Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – “România, spre preşedinţia rotativă a Uniunii Europene”

În prima zi a lunii octombrie, ziarul Argeşul publica un material în care am insistat pe posibilitatea României de a se impune mult mai mult pe plan european, înainte şi în timpul preşedenţiei rotative a UE, mandat care urmează să fie preluat în a doua jumătate a anului 2019.

În continuare am inserat materialul integral:

.........

Statele membre deţin preşedinţia Uniunii Europene, pe un sistem rotativ, timp de câte 6 luni. Preşedinţiei rotative îi rămân dosare precum economia şi finanţele, afacerile interne şi justiţia, agricultura sau mediul, după ce prin Tratatul de la Lisabona a fost creat postul de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe, în prezent, Catherine Ashton. Aceasta prezidează reuniunile miniştrilor de externe şi reprezintă diplomaţia europeană atât în faţa Parlamentului European, dar şi în afara Uniunii.

În prezent, Lituania deţine mandatul până la sfârşitul acestui an, preluând pe 1 iulie 2013 “funcţia” de la Irlanda. România urmează să deţină acest rol în a doua jumătate a anului 2019. Poate vă veţi întreba dacă nu este prea devreme să vorbim deja despre acest lucru. Nu, nu este! La 6 ani după aderare şi încă 6 până la începerea mandatului preşedinţiei rotative a Uniunii Europene, timpul nu este pierdut pentru a reuşi un mandat bun.

Ca stat membru cu drepturi depline, România se poate impune mult mai mult, mai ales că suntem a 7-a putere ca reprezentare în structurile europene, implicit şi după numărul de voturi. Până acum am reuşit să ne promovăm anumite subiecte strategice – precum Marea Neagră şi Dunărea – pe agenda UE, am trecut de la un portofoliu comisarial mai puţin important (multilingvismul) la unul cheie (agricultura). E bine să fim ambiţioşi, comparându-ne cu ţări intrate în 2004 în UE, precum Polonia, însă Europa aşteaptă şi INOVARE!

Yann-Sven Rittelmeyer, cercetător francez, sublinia recent că deşi “preşedinţia rotativă reprezintă încă o sarcină grea, mai ales pentru statele mici, acestea reuşesc adesea să joace rolul de mediator imparţial. (…) Ciprul, de exemplu, se poate lăuda că a pus capăt unei dispute vechi de 30 de ani în privinţa brevetului european şi că a obţinut un acord asupra supravegherii bancare, în ciuda eşecului din urma negocierilor pentru bugetul 2014-2020. La rândul său, Belgia, în 2010, pe atunci în plină criză politică, s-a descurcat bine la preşedinţia UE, datorită abilităţii diplomaţilor săi”, completa Rittelmeyer.

Trebuie să ne mobilizăm, să analizăm foarte bine interesele, priorităţile, să ne fructificăm atuurile şi să dezvoltăm parteneriatele strategice, în interes naţional, dar să nu uităm că “Europa suntem noi”. E important să ne continuăm drumul spre zona euro, respectând desigur paşii – şi ritmul – dictaţi de economia noastră. Totodată, e important să gândim geopolitic în termeni de partener ambiţios şi nu de periferie a Uniunii. De multe ori suntem tentaţi să ne punem cenuşă în cap, să spunem că ceea ce fac străinii e mai bine sau mai bun şi să ne minimizăm ambiţia de perfecţionare pentru că oricum “nu merită”. Trebuie să terminăm cu acest mit. Putem fi nu buni, ci foarte buni în UE, graniţa geografică nu trebuie să ne jeneze jocul în miezul proiectului european.

Dan LUCA / Bruxelles