În prima zi a
lunii octombrie, ziarul
Argeşul publica un material în care am insistat pe posibilitatea României
de a se impune mult mai mult pe plan european, înainte şi în timpul
preşedenţiei rotative a UE, mandat care urmează să fie preluat în a doua
jumătate a anului 2019.
În continuare
am inserat materialul integral:
.........
Statele membre
deţin preşedinţia Uniunii Europene, pe un sistem rotativ, timp de câte 6 luni.
Preşedinţiei rotative îi rămân dosare precum economia şi finanţele, afacerile
interne şi justiţia, agricultura sau mediul, după ce prin Tratatul de la
Lisabona a fost creat postul de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri
externe, în prezent, Catherine Ashton. Aceasta prezidează reuniunile
miniştrilor de externe şi reprezintă diplomaţia europeană atât în faţa
Parlamentului European, dar şi în afara Uniunii.
În prezent,
Lituania deţine mandatul până la sfârşitul acestui an, preluând pe 1 iulie 2013
“funcţia” de la Irlanda. România urmează să deţină acest rol în a doua jumătate
a anului 2019. Poate vă veţi întreba dacă nu este prea devreme să vorbim deja
despre acest lucru. Nu, nu este! La 6 ani după aderare şi încă 6 până la
începerea mandatului preşedinţiei rotative a Uniunii Europene, timpul nu este
pierdut pentru a reuşi un mandat bun.
Ca stat membru
cu drepturi depline, România se poate impune mult mai mult, mai ales că suntem
a 7-a putere ca reprezentare în structurile europene, implicit şi după numărul
de voturi. Până acum am reuşit să ne promovăm anumite subiecte strategice –
precum Marea Neagră şi Dunărea – pe agenda UE, am trecut de la un portofoliu
comisarial mai puţin important (multilingvismul) la unul cheie (agricultura). E
bine să fim ambiţioşi, comparându-ne cu ţări intrate în 2004 în UE, precum
Polonia, însă Europa aşteaptă şi INOVARE!
Yann-Sven
Rittelmeyer, cercetător francez, sublinia recent că deşi “preşedinţia rotativă
reprezintă încă o sarcină grea, mai ales pentru statele mici, acestea reuşesc
adesea să joace rolul de mediator imparţial. (…) Ciprul, de exemplu, se poate
lăuda că a pus capăt unei dispute vechi de 30 de ani în privinţa brevetului
european şi că a obţinut un acord asupra supravegherii bancare, în ciuda
eşecului din urma negocierilor pentru bugetul 2014-2020. La rândul său, Belgia,
în 2010, pe atunci în plină criză politică, s-a descurcat bine la preşedinţia
UE, datorită abilităţii diplomaţilor săi”, completa Rittelmeyer.
Trebuie să ne
mobilizăm, să analizăm foarte bine interesele, priorităţile, să ne fructificăm
atuurile şi să dezvoltăm parteneriatele strategice, în interes naţional, dar să
nu uităm că “Europa suntem noi”. E important să ne continuăm drumul spre zona
euro, respectând desigur paşii – şi ritmul – dictaţi de economia noastră.
Totodată, e important să gândim geopolitic în termeni de partener ambiţios şi
nu de periferie a Uniunii. De multe ori suntem tentaţi să ne punem cenuşă în
cap, să spunem că ceea ce fac străinii e mai bine sau mai bun şi să ne
minimizăm ambiţia de perfecţionare pentru că oricum “nu merită”. Trebuie să
terminăm cu acest mit. Putem fi nu buni, ci foarte buni în UE, graniţa
geografică nu trebuie să ne jeneze jocul în miezul proiectului european.
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu