Revin astãzi, 27 februarie 2019, cu un material
semnat în Ziarul Financiar.
Vom asista la
surprize enorme în anul politic 2019. Sã privim actualitatea prin lentile
diferite, care nu se aliniazã conformismului şi care cu siguranţã nu se încadreazã
în categoria “politically correct”.
Lansez 10 subiecte prin intermediul unor întrebãri:
- Venezuela.
Este criza perfectã pentru preşedintele american în a câştiga alegerile
din toamna anului viitor? Totul, dupã un scenariu testat acum 16 ani, când
preşedintele de atunci George W. Bush a forţat invazia Irakului şi a avut
apoi realegerea la cheie. Nu cred în spontaneitate, având în vedere cã anul trecut Columbia a
devenit singurul partener global al NATO din America Latinã şi gazduieşte
acum oficial mii de soldaţi americani pe teritoriul sãu…
- Angela
Merkel. Nimeni nu se îndoieşte de sprijinul
cancelarului european pentru construcţia europenã. Un pro-european
convins… În 2019 redemarãm construcţia europeanã, iar o Uniune
Europeanã a anului 2040 are nevoie de idei mareţe (viziune) şi lideri reali
care sã le comunice. Vã puteţi imagina forţa UE cu Angela Merkel preşedinte
al Comisiei Europene ?
- Franţa.
De ce douã ţãri din UE semneazã un nou tratat, numit Tratatul de la
Aachen? Franţa are nevoie de Germania şi Germania are nevoie de Franţa. Politic, dar mai ales economic. Doar împreunã se
poate redresa industria francezã, iar proiectul campionilor
europeni (industriali) e mãnuşa perfectã pentru un Emmanuel Macron
sub mare presiune internã. Iar Franţa poate sã
preia liniştitã conducerea apãrãrii europene dupã plecarea britanicilor…
- Siemens-Alstom.
Chiar credeţi
ca aceste companii lanseazã o procedurã farã sã cunoascã legile competiţiei
în UE? Este de fapt piatra de încercare a proiectului economic european. Nu
putem crea campioni industriali la nivelul UE din cauza legilor
competiţiei, dar în acelaşi timp companiile europene sunt prea mici pentru
a se întrece cu cele americane, chineze sau chiar japoneze. Este
prioritatea urmãtorilor 5 ani politici în a schimba abordarea.
- Brexit.
Cine câştigã
pe termen mediu prin ieşirea britanicilor din UE? Nu mã refer la urmãtorii
5-10 ani, fiindcã o procedurã de divorţ e logic sã fie dureroasã pentru
ambele pãrţi. Fãrã britanici însã, Uniunea Europeanã poate trece la
urmatoarea fazã a integrãrii europene. Mã refer aici la buget comun,
taxare comunã, armatã europeanã sau politicã externã coordonatã, sã
amintesc doar câteva puncte sensibile.
- UE cu douã
viteze. Nu se
observã încã delimitarea clarã între ţãrile din Euroland şi cele care nu
au adoptat moneda comunã europeanã? Se vedeţi ce urmeazã… Bugetul euro devine
nucleu dur de ţãri europene decidente, iar restul e periferie.
- Rusia. Mai credem în conceptul de Europa
de la Atlantic la Urali, prezentat de generalul Charles de Gaulle dupã cel
de-al Doilea Rãzboi Mondial? E clar nu se pune problema de a intra Rusia în UE. Nici
nu doreşte, cãci aşa cum ziceau încã din anii ‘90 liderii de la Moscova,
“suntem prea mari pentru a intra într-o structura aşa micã. Luaţi harta
lumii şi vedeţi realitatea”… Asta nu înseamnã cã nu existã punţi
strategice de colaborare. Germania are nevoie de gazele naturale, pe care
ruşii le deţin din abundenţă, iar ruşii au nevoie de tehnologie şi
expertiză, de care Germania dispune din plin. De ce sã nu recunoaştem
deschis realitatea, aşa cum o prezintã un fost cancelar german.
“Europa, pentru a supraviețui politic între superputeri precum SUA şi
China, are nevoie de potenţialul Rusiei. Avem nevoie de piaţa acestei
ţări şi, mai presus de toate, de resursele ei”, a spus Schroeder.
- Apolitic.
Ce mai este apolitic
într-o lume globalizatã şi supertehnologizatã precum UE? Apariţia
în spaţiul public a unor grupuri apolitice, dar cu impact politic enorm,
dinamizeazã agenda publicã în unele ţãri europene. E greu sã combaţi
cetãţenii neînregimentaţi politic, elevii de liceu sau chiar tinerii în
general. Dupã ce pânã
acum vreo 6 luni aveam scenarii despre o eventualã macronizare a
Parlamentului European, tot din Franţa vine mişcarea “Vestelor galbene”. E
revoluţie? E revanşa lui Mélanchon de la alegerile prezidentiale din 2017?
Tot în acest context este de evidenţiat particularitatea protestului
elevilor de liceu din Bruxelles. Ei promit o mişcare de stradã sãptãmânalã
pentru salvarea planetei, protestând deschis împotriva unei clase politice
belgiene inerte… Îmi amintesc cu multã simpatie de eforturile tinerilor
britanici pentru impiedicarea Brexit-ului. Pãcat cã impactul nu a fost cel
dorit, dar aceste exteriorizãri conteazã.
- Eurodeputaţi
în veste galbene. Ce aduce nou recenta întâlnire a
vicepremierului italian cu “vestele galbene” la Paris? Practic, se poate
ca un lider al mişcãrii franţuzeşti se va regãsi pe un loc eligibil pe
lista alegerilor europene a Mişcãrii de 5 Stele. Ceva dupã
modelul Tokes (România) – FIDESZ din 2014.
- Pieţele
financiare. Contextul alegerilor europene din mai
2019 pune pe jar pieţele financiare? În opinia experţilor de la Londra,
alegerile europene sunt monitorizare
puternic, pentru prima datã fiind menţionatã legatura clarã dintre
componenţa Parlamentului European şi Piaţã. Existã însã un posibil
scenariu catastrofã pentru UE şi lumea finanţelor e curioasã dacã
pro-europenii vor câştiga alegerile europene...
Dan
LUCA lucrează în Bruxelles de 22 de ani ca şi expert în afaceri europene. Este
Senior Director la EURACTIV şi conferenţiază în 4 universităţi (Bruxelles,
Anvers, Leuven şi Bucureşti).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu