“U” Cluj la Centenar şi pasiunea jucãtorilor de handbal

Clubul Universitatea Cluj împlineşte anul acesta 100 de ani de la înfiinţare. Cu acest prilej, împreunã cu handbaliştii din generaţiile ’80 şi ’90, am organizat la sfârşit de august un meci aniversar.

“U” Cluj este emblema sportivã a oraşului transilvan şi sunt mandru cã am fãcut parte între 1990 şi 1992 dintr-o echipã de vis, care se lupta de la egal la egal cu Steaua, Dinamo, Minaur sau Politehnica Timişoara pentru supremaţia naţionalã. Iar handbalul românesc era atunci încã competitiv pe plan mondial, România fiind medaliatã cu bronz la Campionatul Mondial din 1990 şi cu Steaua Bucureşti pe locul 3 în Cupa Campionilor Europeni.

Handbalul a jucat si încã joacã un rol important în viaţa mea. Am început ca junior la CSS Viitorul Cluj în 1980, apoi am fost la Constructorul Cluj în judeţeanã pentru un an, doi ani la “U” şi alţi 3 ani la Armãtura Cluj în liga a doua.

Aşa cum am mai scris, dupã 15 ani de pauzã (1995-2010), am reluat conexiunea cu handbalul ca jucãtor, antrenor, sponsor, dar şi pãrinte de handbalişti în devenire. În prezent cei 5 ai familie Luca, inclusiv soţia, jucãm la clubul GBSK din orãşelul în care locuim. Descopãr Belgia, o ţarã fãrã istorie şi performanţã în acest sport, dar cu 4 nivele competiţionale, comparând cu România cu zeci de medalii la Olimpiade şi Campionate Mondiale cu doar douã ligi în prezent.

Ca sã închei într-o notã pozitivã, handbalul este un sport perfect. Nu este un sport mare, precum fotbalul, foarte puţini handbalişti pot sã trãiascã doar din sport. Practicându-l însã este o investiţie pe viaţã! 

Haide “U”!

Dan LUCA / acum la Bruxelles

De ce o nouã carte intitulatã “Mapping the influencers in EU Policies”?

Excelentã senzaţia de a publica o carte. Un sentiment special, un proiect complex dus la final… Iar dacã unii cred cã te îmbogãţeşti scriind o carte despre Bruxelles-lui european, le recomand sã încerce…

Cartea “Mapping the influencers in EU Policies” mi-am imaginat-o de vreo 20 de ani, iar în ultimii doi ani am gãsit motivaţia necesarã sã o realizez. Am mai scris câteva cãrţi înainte, dar acum este ceva unic. Este de fapt un curs pentru studenţii şi masteranzii de la ştiinţe politice, drept, comunicare sau studii europene, dar în acelasi timp şi un studiu extins adresat experţilor din Bruxelles-ul european.

Valoarea adaugatã intervine în special datoritã abordãrii inclusive a prezentãrii entitãţiilor din jurul instituţiilor europene, începând cu Reprezentanţele Permanente ale ţãrilor membre UE, trecând prin mediul corporatist şi ajungând pânã la cei care vin din segmentul profesiilor liberale.

De cel puţin 15 ani “navighez” în lumea asociaţiilor europene şi mi-am permis prin intermediul acestei cercetãri sã clasific aceste structuri, dar şi sã prezint douã studii de caz, unul legat de proiecţia federaţiilor industriale din domeniul agriculturii pe structura româneascã şi o comparaţie între Uniunea Europeanã şi Statele Unite ale Americii la nivelul structuriilor din politica de energie.

Din miile de contacte am selecţionat 40 de experţi pe care i-am rugat sã prezinte tendinţele în afacerilor europene cu orizont 2030. De abia aştept sã vãd cum inteligenţa artificialã va influenţa deciziile în politicile sectoriale.

Am mers mai departe şi am încercat sã creionez oportunitãţile de afaceri din Bruxelles, cum sã gãseşti un loc de muncã dacã adori structura comunitarã sau câteva sugestii legate de comunicarea europeanã.

La final de proiect, doresc sã mulţumesc celor aproximativ 50 de persoane care au avut o contribuţie directã în aceastã cercetare.

Câteva gânduri şi despre editura Palgrave Macmillan. Fantasticã experienţa în a lucra cu o editurã mondialã, o adevãratã plãcere sã interacţionez cu birourile din Anglia, Germania, Elveţia şi India.

Desigur, puteţi achiziţiona cartea. Trãim într-o lume digitalizatã şi procedura e usoarã, aşa cum se sugereazã pe pagina editurii.

Eu vã mulţumesc pentru cã citiţi aceste rânduri şi sper din toatã inima cã aceastã nouã producţie editorialã sã vã fie utilã.

Dan LUCA / la Bruxelles de vreo 22 de ani

Dan LUCA - New Book: “Mapping the influencers in EU policies”

Brussels has emerged into a political pole attracting the largest multicultural community. Explorers... that’s what we are in the “blue flag city”. Each day, we explore the unknown reaches in search for a better life for the EU’s roughly half-a-billion citizens.

It should be emphasized that Europe is not only about big-ticket items such as the Euro or Schengen area, the EU is also locus for myriad complicated technical issues and small topics. Elected and unelected national and European public servants continuously strive to better the quality of life of us and our families through legislation and policies on the European level.

These so-called EU standards and policies did not appear out of nowhere. They are the result of tough negotiation processes at several levels – from technical experts to adoption at the political level.

Moreover, it is imperative that the formulation of this legislation and policy is done in cooperation with relevant stakeholders, both national and European. We have to take their knowledge, skills, legitimate sectoral interests and any technical alternatives into account, and this will contribute to a balanced political decision making process.

Most legal entities present in Brussels exist mainly for this purpose: to advocate or communicate their views or the views of their members as stakeholders in EU affairs – and they need employees to accomplish this.

While interacting in the last years with different experts from all over Brussels, I have asked some of them to explain their view on the European affairs market. In total 36 stakeholders expressed their opinion in regards to the changes that have happened in the last decade, as well as what influences European affairs in their view, and how they see the trends of the European market towards horizon 2030. The stakeholders were also able to list the most influential organizations from the capital of Europe.

The present research is now presented in the form of a new book, published by the prestigious Palgrave Macmillan publishing house.

The content is structured as follows:

CHAPTER I / Non-EU institutional actors working within and outside Brussels  

1.       Brussels – pole of power

2.       Working in Brussels

3.       International representation in the Brussels bubble

4.       Life outside Brussels: Local Actors in EU Affairs

CHAPTER II / EU Federations

1.       Working together: EU federations

2.       Case study: Interest groups in agriculture policy. EU and Romania

3.       Case study: Interest groups in energy policy. EU and USA

4.       Branding EU Federations

5.       The link between EU federations and corporate  

6.       List of European associations and their EU policy interests

Chapter III / EU Stakeholders Views

1.       Major shifts over the last 10 years

2.       Most influential non-EU institutional organisations in EU Affairs  

3.       EU affairs market in 2030

4.       Business, careers, networking in EU Affairs

5.       Sources for mapping EU Actors

Conclusion

Annex – Interviews with EU Stakeholders

1.       Influential structures in EU Affairs

2.       Career in EU Affairs

I cannot end this message without thanking those people without whom this book could not have been written. Essential academic guidance was provided by Ramona Coman, Alina Bârgãoanu, Irina Tãnãsescu and Lut Lams. For their support in the case studies, I would like to thank Jana Zaric, Ştefana Veria and Ianula Gioga.

I am also grateful for the support of several EU experts, who have given me a few hours of their precious time and have responded with passion to the questionnaire which proved invaluable for my research. Many thanks to Jonna Byskata, Fazilet Cinaralp, Elaine Cruikshanks, Susan Danger, Jan Dröge, Diana Filip, Mella Frewen, Georgi Gotev, Adrian Harris, Tomi Huhtanen, Karl Isaksson, Paul Ivan, Suela Janina, Oleg Kamberski, Michaela Kauer, Kazuo Kodama, Dennis Kredler, Holger Kunze, Natalia Kurop, Karel Lannoo, Virginia Lee, Lydia Makaroff, Fabio Marchetti, Karen Massin, Paul-Emile Mottard, Niki Naska, Luminiţa Odobescu, Raul Rãdoi, Sandra Penning, João Pinto, Aurica Pripa, Conny Reuter, Aart van Iterson, Glenn Vaughan, Rachel Ward, Philip Weiss, Alfons Westgeest and Lesley Wilson.

Last but not least, I would like to thank my wife, Jiska, to whom I dedicate this book.

Dan LUCA / Brussels

Opoziţia europeanã şi comisarii europeni

E paradoxal, dar deşi Ursula von der Leyen a fost aleasã cu doar 52% de cãtre Parlamentul European, deţine un mandat foarte puternic în a avansa proiectul integrãrii europene. Sprijinitã de “Coaliţia pro-europeanã scurtã” (EPP, PES, Liberali, fãrã Verzi), dar și de puternicele ţãri precum Germania, Franţa sau Spania, prima femeie președinte poate sã întruchipeze reînnoirea mult așteptatã a proiectului european.

Urmãtorul pas este formarea unei echipe de comisari europeni care sã convingã cetãţenii cã existã şanse palpabile pentru proiectul european, schimbãrile climaterice sunt abordate cu seriozitate, justiţia socialã este o prioritate, iar industria europeanã poate sã duduie, cu IMM-uri şi cu campioni industriali europeni.

Din jocul alegerii preşedintelui Comisiei Europene, 3 nume sunt deja confirmate pentru echipa 2019-2024:

Ø  Ministrul spaniol de externe, Josep Borrell, va ocupa funcţia de înalt reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi politică de securitate.

Ø  Sefii de stat şi de guverne i-au impus deja doi vicepreşedinţi - pe socialistul olandez Frans Timmermans şi pe liberala daneză Margrethe Vestager.

Ursula von der Leyen se sprijinã pe o majoritate politicã vizibilã, dar conform tratatului fiecare ţarã UE va avea un comisar european in executivul european, chiar dacã unele s-au opus nominalizãrii doamnei. Ce soluţii se vor gãsi pentru a bloca principalele opoziţii la actuala Comisie? Acordarea unor portofolii marginale anumitor comisari, cu minim impact în politicile europene, poate sã fie soluţia? Dar aceste ţãri anticipeazã deja o astfel de abordare şi propun spre Bruxelles nume care au fãcut deja parte din precedenta Comisie Europeanã sau personalitãţi percepute ca tehnice, nu politice.

De urmãrit şi urmãtoarele puncte în formarea viitoarei Comisii Europene:

Ø  Ce “portofoliu enorm” va obţine Franţa? Africa?

Ø  Cum se va structura viitoarea Comisie Europeanã, cu clustere sau fãrã?

Ø  Ce ţãri vor deţine portofoliile forte precum industria, energia, mediu sau agricultura?

Comisia Europeanã este o structurã politicã şi trebuie sã dea mesaje clare încã de la început de mandat, aşa cum s-a întamplat în 2004 cu un vicepreşedinte pentru comunicarea europeanã sau în 2009 cu un vicepreşedinte pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie. Unele acţiuni de lobby au eşuat, ca cea din 2014, când se cerea un super-comisar pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru perioada 2014-2019.

Avem o varã fierbinte, iar în toamnã vom numãra... comisarii europeni.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – interviu în Fãclia de Cluj: “Clujul are încã luxul de a alege turiştii pe care îi vrea”

Astãzi, 14 august 2019, am acordat un interviu Fãcliei de Cluj. Teme europene, româneşti, dar şi de strategie localã clujeanã.

Clujeanul Dan LUCA lucreazã în Bruxelles de 22 de ani ca şi expert în afaceri europene. Este Directorul General al EURACTIV Media şi conferenţiazã la universitãţile din Bruxelles şi Bucureşti.

Fãclia de Cluj: Au trecut alegerile europene şi acum e linişte la Bruxelles. Ce urmeazã în urmãtoarele luni?

Dan Luca: Alegerile europene au trecut mai bine decât ne-am aşteptat, tabara pro-europeanã s-a impus detaşat în faţa interguvernamentaliştilor şi a anti-europenilor. În urmãtorii 5 ani vom avea linişte, dar momentul 2024 trebuie privit cu atenţie încã de acum. Cetãţenii au venit la vot, dar vor sã vadã rezultate concrete: proiect european şi lideri capabili, schimbãrile climaterice abordate cu seriozitate, justiţia socialã ca prioritate, iar industria europeanã sã duduie, cu IMM-uri şi cu campioni industriali europeni.

Fãclia de Cluj: Ce înseamnã alegerea Ursulei von der Leyen ca Președinte al Comisiei Europene?

Dan Luca: Sprijinitã de Coaliţia pro-europeanã (EPP, PES, ALDE), dar și de puternicele ţãri precum Germania, Franţa sau Spania, prima femeie președinte poate sã întruchipeze reînnoirea mult așteptatã a proiectului european.

Fãclia de Cluj: Contextul internaţional este însã foarte complex. Brexitul nu este un subiect încheiat. Cum trebuie sã abordeze Uniunea Europeanã urmãtoarea perioadã?

Dan Luca: Brexitul este de fapt o trecere a Marii Britanii din tabãra europeanã în cea transatlanticã. Statele Unite şi Marea Britanie (împreunã cu fostele colonii) devin ca binom prima putere mondialã economicã, dar şi militarã. China este deja enormã economic şi timpul joacã în favoarea sa, lãsând alte puteri sã se erodeze şi punctând strategic când are ocazia.  Rusia dispune de o armatã puternicã, iar interesul este de a dezvolta economia în special prin utilizarea inteligentã a resurselor naturale de care dispune. Sã privim acum retrospectiv la Uniunea Europeanã. Construcţia recentã, începutã doar in anii ’50, are rezultate bune. Proiectul îndraznet al reunificãrii europene pornit în 1989 a fost încununat de succes. Pierderea teritoriului britanic nu poate sã bucure, iar pentru a face faţã cu succes globalizãrii extinderea UE trebuie sã continue spre Balcanii de Vest si, de ce nu, spre Est dacã se poate. Uniunea Europeanã are şansa istoricã de a îşi extinde influeţa şi spre alte teritorii, consolidându-şi rolul de putere mondialã. Africa este continentul care aşteaptã o apropiere de Europa, dar nu în cadrul unei politici de Dezvoltare, ci prin lansarea unui adevãrat Plan Marshall pentru Africa, aşa cum recent au menţionat unii politicieni. Politica de apãrare a UE trebuie dezvoltatã şi extinsã chiar la continentul african. Cu siguranţã avem nevoie de un vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil cu Apãrarea Europeanã, dar şi cu Africa.

Fãclia de Cluj: Pe cine vedeţi ca vicepreşedinte pentru Africa?

Dan Luca: Franţa, prin Michel Barnier, poate sã aibã un vicepreşedinte al Comisiei Europene cu un portofoliu larg de genul Africa, Aparare şi Migraţie. Poate chiar şi Extinderea UE şi politica de Vecinãtate trebuie inclusã aici.

Fãclia de Cluj: Sã discutãm şi despre poziţionarea României în UE. Ce aduce nou recent încheiatã Preşedinţie româneascã a UE?

Dan Luca: Excerciţiul Presedinţie a confirmat României cã implicarea politicã şi tehnicã în multilateralismul comunitar necesitã o strategie de ţarã, resursã umanã adaptatã, dar şi voinţã politicã. Important e ca acum sã gestionãm acest moment favorabil, asemãnãtor pentru noi cu cel al aderãrii din 2007.

Fãclia de Cluj: În acest context, ce portofoliu de comisar european s-ar potrivi cel mai bine României?

Dan Luca: Energia, având în vedere dezvoltãrile macro şi micro pe aceastã politicã sectorialã. Profilul energetic al României este interesant, iar în urmãtorii 5 ani e mult de discutat pe aceste subiecte.

Fãclia de Cluj: Cum vedeţi dezvoltarea Clujului?

Dan Luca: Vin periodic la Cluj şi urmãresc cu mare plãcere dezvoltarea orasului. Primarul Boc este un om dinamic şi ne vedem des la Bruxelles. Dacã ma refer la turism, e important sã avem în vedere actualele tendinţe, în special dupã apariţia “low cost-ului la trasport si booking-ului la cazare. Oraşele europene sunt sufocate de turişti. Clujul are încã luxul de a alege turiştii pe care îi vrea. Sã vã dau un exemplu Riga, capitala Letoniei şi Talinul, capitala Estoniei. Prima a ales turismul de restaurante şi baruri ieftine, iar a doua cel care pune în valoare cetatea oraşului.

Fãclia de Cluj: Infrastructura culturalã şi sportivã se pot pune în valoare mai bine la Cluj? Ce sugeraţi?

Dan Luca: Oraşul sã treacã la “next level” din punct de vedere turistic. Sunt cel puţin 3 sãli de spectacole care sunt utilizate prea puţin şi mã refer în special la clãdirea Teatrului Naţional, Filarmonica şi Casa de Culturã a Studenţilor. Trebuie sã fie dinamicã, mai ales în timpul sãptãmânii, nu doar în week end. Cel puţin 10 spectacole pe sãptãmânã, dar atenţie la repertoriu. Create show-uri muzicale, preferabil în limba englezã, de aproximativ douã ore. E nevoie de un marketing puternic, în aşa fel încât sã avem turişti care vin special de la Budapesta sau Viena pentru astfel de distracţii. Broadway la Cluj? În fiecare zi? De asemenea, avem douã sãli de sport incredibile, mândria oraşului. Din nou prea puţin utilizate şi nu ma refer la marile evenimente, gen echipa naţionalã de handbal, Campionat European de gimnasticã sau Halep la Cluj. Trebuie sã avem în fiecare zi o ofertã. 3 sporturi pot face minuni, baschetul, voleiul şi handbalul, fiecare cu o echipã de fete şi una de bãieţi. Cu o programare atentã, o investiţie în calitate, cu un marketing puternic, putem avea 2000 de spectatori în fiecare zi…

Vacanţã la Marea Balticã. 5 capitale.

Dacã anul trecut hotãram sã petrecem vacanţa de varã în sudul Africii, anul acesta a fost dedicat ţãrilor din jurul Mãrii Baltice. Timp de 18 zile am dormit în 9 locaţii diferite, am utilizat 4 vapoare ca mod de transport, dintre care douã de noapte. În fiecare din cele 5 capitale vizitate am reuşit sã alerg aproximativ 5km, sã beau o bere localã şi sã ne relaxãm pe plajele din apropiere. Câteva impresii despre fiecare oraş vizitat:

Copenhaga

Ø  Foarte plãcut oraşul, în special zona din jurul canalului. Vara e o adevaratã plãcere sã îţi intinzi prosopul pe iarbã, sã înoţi în canal, iar o bere ieftinã achizitionatã de la magazinul alimentar îţi face dupã masa şi mai relaxantã. Cam aceeaşi senzaţie pe care o aveam ca student în timpul vacanţelor de varã din Parcul Babeş clujean, in jurul bazinului descoperit.

Ø  Faleza oraşului este superbã, kilometri întregi de promenadã.

Ø  Mica Sirenã e centrul de gravitaţie turisticã, un fel de Manneken-Pis danez.

Ø  Turnul Rotund a fost construit ca un observator astronomic, dar este interesat de vizitat în special datoritã modului de acces pe platforma care oferã panorama oraşului.

Ø  Pentru amatorii de parcuri de distracţii cu siguranţã Tivoli este ceva de vizitat. Este considerat sursa de inspiraţie pentru DisneyLand.

Ø  Desigur oraşul este scump, dar se poate mânca ieftin şi în capitala danezã. Restaurantele sunt cam la acelaşi preţ ca în Schuman-ul bruxellez.

Stockholm

Ø  Dacã treci faimosul pod Oredund pânã la Malmo şi continui câteva sute de kilometri pe coasta suedezã, ajungi în cateva ore la Stockholm.

Ø  Excelent muzeul Vasa, construit în jurul unui vapor din secolul al 17-lea.

Ø  E important de vizitat clãdirea primãriei orasului, locul decernãrii preimiilor Nobel, dar şi de urcat cele 360 de trepte ale Turnului Primãriei.

Helsinki

Ø  17 ore într-un vapor de noapte e de încercat. Un adevarat hotel plutitor de 200 m lungime, navigând printre insulele suedeze şi finlandeze.

Ø  Insula fortareaţa Soumenlinna e recomandabilã pentru a înţelege mai bine istoria Finlandei.

Ø  Catedrala din Helsinki este mãreaţã şi pare deasupra oraşului.

Ø  Esplanadi este un loc plãcut de plimbare, aduce un pic a Ramblasul din Barcelona.

Tallinn

Ø  80 km şi doar douã ore separã capitala Finlandei de cea a Estoniei.

Ø  Oraşul este desosebit, centrul vechi e precum o cetate, iar asemãnarea cu cetatea Sighişoara este ceea ce frapeazã.

Ø  Viru Gare e porta de intrare, iar numeroasele turnuri trebuie urcate pentru a admira o panoramã a de vis.

Ø  Kiek in de Kök Fortification Museum meritã vizitat în special pentru a parcurge buncãrul oraşului. Dacã în rãzboi era folosit ca loc de adapost pentru civili, în timpul Rãzboilului Rece era şi mijloc de propagandã împotriva “bombelor atomice americane”, concept întâlnit recent şi în Tirana.

Ø  Catedrala Nevsky este impunãtoare, semn cã ordodoxia e puternicã în aceastã ţarã.

Ø  Muzeul Marinei este ceva impresinant. Un submarin estonian construit în 1937 este punctul forte al aceastui muzeu deosebit de interactiv şi modern. Este de fapt un elogiu adus anilor ’20 si ’30 când Estonia era o ţarã independentã.

Ø  Dacã sunteţi adepţii unor senzaţii tari, vã recomand Axtonia, poligonul de aruncat la ţinta cu toporişca.

Ø  Portul oraşului este împânzit de magazine uriaşe de unde se poate achiziţiona alcool ieftin. Este modul perfect de a atrage turiştii din ţãrile Scandinave. Nu întâmplãtor sunt 13 curse zilnice de Helsinki.

Riga

Ø  Şoseaua cu douã benzi, nu autostrada, leagã Tallinnul de Riga.

Ø  Clãdirile vechi, care pãstreazã încã parfumul epocii, sunt de admirat: Casa celor 3 fraţi, Casa Capetelor Negre sau Casa cu Pisici Negre.

Ø  Muzeul KGB este gãzduit de fostul sediu al temutului oragan de represiune. Intitulat “The Corner House”, e amintirea vie a unei perioade grele pentru Țãrile Baltice.

Ø  Orasul atrage mulţi turişti şi îmi reaminteşte de Praga anilor ’90. Important este sã gãsiţi restaurantele autentice, în care mâncarea letonã este fantasticã. Încercaţi de exemplu Pelmeni XL. Amatorilor de bucãtãrie rusã le recomand restaurantul “Unchiul Vanya”. Ce ziceţi de o vodcã din hrean sau clãtite cu caviar şi smântânã?

Ø  Piaţa din Riga e ceva special. În special sutele de kilograme de caviar cumpãrate zilnic.

Ø  Dacã sunteţi amatori de concerte de muzicã  simfonicã, vã recomand Catedrala din Riga.

Ø  Plaja de la Liepaja  e un fel de Mamaia a Letoniei.

Dan LUCA / reîntors în Belgia