Curs virtual la Universitatea Catolicã din Leuven

Astãzi, 30 aprilie 2020, am avut prima prezentare virtualã a unui curs academic. A fost o realã plãcere sa interacţionez cu masteranzii de la KU Leuven despre impactul crizei Corona asupra Bruxelles-ului european.

Ca în fiecare an, pentru a 8-a orã consecutiv, a fost o discuţie vie despre decriptarea structurilor prezente în Bruxelles, dar şi despre tendinţele pieţii datoritã crizei actuale. Împreunã cu cei 34 de studenţi am ajuns la concluzia cã va exista o restructurare masivã în urmãtorii 2-3 ani a entitãţilor care îşi desfãşoarã activitatea în lobby-ul european.

Mã bucur sã aduc prin prelegerea mea un “marker” al lucrurilor care au sens în peisajul educaţional.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – în direct la ştirile Digi24 despre criza Corona vãzutã de la Bruxelles

În seara zilei de 29 aprilie 2020, am fost invitatul ştirilor Digi24 pentru a prezenta situaţia crizei Corona în Belgia.

Belgia este una dintre ţãrile cele mai lovite de criza actualã, aproximativ 7.500 de decese din cauza virusului Covid-19, la o populaţie jumãtate din cea a România.
De asemenea avem 48.000 de cazuri de infectii confirmate pânã în prezent.

Recenta conferinţã de presã (24 aprilie 2020) a premierului Sohipe Wilmes a adus elemente noi privind sfârşitul treptat a izolãrii. Data cheie este 4 mai, iar şcolile se vor deschide parţial din 15 mai.

La nivelul UE, liderii europeni discutã diverse scenarii pentru ieşirea din cirzã, pendulând între sãnãtatea cetãţenilor şi relansarea economiei europene. Criza a adus o segmentare puternicã a Uniunii Europene, guvernele ţãrilor membre fiind cele care gestioneazã de fapt 27 de crize.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: Cum supravieţuieşte presa independentã?

Astãzi, 27 aprilie 2020, am publicat un material în Ziarul Financiar. O opinie despre viitorul presei europene, cu accent pe monetizarea unui business media.

---

COVID-19 are un impact enorm şi asupra afacerilor din domeniul presei. A investi în media a fost şi este o afacere riscantã, care trebuie însã raportatã şi la conceptul de interes public.

După aproape 20 de ani de activitate în cadrul Grupului EURACTIV Media, am fost rugat de către Boardul companiei să coordonez in calitate de VP Strategic Innovations un departament nou înfiinţat care se va ocupa de poziţionarea brandului EURACTIV în anii următori. Este o abordare practică despre viitorul presei la nivelul UE, despre conţinutul şi monetizarea unui business media, dar şi despre relaţionările cu trusturile media din capitalele europene. Un rol esențial îl va ocupa adaptatea presei europene la inteligenţa artificială, nu doar din punct de vedere editorial, dar şi din cel comercial.

Câteva considerente venite direct de la Bruxelles, din interiorul unei prese de nişã, axatã pe dinamica legislativã europeanã, şi care a folosit încã de la înfiinţare doar Internetul ca platformã de diseminare a informaţiei.

Calitatea articolelor şi expertiza ziariştilor despre subiectul abordat sunt cruciale în a intra pe o piaţã foarte dense în informaţii. Câştigã cel care structureazã conţinutul în aşa fel încât sã fie accesibil atât pentru experţi, dar şi pentru un public mai larg. EURACTIV a reuşit să devină un “working tool” pentru cei implicaţi în procesul “redactării legislaţiei comunitare”, în ciuda investiţiilor masive ale instituţiilor europene în servicii gratuite care monitorizează grupurile de lucru, audierile publice sau iniţiativele legislative.

A deveni un brand ia timp, dar punctul esenţial este cum structurezi planul de afaceri şi resursa umanã implicatã. Pentru a supravieţui ca media, e nevoie de o abordare 50-50, adicã 50% din echipã sunt jurnalistii şi toţi cei care produc conţinutul media, iar restul sunt oameni de management, marketing şi vânzãri. Am avut peste 5.000 de întâlniri care m-au făcut să înţeleg în profunzime lumea afacerilor Bruxelles-ului european. Este ceva atipic, greu de vizualizat chiar şi de la Paris sau Berlin, iar dacă vorbim de Bucureşti este de domeniul SF. Am studiat mult evoluţia grupurilor de interese industriale, strategia lor de comunicare, dar şi relaţionarea lor cu entităţile sectoriale româneşti. Am lucrat activ cu aproximativ 500 de federaţii europene, majoritatea bazate la Bruxelles. A fost o muncă interesantă în a înţelege priorităţile de lobby ale clienţilor, în a identifica împreună canalele cele mai eficiente utilizate pentru comunicarea externă şi a structura calendarul optim de acţiune.

Definirea produselor comerciale este ceea ce ţine o companie media în picioare. Doar cu pachete clare, care trec cu mult de clasicul advertising, poţi sã identifici fondurile necesare derulãrii activitãţii. Recomand o abordare în care producele sunt clare ca preţ şi conţinut, nu exagerat la numar fiindcã piaţa nu are putere sã le identifice şi sã le utilizeze. Scopul este sã atingi un numãr industrial de contracte semnate pentru fiecare produs comercializat, nu de a inventa în permanenţã noi soluţii.

În cadrul activitatii mele am fãcut parte pentru câţiva ani din boardurile companiilor media din Franţa, Germania, Polonia, Italia, Slovacia, Cehia şi România. Fiecare ţarã are particularitãţile sale când vorbim de spaţiul public de informare, profilul media naţional, tehnologie, culturã managerialã şi – în cazul nostru - abordarea faţã de proiectul european.

Tendinţele contemporane sunt interesante şi propun câteva puncte de gândire:

Ø  Brandul va continua sã fie punctul forte în afacerea de media ;

Ø  Presa nu inventeazã tehnologia viitorului, ci se adapteazã unei anumite platforme când masa criticã de utilizatori este convenabilã conţinutului produs ;

Ø  Paywall, Crowdfunding, Premium content sunt subiectele de actualitate pentru monetizarea afacerii ;

Ø  Platformele, in special cele venite din Tech-ul american (Google, Facebook, etc.), intrã progresiv pe segmentul media, chiar şi la nivelul ecosistemului european;

Ø  Consolidarea parteneriatelor transnaţionale la nivelul presei UE devine o necesitate din punct de vedere al conţinutului, dar şi al afacerii;

Ø  Organizarea de conferinţe media este un segment profitabil. Sã vedem cu va primi piaţa organizarea de evenimente media virtuale;

Ø  Rolul instituţiilor naţionale şi europene în spijinirea presei independente este strategic. De urmãrit aceastã relaţie în viitor, mai ales în urmatoarele luni, cu eventuale pachete de suport post-Corona ;

Ø  Inovaţia este necesarã, dar greu de finanţat. Start up-urile pot sã aducã noul necesar pentru a eficientiza producţia media şi a diversifica activitãţile.

Este plãcut să faci parte dintr-o echipă de aproximativ 100 de persoane (dintre care vreo 50 sunt ziarişti), care dezvoltă ceva unic – produsul media EURACTIV. Deviza  “Transparenţa şi eficienţa sistemului UE” este încã de mare actualitate şi asta ne dã curaj, deschizându-ne chiar mai mult cãtre parteneriate strategice.

Dan LUCA lucrează în Bruxelles de 23 de ani ca expert în afaceri europene. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii Mapping the Influencers in EU Policies.

Dan Luca – interviu în Fãclia de Cluj: „Anul 2020 e momentul favorabil pentru o dezbatere reală despre societatea europeană”

Astãzi, 25 aprilie 2020, a fost publicat interviul meu în Fãclia de Cluj.

---------

Dan Luca a fost recent numit vicepreşedintele grupului EURACTIV. Într-un interviu acordat ziarului Făclia, Dan Luca vorbește despre managementul european al pandemiei și viitorul Uniunii Europene.

Rep: Care este de fapt rolul pe care îl veţi avea în grupul Euractiv?

Dan Luca: După aproape 20 de ani de activitate în cadrul EURACTIV, am fost rugat de către Comitetul Director să preiau un departament nou înfiinţat care se va ocupa de poziţionarea brandului EURACTIV în anii următori. Este o abordare practică despre viitorul presei la nivelul UE, despre conţinutul şi monetizarea unui business media, dar şi despre relaţionările cu trusturile media din capitalele europene. Un rol esențial îl va ocupa adaptatea presei europene la inteligenţa artificială, nu doar din punct de vedere editorial, dar şi din cel comercial.

Rep: Trăim o criză fără precedent la nivel global. Ce schimbări anticipaţi în următoarele luni ?

Dan Luca: În primul rând doresc să fim sănătoşi şi să reuşim să avem puterea de a reclădi ecosistemele în care activăm după noi valenţe. Economicul şi politicul se vor adapta rapid pieţii şi opiniei publice, dar e foarte important să nu uităm unde am fost. Vor exista desigur schimbări majore în politica de sănătate, dar şi în alte politici sectoriale. Digitalizarea, educaţia, mediul înconjurător, apărarea, „Schengen”-ul, euro, toate vor suferi o recalibrare. Întreaga societate europeană trebuie regândită, cu impact puternic asupra instituţiilor europene sau chiar cele globale.

Rep: Are Uniunea Europeană puterea de a se readapta?

Dan Luca: Uniunea Europeană joacă o carte enormă, chiar existenţială. Nu îşi permite abordări superficiale. Întâmplător, există deja un cadru instituţional de a discuta viitorul UE şi mă refer la recent demarata „Conferinţă pentru viitorul Europei”. Problema este ca această structură să nu fie utilizată greşit. Riscul ca politicienii să forţeze, fără voia lor de cele mai multe ori, o schimbare a „noii normalităţi” spre „vechea normalitate” e enorm. Anul 2020 e momentul favorabil pentru o dezbatere reală despre societatea europeană.

Rep: Ce credeți că se va schimba în Romania din punct de vedere politic după pandemie ?

Dan Luca: Multe se vor schimba, dar vă sugerez să urmăriţi în special rolul eurodeputatului român în contextul post-criză. Mult mai adaptat cetăţenilor… Cel puţin aşa sper.

Buget euro ca plan de crizã ?

Criza actualã emite idei pe care cu greu le-am putea imagina acum câteva luni. De exemplu, turiştii care vor călători în Grecia vor avea nevoie de un „paşaport de sănătate”, care să ateste că nu au coronavirus, a declarat ministrul elen al Turismului, Haris Theocharis. Îmi amintesc de primavara anului 1990, da acum 30 de ani. România facea paşi micuţi în direcţia deschiderii europe, iar ca liceeni mergeam în vacanţa de primavarã la Sofia. Iar supriza era cã pe lângã paşaportul individual (o noutate) aveam nevoie şi de o adeverinţã de sãnãtate. O birocraţie impusã, fãrã nici un contol sanitar posibil de asigurat. Dupã un timp s-a transformat procedura în ceva şi mai sinistru, îţi era oprit paşaportul dacã erai bolnav. Noroc cã a durat doar câteva zile acea idioţenie. Sper sã nu ajungem acum la astfel de experienţe…

În altã ordine de idei, Preşedintele Macron preciza cã avem nevoie de un plan de salvare european echivalent cu 5-10 puncte din GDP-ul la nivelul UE. Atunci, de ce sã nu fim curajoşi şi sã mergem pânã la capat cu integrarea europeanã? Dacã cerem direct un plan de 100 de puncte avem un buget euro, atât de drag Franţei şi Germaniei, aşa cum precizam acum 5 ani, când ministrul francez al Economiei era Emmanuel Macron. Bulgaria şi-a dat seama recent de aceastã tendinţã şi forteazã o aderare acceleratã  la zona euro, de fapt o a doua aderare la UE. 

Mã bucur sã constat cã discuţia despre viitorul UE prinde în aceste zile. Contextualizarea cu multilateralismul internaţional este o necesitate, aşa cum a fost prezentat în urmãtoarele materiale :

Ø      After the pandemic: How to use Conference on Future of Europe to rethink society

Ø      For the Europe of tomorrow: An Open Letter

Ø      COVID-19, the knockout punch for multilateralism?

Dan LUCA / Bruxelles

Personal brand în timpul crizei Corona

Lucrãm virtual şi pentrecem mai mult timp în spaţii închise decât ne puteam imagina. Viitorul nu pare prea roz, dar las acest subiect pe mâna experţilor de tot felul. Ceea ce mã intereseazã pe mine acum este ce vom face din punct de vedere practic în urmãtoarele luni, şi plec de la premiza cã suntem sãnãtoşi. Dã Doamne ! Cum vom interactiona şi mai ales cu cine ? Cred cã apare sau se consolideazã un factor esenţial şi îl numesc ″personal brand″.

Având în vedere cã e dificil, sau mult mai greu, sã dezvoltam noi relaţii din cauza blocajului de interacţiune socialã, ne reîntoarcem la carnetul de adrese (cã e bazã de date, numere de telefoan sau prieteni pe Facebook) şi reevaluãm. Ce amintiri recente sau îndepãrtate am despre acestã persoanã ? E timpul sã vedem cu adevãrat ce pãrere avem despre anumite contacte… Iar în analizã vom pune şi întrebarea clasicã, ce opinie are individul despre mine? E una sã cunoşti tu o anumitã persoanã, dar mult mai interesant este ceea ce crede contactul respectiv despre tine. Asta în eventualitatea cazului cã îşi aminteşte de tine… Clasica retoricã ″eu îl ştiu pe Obama, dar Obama mã ştie ?″.

