Bilanţ: 2009 din punct de vedere…

Sfârşit de 2009, un an care se anunţa plin de evenimente, atât pe plan european, cât şi pe plan naţional.

...European

În urma alegerilor din iunie 2009 avem un nou Parlament European în componenţa căruia găsim acum un mozaic inimaginabil de partide şi “doctrine”. Mai puţin evident decât la nivel naţional, avem o mare coaliţie la putere, vizibilă în special la desemnarea preşedintelui Parlamentului European. Pentru doi ani şi jumătate un creştin-democrat – Jerzy Buzek, polonez, primul “estic” investit cu o asemenea onoare - iar apoi va urma liderul socialiştilor şi democraţilor pentru un mandat similar.

José Manuel Barroso a reuşit să se impună ca lider al Comisiei Europene pentru un nou mandat de cinci ani, profitând în special de lipsa de coerenţă a stângii europene în a da un mesaj eficient electoratului ca răspuns la actuala criză financiară.

Ratificarea Tratatului de la Lisabona a ţinut Uniunea Europeană într-o tensiune istorică. Dar au trecut toate cu bine, cu DA-ul irlandezilor – smuls greu, cu multă muncă - prin octombrie şi apoi împăcarea “liderilor rebeli” ai Poloniei şi Cehiei cu ideea că e timpul să aibă o atitudine constructivă. Astfel de la 1 decembrie 2009 avem un nou tratat, iar ca rezultat, după negocieri între liderii europeni – în care cetăţeanul european nu a avut nimic de spus – avem primul Preşedinte stabil al Uniunii Europene - Herman Van Rompuy – şi noul şef al diplomaţiei europene - Catherine Ashton.

Au fost şi alegerile din Germania anul acesta, care au consolidat un lider european incontestabil, Angela Merkel, deosebit de influentă acum pe dreapta europeană.

Iar pe final de an, delegaţii la congresele europene ale socialiştilor europeni şi cei ai Partidului Popular European şi-au reales liderii, atât în cazul lui Poul Nyrup Rasmussen, cât şi respectiv în cel a lui Wilfried Martens.

...Românesc

România şi-a trăit al treilea an ca membru al Uniunii Europene, dar e încă greu, greu în a calibra sistemul românesc la dinamica comunitară. Criza financiară, campaniile electorale şi alegerile care parcă nu se mai termină, au măcinat ţara, iar cei care au pierdut sunt cetăţenii.

Parcă nu reuşim încă acea “detenţă de la trecut la realitate”, iar subiecte care credeam că sunt de domeniul trecutului au reînviat într-un an 2009 – la 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie ‘89 - pe care dorim să-l uităm cât mai repede.

În toată această atmosferă sumbră, într-o competiţie acerbă cu bulgarii pentru locul 26 european, a fost şi o rază de speranţă, desemnarea lui Dacian Cioloş pentru postul de comisar european pentru agricultură.

Dan LUCA / Bruxelles

Barroso şi Erasmus de vară?

Pe lângă multe alte puncte pe care le atinge planul propus de Barroso pentru următorul mandat, se regăsesc şi obiective legate de mobilitatea tinerilor, atât de necesară în momente de criză socială şi economică, aşa cum însuşi Barroso spunea.

Barroso susţine extinderea instrumentelor de mobilitate deja existente la nivel european, exemplul deja atât de bine-cunoscut fiind Erasmus, încurajând astfel în acelaşi timp şi diversitatea culturală, dialogul intercultural, şi învăţământul multilingvistic, prin perioadele de studiu pe care tinerii le petrec în alte state membre decât cele natale.

Necesitatea unor noi programe comunitare este clară. Făceam o astfel de propunerea încă din 2007, aptă de a fi pusă în aplicare şi care este încă de actualitate. Atunci sugeram idea de “Erasmus de vară”, dar din păcate această “nişă” nu este nici acum, la final de 2009, suficient acoperită.

Dan LUCA / Bruxelles

Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles

În 2003 publicam la Editura Dacia din Cluj cartea “România văzută de la Bruxelles“, care cuprinde 6 ani de corespondenţe europene pentru presa clujeană.

Acum câteva săptămâni lansam cartea “Dilemele comunicării Uniunii Europene”, o adevărată proiecţie din “lumea Web 2.0” (pe care o descopăr de la lansarea blogului în 2007) în cea “serioasă”, a cărţilor de specialitate, un exerciţiu colectiv prin care 50 de români au decis să scrie o carte despre comunicarea Uniunii Europene.

În perioada 2003-2007, înainte de a decide să mă implic politic, am scris pentru presa locală clujeană, iar câteva din aceste materiale sunt grupate acum în „Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles”. Tot în această publicaţie, la final, am inserat interviul pe care l-am acordat în aprilie 2006, Lianei Ionescu, pentru cercetarea “A relata de la Bruxelles despre Uniunea Europeană. Cazul României”, publicată apoi în cartea „România şi integrarea europeană. Logici şi rutine jurnalistice”.

Sper ca lectura acestor materiale să fie un punct de plecare şi pentru alte cercetări. Prin cele prezentate am dorit să creionez perioada de pre-aderare a României la UE, văzută de un român din Bruxelles-ul european.

Dan LUCA / Bruxelles

România ştie să joace european

Menţionam că România are nevoie de strategii pe structura comunitară, trebuie să-şi joace cartea celei de-a 7-a puteri politice în Uniunea Europeană.

În iunie 2009 România şi-a exprimat dorinţa de a găzdui Agenţia Europeană de Cooperare a Autorităţilor de Reglementare Energetică, rol la care aspira şi Slovenia şi Slovacia. Nu a fost să fie, iar Ljubljana a câştigat nominalizarea. Asta nu înseamnă că nu am reuşit să avem un membru în Consiliul de Administraţie al Agenţiei, la negocierile asociate cu desemnarea locaţiei.

Recent Răzvan ne-a povestit în cadrul unei dezbateri despre “afacerile româneşti în afacerile europene” despre rolul pe care îl joacă România în politica energetică europeană şi mă bucur că la scurt timp lobby-ul românesc a fost cu succes pe acest sector.

Dan LUCA / Bruxelles

Dilemele comunicării în Făclia de Cluj

Am răspuns cu deosebită plăcere prietenilor de la Făclia de Cluj în realizarea unui interviu despre cartea pe care am lansat-o recent “Dilemele comunicării Uniunii Europene”.

Vreau să multumesc pe această cale tuturor celor care mi-au adresat felicitări pentru această iniţiativă.

Dan LUCA / Bruxelles

Trezirea la realitatea europeană

În articolul din cartea “Dilemele comunicării UE”, semnat de Simona Popa, întâlnim elemente din dezbaterea “comunicare-democraţie”.

Ideile acestui material vin atât ca şi completare la alte articole, cât şi pentru întregirea imaginii referitoare la necesitatea implicării mai vizibile a mediului de afaceri din România în negocierile de la Bruxelles, prin activităţi de lobby. “Lobbyiştii reprezintă, spre exemplu, una din sursele principale de informaţii de specialitate pentru deputaţii din Parlamentul European”.

“Prin urmare, interesele de afaceri ale României trebuie în primul rand susţinute prin reţeaua de funcţionari europeni români, mai ales când anumite decizii şi iniţiative au potenţialul de a crea schimbări majore pentru ţară. Ei vor fi mult mai receptivi la mesaje şi vor avea astfel o justificare deplină în a adopta şi a încerca să remedieze efectele negative, prin modificarea ca atare a legislaţiei. Acest lucru nu se aplică automat în domeniile în care UE are putere de decizie (cum ar fi cel al concurenţei sau al ajutoarelor de stat), unde principiul subsidiarităţii – putere de decizie exclusiv la nivel de stat membru – nu se aplică, sau în cazul Comisiei Europene care sprijină interesele UE, ca un tot şi nu pe cele ale fiecărei ţări în parte”.

Şi deci, “cu cât mediul de afaceri românesc se va trezi mai repede la realitatea europeană care va dicta direcţiile generale ale politicilor de acum încolo...cu atât mai bine”.

Dan LUCA / Bruxelles

Lideri europeni realeşi

Puţin observat chiar şi de presa politică din Europa, săptămâna aceasta am asistat la congresele celor mai mari partide europene. La început de săptămână a avut loc congresul socialiştilor europeni de la Praga, iar apoi a urmat la Berlin congresul Partidului Popular European.

Şi tot pentru simetrie, delegaţii au reales liderii, atât în cazul lui Poul Nyrup Rasmussen, cât şi în cel a lui Wilfried Martens.

Sper ca partidele politice europene să dea semnalul către o comunicare reală cu cetăţenii.

Dan LUCA / Bruxelles

UE şi 2020

Acum mai bine de 10 ani m-am ocupat mult de conceptul “Europa în 2020”. Am organizat la Cluj o conferinţă în octombrie 1998 pe tema “Relaţiilor româno-maghiare în 2020” (şi ce mai atenţie a avut – conferinţa desfăşurandu-se în incinta Universităţii “Babeş-Bolyai”), iar în martie 1999 am coordonat un eveniment în Parlamentul European de la Bruxelles pe tema “Educaţiei pentru 2020”.

În 2000, în Aula Universităţii Sorbona din Paris, am prezentat viziunea despre sistemul educaţional al anului 2020.

Mulţi au zis atunci că nu e interesant conceptul şi că nu ajută. Acum însă, de câteva săptămâni Comisia Europeană a lansat proiectul UE pentru următorii 10 ani, intitulat “Europa pentru 2020”, o continuare a faimoasei Agenda Lisabona.

Mă bucur să văd că acum şi la nivel instituţional anul 2020 devine o referinţă a politicii europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Erasmus pentru funcţionari

Am scris mult despre corelarea administraţiei româneşti la mecanismul de Bruxelles şi iniţiativele în această direcţie sunt de apreciat.

