Dan LUCA – articol în ziarul Argeşul – „100 de evenimente pe zi de la Bruxelles”

Ȋn noua intervenţie pe care am avut-o în ziarul Argeşul am vorbit despre evenimentele de la Bruxelles, surse de informaţii despre politicile UE şi afaceri europene. Despre cum mediază presa transmiterea acestora către cetăţeni puteţi citi în articolul apărut marţi, 29 aprilie:

.............

Dacă vorbim de informaţii despre UE şi despre funcţionarea sistemului comunitar, inevitabil, Bruxelles e primul nume care ne vine în minte. Cele aproximativ 100.000 de persoane din Bruxelles-ul european interacţionează enorm şi nu este de mirare că avem aproape 100 de evenimente pe zi despre politicile europene în Bruxelles.

E clar că ai nevoie de o adevărată hartă a Bruxelles-ului european pentru a înţelege structurile emergente din capitala comunitară. Corespondenţii de la Bruxelles încearcă să monitorizeze un sistem prin hăţişurile de informaţie instituţională şi non-instituţională. Desigur, frica de propagandă este uriaşă, iar presa începe să… sufle şi în iaurt, plictisită de o informaţie tehnică, cu greutate digerată de specialişti, ce să mai vorbim de publicul larg.

“Săptămâna de Bruxelles” este importantă pentru a înţelege cum funcţionează concret mecanismul deciziilor europene. La fel cum, în cazul tinerilor pasionaţi de studii europene, sugeram pentru mediul academic vizite prin care studenţii să vadă cum sunt reprezentate la Bruxelles statele şi regiunile, sub ce formă îşi prezintă interesele grupurile şi corporaţiile, care sunt abordările corespondenţilor de presă.

Recent, jurnalistul Gareth Harding contrazice mitul scăderii corpului de presă al UE: “Departe de scădere, am arătat cum numărul de corespondenţi de la Bruxelles a crescut în mod constant în ultimele patru decenii – şi continuă să crească, în ciuda crizei. Conform celor mai recente cifre oficiale, au existat 1.022 de jurnalişti acreditaţi la Comisia Europeană, în septembrie 2013. Cu toate acestea, Lorenzo Consoli, fost preşedinte al Asociaţiei Presei Străine (API) de la Bruxelles, m-a informat recent că această cifră a crescut la 1.095 până la sfârşitul anului 2013″.

Totuşi, dacă acum 10 ani majoritatea jurnaliştilor acreditaţi la Bruxelles lucrau în presa tipărită, în 2012 a rămas doar un procent de 40% din total, în prezent diferenţa fiind compensată cu creşterea reprezentanţilor media exclusiv online, TV şi a agenţiilor de presă. În acelaşi timp, treptat, şi profilul ziaristului acreditat la Bruxelles s-a schimbat. El devine acum expertul în problematica europeană, care află în timp util informaţia lansată de “piaţa bruxelleză”, dar o şi analizează, prezentând redactorilor din sediul central articole elaborate, personalizate pentru publicaţia care le-a solicitat serviciile.

Mă bucur foarte mult că există interes din partea jurnaliştilor români pentru a afla cu adevărat ce se întâmplă în Bruxelles şi ce face România în domeniul afacerilor europene. De vreo 5 ani îmi face mare plăcere să prezint echipelor de ziarişti tainele Bruxelles-ului european şi le vorbesc în special despre cum se poziţionează sectorul de afaceri în dinamica legislativă.

Constat cu mare bucurie că jurnalistul român doreşte să ştie ce este în agenda europeană, să afle mai multe de la experţii instituţionali şi din sectorul privat despre viziunea lor. Din păcate, e prea multă abundenţă de experţi globali români care intră pe posturi de televiziune în special, fără a avea habar de realitatea europeană.

Este un moment prielnic pentru a conecta experţii pe politici sectoriale europene din România cu presa românească, pentru a discuta cu adevărat integrarea europeană, cel puţin acum la ceas de alegeri europene. Trebuie găsită şi o formulă de formare continuă a jurnaliştilor specializaţi pe problematica europeană, iar Bruxelles-ul trebuie să fie în această matrice.

Dan LUCA / Bruxelles