O micã recomandare în abordarea brandului personal. Nu este o idee rea sã vã revizuiţi profilul digital, sã mai reamintiţi din când în când ce mai faceţi, sã daţi nişte mesaje publice despre cum gândiţi şi cu ce vã mai ocupaţi. Deveniţi mult mai accesibili în spaţiul virtual şi interacţionaţi. Un brand se construieşte în timp, şi permanent, iar brandul personal este cel mai important.

Mult succes şi sã ne revedem sãnãtoşi, fie virtual, fie într-o intrevedere clasicã…

Dan LUCA / Bruxelles

Schimbãri în educaţie ACUM, nu doar dupã pandemie...

E deja de notorietate expresia “dupã pandemie vom schimba multe lucruri în societate”. Desigur, impactul crizei actuale este enorm, dar în unele sectoare putem acţiona acum. Subiectul educaţiei m-a preocupat de ani de zile şi aici vreau sa propun o nouã abordare.

Factual, sistemele educaţionale au fost impinse brusc spre o dimensiune ″virtual education″. Toţi, fãrã excepţie, cã este la învãţamânt şcolar sau universitar, în Belgia sau în România, cadre tinere sau seniori, au fost nevoiţi sã facã trecerea bruscã. S-a plonjat masiv într-un necunoscut, iar implicaţiile sunt enorme. Nu doresc sã dau calificative despre abordarea fiecãrei şcoli sau facultãţi, dar vreau sã accentuez menirea educaţiei. Este mai mult decât a transmite o forma de ″cunoaştere″ de la un profesor cãtre student. Deţine o profundã dimensiune a integrãrii sociale, a pregãti oameni pentru societatea globalizatã în care trãim.

Virtualul, e normal, nu poate sã acopere întreaga dimensiune a transmiterii ″înţelegerii″, dar la ceas de crizã e soluţia practicã. Trebuie însã sã vizualizãm întreg conceptul educativ, mai mult decât o relaţionare profesor-elev. Mã voi referi acum la tânãrul care e puternic marcat de momentul actual. Chiar şi cei cu experienţa vieţii nu pot sã îşi explice situaţia Corona, iar o minte crudã e şi mai bulversatã. Haideţi sã îi ajutãm pe cât putem ! Acum, nu doar dupã pandemie…

Salut modelul italian de a decide rapid continuarea anului academic fãrã evaluãri, dar cu decizia ca toatã lumea promoveazã anul. Nu e o idee rea, accentuez, adaptatã la situaţia actualã. Continuaţi cursurile, aduceţi noul, daţi teme de casã, interactionaţi virtual, dar nu mai puteţi presiune suplimentarã pe elev. Profesorul, fãrã abordarea ″te evaluez″, devine un coleg care interactioneazã în mod plãcut cu tânãrul. Testaţi idei noi, conversaţii atipice, dar transmiteţi ceea ce stiţi celor care vã urmãresc şi, de ce nu, vã idolizeazã.

Repet, cred în calitatea învãţãmântului, în factori de evaluare, note, dar trãim vremuri inimaginabile. Tineri forţaţi sã stea în ″cuşca familialã″ de câţiva metri pãtraţi îşi cautã locul în societate, iar intrebãrile pãrinţilor de genul ″ce notã ai luat″, într-un context de carantinã, nu poate aduce liniştea.

Doar câteva gânduri, dar nu începe totul aşa…

Dan LUCA / Bruxelles

Dupã pandemie, cum sã utilizãm Conferinţa pentru Viitorul UE pentru a regândi societatea

Excelent matarialul semnat de eurodeputatul Nicu Stefãnuţã pe tema viitorului UE. Legatura dintre Conferinţa pentru Viitorul UE şi UE ca actor global de apreciat :

“The mechanism for fixing the European society has already been instituted. It is the Conference on the Future of Europe. What the EU needs to do is to transform this from a simple debate to something more meaningful, more fundamental and more radical.

Today we are facing the COVID-19 pandemic. Tomorrow we may face an even bigger challenge. Let’s think about this crisis as a chance for the EU to lead the world to a better future, for all, together. To lead the way to a stronger, more prosperous Union. The way to a crucial international actor.”

Dan LUCA / Bruxelles