Aşa cum pregătirea studenţilor care urmează cursuri de afaceri europene, nu este completă fără un contact direct cu Bruxelles-ului, tot aşa, nici un funcţionar din cadrul instituţiilor naţionale nu poate avea o pregătire completă doar prin însuşirea teoretică a mecanismului european şi a etapelor procesului decizional comunitar.

Iată că există un nou program de formare, destinat de această dată acestui segment, care nu cuprinde doar teorie, ci şi practică zilnică în instituţiile europene. Programul de 10 zile “Erasmus for Officials” nu se axează doar pe explicarea generală a politicilor de funcţionare, ci se focalizează şi pe arii particulare, de interes pentru participanţi, week-end-ul putând fi petrecut fie în Bruxelles, fie la Luxemburg.

Acest program, ale cărui costuri sunt suportate de Comisia Europeană, se adresează funcţionarilor nou-angajaţi în instituţiile naţionale, fiind pe lângă completarea, atât de necesară, la pregătirea acestora, o deosebită ocazie de dezvoltare de relaţii între cei care participă, generatoare de oportunităţi de colaborare.

Erasmus devine un cuvânt generic după succesul programului Erasmus şi lansarea Erasmus Mundus. L-am folosit şi eu ca “Erasmus de vară” încă acum 2-3 ani, referindu-mă la posibilele mobilităţi de scurtă durată pentru tineret.

Dan LUCA / Bruxelles

Lider european vizibil, dar tot neales...

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, apar schimbări în ceea ce priveşte instituţiile Uniunii Europene. Parlamentul European deţine puteri sporite, participând la luarea deciziilor în domenii precum justiţie, afaceri interne, chestiuni bugetare sau agricultură.

Legat de noii lideri europeneni, am aflat numele preşedintelui Consiliului European - ales pentru un mandat de doi ani şi jumătate - şi cel al noului şef al diplomaţiei europene.

Am mai amintit de necesitatea alegerii liderilor europeni, pentru că este nevoie de o mult mai mare raportare la cetăţeni. Uniunea Europeană are nevoie de lideri adevăraţi pe care cetăţenii să îi recunoască. UE şi presa are o problemă în a “vinde” personalităţi care nu au notorietate pan-europeană provenitã din alegeri. Apare un lider, însă în continuare fără nici un proces electoral.

În agenda europeană trebuie să îşi găsească locul în permanenţa subiecte precum “cetăţeni”, “vot” sau “alegeri”, iar elementele politică, democraţie şi comunicare, trebuie văzute în aceeaşi matrice.

Dan LUCA/ Bruxelles

Comunicarea politică, tehnologie şi SUA...

… încă un subiect tratat în cartea “Dilemele comunicării UE”. De această dată luând ca şi caz concret Statele Unite ale Americii, Raluca Viman Miller, exemplifică evoluţia diferitelor media de-a lungul timpului în istoria americanilor şi influenţa acesteia în felul în care sunt utilizate în comunicarea politică.

Am dezbătut şi în alte mesaje ideea de comunicare politicã când e vorba de americani, atunci când se ating subiecte legate de PR, inovaţii ştiinţifice sau publicitate, sau când am prezentat felul lor de a gândi campaniile electorale.

Prezentul articol îşi propune să ilustreze şi “legătura dintre progresul tehnologic şi modificările survenite în strategiile de comunicare politică a preşedinţilor şi candidaţilor la preşedinţia americană”.

Urmând exemplul radioului şi al televiziunii, internetul a devenit un instrument indispensabil în comunicarea politică. Strategiile de comunicare politică americane s-au dovedit din nou “deschizătoare de drumuri, în ceea ce priveşte relaţia dintre tehnologie şi funcţionarea democraţiei”.

Dan LUCA / Bruxelles

În slujba clujenilor!

Nu suntem singurii care au conştientizat importanţa comunicării şi a prezenţei europene pe structura locală din Cluj. Din dorinţa de a putea avea un “dialog direct şi constant cu cetăţenii din Ardeal”, recent, europarlamentarul Corina Creţu a decis inaugurarea la Cluj a unui birou europarlamentar. Este un lucru de apreciat, care nu poate decât să mă bucure, pentru că este nevoie de astfel de prezenţe la Cluj.

Din Cluj este doar europarlamentarul Rareş-Lucian Niculescu, prezent şi el în mod similar, aproape de cetăţeni. În trecut clujenii au mai avut astfel de experienţe, reflectate pe blog în vara lui 2008.

Cu acelaşi gând am înfiinţat încă din 1996 Casa Europei la Cluj, cu principal obiectiv realizarea unei legături reale între comunitatea locală clujeană şi factorii de decizie de la Bruxelles. Implicarea activă a cetăţenilor în problemele europene necesită crearea structurii adecvate care să permită realizarea acestui obiectiv şi după 13 ani de experienţă putem zice că nu ne-am înşelat.

Aştept cu nerăbdare să găsim cele mai bune soluţii prin care am putea colabora pe axul Bruxelles-Cluj, în beneficiul clujenilor şi nu numai.

Felicitări Corina!

Dan LUCA / Bruxelles