Dan LUCA – articol în Cariere – “Piramida nevoilor europene”

Prezentam într-un material publicat de Cariere, pe modelul piramidei nevoilor propusă de cãtre Abraham Maslow, o “variantă” a acesteia pe profilul românului, ca cetăţean al Uniunii Europeane. Vă recomand materialul integral pentru a descoperi asemănările între cele două abordări:

...............

Făcând o analogie a piramidei nevoilor umane descrisă de psihologul Abraham Maslow, propun să ne imaginăm o „piramidă a nevoilor europene”. Cercetătorul vorbește despre opt niveluri ale necesităţilor fundamentale, începând cu nevoile fiziologice, cele de securitate, de aparartenenţă şi socializare, apoi continuând cu cele de stimă, de autocunoaştere, iar înspre vârful piramidei se află cele estetice, de dezvoltare şi cel mai înalt nivel, al nevoilor de contribuţie.

“Exemplificate „european”, am putea etaja nevoile românului, ca cetăţean european. Nu este greu de observat că încă nici măcar nevoile de bază nu sunt satisfăcute pentru o categorie mare a populaţiei. Odată cu aderarea, românii pot locui, pot circula liber pe teritoriul Uniunii, pot munci sau pot desfăşura alte activităţi, care să le asigure o viaţă decentă, însă mai mult de jumătate din populaţia României trăieşte cu grija zilei de mâine.

Respectând regula lui Maslow, dacă nevoile de la baza piramidei sunt satisfăcute, se trece la cel de-al doilea nivel, cel al nevoilor de securitate. Nici acestea nu sunt îndeplinite încă pentru toată populaţia, deşi, să nu uităm că, una din ideile de la care a pornit realizarea aceastei construcţii europene este tocmai pacea şi securitatea tuturor cetăţenilor. Conform sondajelor sociale, românii se simt în siguranţă, sunt optimişti şi au încredere în UE, dar trebuie să fim atenţi şi la caracteristicile eşantionului şi la reprezentativitatea acestuia.

Se poate trece la identificarea nevoilor de la al treilea nivel al piramidei, pentru cei care au nevoile de până acum satisfăcute, fiind vorba aici de nevoia de apartenenţă, de creare şi dezvoltare de relaţii sociale de orice fel. Vocea românilor trebuie ascultată, iar conform procedurilor reglementate de legislaţia în vigoare, cetăţenii sunt consultaţi atunci când se iau decizii importante, în special prin organizarea de alegeri sau referendumuri, aşa cum este normal într-un grup unitar, într-o familie, precum marea familie europeană.

Pe măsură ce ne apropiem de nivelul patru al piramidei, şi vorbim aici de nevoile de stimă, atât în ceea ce priveşte stima din partea celor din exterior, cât şi de stima pentru propria persoană, asociat în cazul nostru cu stima pentru propriul popor, propria ţară, încep să apară problemele. Nu putem aştepta ca doar „ceilalţi” să aibă o părere bună, atâta vreme imaginea de ţară din mintea românilor este încă defectuoasă.

În vârful piramidei am putea asocia nevoile de auto-actualizare sau auto-depăşire, cu funcţionarea la maxim a tuturor sistemelor naţionale, pentru ca România şi cetăţenii ei să devină din ce în ce mai buni. Oamenii au nevoie să contribuie la reuşita altora, la dezvoltarea unei comunităţi bazate pe interese comune. Românul, ca cetăţean european, nu putem afirma că este pe deplin „împlinit”, având în vedere situaţia ţării pe scena europeană. Nu cred că este prea devreme să ne întrebăm cum vom rezolva şi această problemă a atingerii celui mai înalt nivel al ierarhiei nevoilor, având în vedere că în contextul european contribuţia naţională este importantă atât pentru cetăţenii ţării, cât şi pentru Uniune ca întreg. 

Iniţial, teoria spunea că oamenii îşi îndeplinesc mai întâi nevoile de bază şi abia apoi pe celelalte, dar practica demonstrează că pentru oameni diferiţi, în contexte diferite, unele nevoi superioare (din vârful piramidei) pot fi mai importante decât unele nevoi inferioare (de la baza piramidei). Asta nu înseamnă că devenim „selectivi” şi că tindem spre atingerea ultimului nivel al piramidei, când încă sunt români care speră ca într-o zi să se poată bucura de un trai decent.

Dan LUCA / Bruxelles