Avem nevoie de corporaţii în definirea proiectului european?

Înca de acum 11 ani prezentam metodologia racordãrii multinaţionalelor la spaţiul legislativ al Bruxelles-ului european. E normal şi benefic ca sectorul de afaceri sã interacţioneze cu decidenţii politico-administrativi… Transparenţa acestui process este necesarã şi s-au fãcut paşi concreţi prin introducerea registrului european.

Scopul acestui mesaj este însã altul, în a prezenta un unghi diferit, mai ales cã în 6 luni avem alegeri europene cruciale pentru viitorul UE. Corporaţiile au un rol enorm în a clãdi sistemul comunitar. Nu doar crearea locurilor de muncã, atât de necesare cetãţenilor europeni, dar mai ales implicarea în marile proiecte integratoare. Piaţa internã europeanã şi mai apoi lansarea monedei comune euro s-a realizat cu ajutorul sectorului privat. Paradoxal însã, liderii politici au încercat prin 2003-2005 proiectul constituţiei europene, fãrã a implica business-ul european. Rezultat – zero barat! Şi mulţi zic cã de fapt  startul crizei instituţionale europene a fost anul de graţie 2005.

Brexitul forţeazã o dezbatere asupra viitorului proiect european. Discutãm tot mai mult despre bugetul euro, securitatea frontierelor europene, extinderea Uniunii Europene şi chiar reforma instituţiilor europene. Ne îndreptãm spre un nou Tratat European? Desigur necesar, dar imposibil de imaginat în actualul context politic european.

Ce putem face din punct de vedere al conectãrii sectorului de afaceri cu proiectul european? Deşi nu trebuie sã confundãm proiectul definirii UE pentru anul 2040 cu alegerile europene de anul viitor, câteva conexiuni sunt necesare. Discutând recent cu reprezentanţii multinaţionalelor la Bruxelles aceştia sunt puşi în faţa unei dileme de poziţionare. “Iubim piaţa internã, dar e greu sã ieşim cu un mesaj pro-european în campania electoralã de anul viitor. La nivel de corporaţii Comisia Europeanã, în special, este vãzutã ca o mânã feroce care impune nonstop noi norme legislative. În acest context existã o repulsie faţã de instituţiile europene…”

Prea puţin în momentul de faţã se observã o strategie macro concretã de reindustrializare la nivel european. Concurenţa cu celelelte puteri economice conduce la reevaluarea proiectul campionilor industriali europeni, dar în acelaşi timp avutã mare grijã în a nu strivi IMM-urile. Europa trebuie sã aibã o capacitate industrialã puternicã, nu poate deveni doar un continent de servicii…

Desigur corporaţiile pot sã îşi recalibreze mesajul în urmãtoarele luni, cu accent pe cetãţeni. Dacã vorbim de cetãţeni atragem atenţia politicienilor... E vorba de banala traducere a jargonului… Câteva exemple:

Ø  Militãm pentru o Europa competitivã din punct de vedere economic = dorim sã creãm mai multe locuri de muncã în UE,

Ø  Tindem spre o economie circulară cu emisii scăzute de carbon = pentru cetãţeni avem nevoie de un mediu înconjurãtor mai bun.

Dan LUCA / Bruxelles