibilităţile pe care le oferă noua tehnologie, dar ei sunt cei care vor implementa şi vor utiliza din ce în ce mai mult metodele care le sunt atât de familiare.

Repet, relaţionarea cu sistemele de conducere trebuie să ofere flexibilitate. Focalizarea pe rezultatul final este soluţia. Urmărirea derulării proiectelor, de la prezentarea task-urilor până la momentul de predării acestora în forma finală nu ar trebui să fie cea mai mare preocupare a managerilor. Când ai angajaţii potriviţi pe posturile respective, pentru sarcinile pe care le-au primit, şi mai ales, când aceştia sunt şi motivaţi, sunt mici şansele ca rezultatele să nu fie pe măsura aşteptărilor.

Şi dacă între timp, angajatul face o pauză şi discută cu un prieten, asta nu înseamnă că acest lucru va dăuna comapaniei. Don Tapscott prezenta acea imagine, într-adevăr utopică la prima vedere, dar care mai devreme sau mai târziu se va transpune în realitate - reţelele sociale şi blogurile vor ţine locul schimburilor de experienţe şi stabilirii de legături profesionale.

Dan LUCA / Bruxelles