Prezentam într-un material
publicat de Cariere,
pe modelul piramidei nevoilor propusă de cãtre Abraham Maslow, o “variantă” a
acesteia pe profilul românului, ca cetăţean al Uniunii Europeane. Vă recomand materialul integral pentru a descoperi asemănările între cele
două abordări:
...............
Făcând o
analogie a piramidei nevoilor umane descrisă de psihologul Abraham Maslow,
propun să ne imaginăm o „piramidă a nevoilor europene”. Cercetătorul vorbește
despre opt niveluri ale necesităţilor fundamentale, începând cu nevoile
fiziologice, cele de securitate, de aparartenenţă şi socializare, apoi
continuând cu cele de stimă, de autocunoaştere, iar înspre vârful piramidei se
află cele estetice, de dezvoltare şi cel mai înalt nivel, al nevoilor de
contribuţie.
“Exemplificate
„european”, am putea etaja nevoile românului, ca cetăţean european. Nu este
greu de observat că încă nici măcar nevoile de bază nu sunt satisfăcute pentru
o categorie mare a populaţiei. Odată cu aderarea, românii pot locui, pot
circula liber pe teritoriul Uniunii, pot munci sau pot desfăşura alte
activităţi, care să le asigure o viaţă decentă, însă mai mult de jumătate din
populaţia României trăieşte cu grija zilei de mâine.
Respectând
regula lui Maslow, dacă nevoile de la baza piramidei sunt satisfăcute, se trece
la cel de-al doilea nivel, cel al nevoilor de securitate. Nici acestea nu sunt
îndeplinite încă pentru toată populaţia, deşi, să nu uităm că, una din ideile
de la care a pornit realizarea aceastei construcţii europene este tocmai pacea
şi securitatea tuturor cetăţenilor. Conform sondajelor sociale, românii se simt
în siguranţă, sunt optimişti şi au încredere în UE, dar trebuie să fim atenţi
şi la caracteristicile eşantionului şi la reprezentativitatea acestuia.
Se poate trece
la identificarea nevoilor de la al treilea nivel al piramidei, pentru cei care
au nevoile de până acum satisfăcute, fiind vorba aici de nevoia de apartenenţă,
de creare şi dezvoltare de relaţii sociale de orice fel. Vocea românilor
trebuie ascultată, iar conform procedurilor reglementate de legislaţia în
vigoare, cetăţenii sunt consultaţi atunci când se iau decizii importante, în
special prin organizarea de alegeri sau referendumuri, aşa cum este normal
într-un grup unitar, într-o familie, precum marea familie europeană.
Pe măsură ce ne
apropiem de nivelul patru al piramidei, şi vorbim aici de nevoile de stimă,
atât în ceea ce priveşte stima din partea celor din exterior, cât şi de stima
pentru propria persoană, asociat în cazul nostru cu stima pentru propriul
popor, propria ţară, încep să apară problemele. Nu putem aştepta ca doar
„ceilalţi” să aibă o părere bună, atâta vreme imaginea de ţară din mintea
românilor este încă defectuoasă.
În vârful
piramidei am putea asocia nevoile de auto-actualizare sau auto-depăşire, cu
funcţionarea la maxim a tuturor sistemelor naţionale, pentru ca România şi
cetăţenii ei să devină din ce în ce mai buni. Oamenii au nevoie să contribuie
la reuşita altora, la dezvoltarea unei comunităţi bazate pe interese comune.
Românul, ca cetăţean european, nu putem afirma că este pe deplin „împlinit”,
având în vedere situaţia ţării pe scena europeană. Nu cred că este prea devreme
să ne întrebăm cum vom rezolva şi această problemă a atingerii celui mai înalt nivel
al ierarhiei nevoilor, având în vedere că în contextul european contribuţia
naţională este importantă atât pentru cetăţenii ţării, cât şi pentru Uniune ca
întreg.
Iniţial, teoria
spunea că oamenii îşi îndeplinesc mai întâi nevoile de bază şi abia apoi pe
celelalte, dar practica demonstrează că pentru oameni diferiţi, în contexte
diferite, unele nevoi superioare (din vârful piramidei) pot fi mai importante
decât unele nevoi inferioare (de la baza piramidei). Asta nu înseamnă că
devenim „selectivi” şi că tindem spre atingerea ultimului nivel al piramidei,
când încă sunt români care speră ca într-o zi să se poată bucura de un trai
decent.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu