20 years of major crises seen through the lens of Brussels

 

In the last 20 years we have witnessed various crises, some with European or even global impact. The European affairs market has always been very sensitive to these phenomena. Some examples are worth noting.

 

I still remember the dark day of 9/11. Already working at EURACTIV, I felt like the whole activity in Brussels was paralysed. Everyone was asking questions, launching scenarios and predicting how this major event would change the world. In a material published in my first book, I present the atmosphere of autumn 2001: "Fear of movement" is the expression that perfectly defines the current situation. Fear of opening letters so as not to be infested with anthrax, fear of traveling by plane, fear of externalizing yourself. After the US (and British) air force attacked the Taliban on October 7, 2001, the situation eased, but it was still difficult to interact on sectoral policy issues in the European capital for several months.

 

The spring of 2005 brought us an atypical crisis, but worth mentioning. The whole of Europe was shocked by the double rejection of the European Constitution in the referendums in France and the Netherlands. The ratification process had stalled, and in June 2005 EU leaders decided to begin a "reflection period" before deciding where to go after the crisis. We mentioned then, in an article entitled "The European Titanic" takes water, but the captains assure us that it does not sink, that the process of European construction enters a long road of "rethinking", in which "the European dream must be brought to reality".

 

The financial and economic crisis hit Brussels hard in 2008. I wrote in the autumn of that year that in the case of the European Union, the response to the crisis was delayed, but it was an exercise for Member States, which were forced to communicate with each other, to compromise and learn to express themselves in one voice. The "new voice of the Union" is proof that we can have far-reaching actions at Community level.

 

The terrorist crisis has had a huge impact on European affairs. The two bombs detonated on March 22, 2016 in Brussels horrified European society. "In the De Brouckere metro station we are asked to get out of the metro and leave the premises. On the surface we are informed that at 4 stations where we were, there were massive explosions in the subway line. According to the plan, I had to get to that station in about 5 minutes ", I was telling that day.

 

Of course, the spring of 2020, when Brussels was hit by the pandemic crisis, is still fresh in our memory. I then presented how the Brussels lobby has adapted to the Corona crisis. "The last few months confirm this tendency to interact virtually. The question is: what will the European business market look like in 6-12 months, what is the new normal?''

 

Even this year's event in the United States had an impact on Brussels. On January 6, 2021, through the eyes of news channel CNN, the European Union was shocked by the anarchist movements in the American capital. Until the official inauguration of Biden on January 20, there were many moments of strategic waiting…

 

Unfortunately, the crisis continues. Pandemic, economic, political, societal… Good luck wherever you are!

 

Dan LUCA / Brussels

 

 

 

 

20 de ani de crize majore vãzute prin lentila Bruxelles-ului european

În ultimii 20 de ani am asistat la diverse crize, unele cu impact european sau chiar mondial. Piaţa afacerilor europene a fost de fiecare datã foarte sensibilã la aceste fenomene. Câteva exemple sunt demne de semnalat.

 

Îmi amintesc şi acum faimoasa zi de 9/11, 11 septembrie 2001. Lucrând deja la EURACTIV, am simţit cum întreaga activitate de la Bruxelles a paralizat. Toatã lumea punea întrebãri, lansa scenarii şi preconiza cum acest eveniment major va schimba lumea. Într-un material publicat în prima mea carte, prezentam atmosfera toamnei 2001: „Frica de mişcare” este expresia ce defineşte perfect situaţia actualã. Frica de a deschide scrisori pentru a nu fi infestate cu antrax, frica de a cãlãtori cu avionul, frica de a te exterioriza. Dupã ce aviaţia americanã (şi britanicã) a atacat talibanii pe 7 octombrie 2001, situaţia s-a mai relaxat, dar totuşi câteva luni a fost greu sã interactionezi pe subiecte de politici sectoriale în capitala Europei.

 

Primãvara anului 2005 ne-a adus o crizã atipicã, demnã însã de menţionat. Întreaga Europã a fost şocatã de dubla respingere a Constituţiei Europene la referendumurile din Franţa şi Olanda. Procesul de ratificare ajunsese în impas, iar în iunie 2005 liderii UE au hotărât să înceapă o “perioadă de reflecţie” înainte de a decide încotro să se îndrepte după această criză. Precizam atunci, într-un articol cu titlul „Titanicul” european ia apă, dar căpitanii ne asigurã cã nu se scufundă, că procesul construcţiei europene intră pe un drum lung al „regândirii”, în care „visul european trebuie adus la realitate”.

 

Criza financiarã şi economicã a lovit puternic Bruxelles-ul european în 2008. Scriam în toamna acelui an cã în cazul Uniunii Europene, răspunsul la criză a fost întârziat, dar a fost un exerciţiu pentru statele membre, care au fost constrânse să comunice între ele, să facă compromisuri, şi să înveţe să se exprime într-o singură voce. “Noua voce a Uniunii” este dovadă că putem avea acţiuni de anvergură pe plan comunitar.

 

Criza terorismului a avut un impact enorm asupra afacerilor europene. Cele douã bombe detonate în 22 martie 2016 la Bruxelles au oripilat societatea europeanã. “În staţia de metrou De Brouckere suntem rugaţi sã ieșim din metrou și sã pãrãsim incinta. La suprafaţã suntem informaţi cã la 4 staţii de unde ne aflam au avut loc explozii masive în garnitura de metrou. Conform planificãrii trebuia sã ajung în acea staţie cam în 5 minute’’, povesteam atunci pentru Ziarul Financiar.

 

Desigur, ne este încã proaspãtã în memorie primãvara lui 2020, când Bruxelles-ul a fost lovit de criza pandemicã. Prezentam atunci cum s-a adaptat lobby-ul de la Bruxelles crizei Corona. “Ultimele luni confirmã aceastã tendinţã de a interacţiona virtual. Întrebarea este cum va arãta piaţa de afaceri europene în 6-12 luni, care este noul normal?’’.

 

Chiar şi evenimentul de anul acesta din Statele Unite a avut un impact asupra Bruxelles-ului. Pe 6 ianuarie 2021, cu ochii pe CNN, Uniunea Europeanã era şocatã de mişcãrile anarhice din capitala americanã. Pânã la investitura oficalã a lui Biden de pe 20 ianuarie au fost momente de aşteptare strategicã…

 

Din pãcate crizele continuã. Pandemicã, economicã, politicã, societalã… Mult succes oriunde v-aţi afla!

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

Legislators from both sides of the Atlantic call for a Transatlantic Erasmus

Two legislators from both sides of the Atlantic, MEP Victor Negrescu and Maryland State Senator Will Smith, set out their plans for the rebirth of transatlantic relations after the inauguration of President Joe Biden. “Both of us call upon decision makers from both sides of the Atlantic to launch the idea of a new Transatlantic Erasmus designed to enable young people to travel, study, work and develop private, cultural and non-governmental initiatives together.”

 

In the beginning of the year, Professor Vasile Puscas presented in an article published in EURACTIV the concept of the Euro-American society, underlining the need for a partnership for education: “A Euro-American Erasmus would contribute not only to the qualitative advancement of education, but also to that of research-innovation and cultural relations in the EU, the USA and Canada.”

Dan LUCA / Bruxelles

NEW: Marketplace for EU Services

In a few days, a useful service will be launched in Brussels for those working in European affairs.

 

EU Services is a new online marketplace by EURACTIV, similar to the Jobsite. It will operate on two levels:

 

1.   As an online marketplace where you can publish calls in order to search for service providers for your projects, such as: independent policy analyst, researcher, copyrighter, moderator for conferences, web designer, multimedia expert, social media advisor, creative agency, focused training, and much more. 

 

2.  As an online marketplace where service providers can find new open calls (projects/clients) to expand their business. Within the EU community, service providers are able to search based on keywords, specific sections, location, budget estimates and project deadlines.

 

For starters there will be 4 active sections: Public Affairs, Events, Training and Web Services. There will also be other segments, such as the facilitation of consortia for public projects, which is already available.

 

This marketplace for EU Services is not just for those operating in Brussels, it is a perfect tool to identify quality service providers in general.

 

Do you currently have any open projects and need to speed up your search for service providers? Fill in this one-page ‘call template’ form. 

 

We will publish your call for free with the launch of the EU Services platform, to ensure the best results in a timely manner.

 

Dan LUCA / Brussels

NOU: Marketplace pentru servicii UE

În câteva zile, un serviciu util va fi lansat la Bruxelles pentru cei care lucrează în afacerile europene.

Marketplace pentru servicii UE este o nouă iniţiativã EURACTIV, similară cu portalul de joburi europene.

 

Aceasta va funcționa pe două niveluri:

1. Ca o piață online în care puteți publica apeluri pentru a căuta furnizori de servicii pentru proiectele dvs., cum ar fi: analist politic independent, cercetător, copyrighter, moderator pentru conferințe, web designer, expert multimedia, consilier social media, agenție de comunicare, training specific și multe altele.

2. Ca piață online în care furnizorii de servicii pot găsi noi apeluri deschise (proiecte / clienți) pentru a-și extinde afacerea. În cadrul platformei, furnizorii de servicii vor putea căuta pe baza cuvintelor cheie, secțiunilor specifice, locației, estimărilor bugetare și termenelor limită ale proiectului.

 

Pentru început vor exista 4 secțiuni active: afaceri publice, evenimente, training și servicii web, dar și alte segmente, cum ar fi facilitarea consorțiilor pentru proiecte publice, sunt deja disponibile.

Această piață pentru serviciile UE nu este doar pentru cei care operează la Bruxelles, ci este si un instrument perfect pentru a identifica furnizorii de servicii de calitate în general.

Aveți în prezent proiecte deschise și trebuie să accelerați căutarea furnizorilor de servicii? Completați acest formular. Vom publica apelul dvs. gratuit odată cu lansarea platformei Marketplace UE, pentru a asigura cele mai bune rezultate în timp util.

 

Dan LUCA / Bruxelles

De la L'Auberge espagnole online la Erasmus Global

 

Criza pandemică poate să aibă un impact catastrofal asupra programului european Erasmus. Asta desigur, dacă decidenții europeni nu anticipează rapid tenditenţele pieței și rămân doar într-o stare de contemplare, felicitându-se cu cei 3 milioane de beneficiari.

 

Programul Erasmus, devenind în timp simbolul cooperării europene, nu a fost foarte îndrăgit la început. A fost nevoie de lobby-ul Asociației Studetilor Europeni (AEGEE-Europe) pentru ca progrmul să aibă finanțarea necesară și să fie lansat în 1987. Lobby-ul efectuat în perioada 1986-1987, prin presă, dar şi printr-o serie de întâlniri cu şefii de stat din ţările UE a reuşit să ţină Erasmus pe agenda Consiliului de Miniştri, în ciuda a două refuzuri venite din Franţa, Germania şi Marea Britanie. În cadrul unui interviu de televiziune, preşedintele Franței de la acea dată, François Mitterrand a anunţat că, "drept rezultat al unei întâlniri cu studenţii europeni, a devenit militant convins pentru susţinerea programului Erasmus şi a considerat inacceptabil că puţinele milioane de ECU pentru acest program să nu fie găsite când mii de milioane au fost cheltuite pentru alte domenii, cum ar fi de exemplu agricultura". Câteva săptămâni mai târziu, Consiliul de Miniştri (Educaţie) a adoptat Erasmus.

 

Implementarea din România a fost și ea ajutată, de noi, studenții europeni. Zic asta pentru că de data aceasta am fost un jucător activ în contextul anului 1997. Fiind proaspăt ales Vicepreședinte al rețelei europene de la Bruxelles, am observat tendința tipic româneascã din acea perioada, de a nu se mediatiza programul de mobilități europene. Am mizat atunci pe aducerea ministrului integrării de la acea vreme, Alexandru Herlea, într-o conferință de presă, ‘’am adus și PRO TV-ul’’, am conceput un tur prin 20 de centre universitare, ne-am urcat pe catedre în univesitãţile clujene și am explicat studenților români ce înseamnă avantajul real a Uniunii Europene.

 

După încheierea activității de student activist, am continuat relaționarea cu programul Erasmus în sectorul academic. În cadrul tezei de doctorat, pe care am prezentat-o în 2007, analizasem tendinţele de dezvoltare pentru programele educaţionale comunitare într-o Europă extinsă. Motivaţia cercetării a reprezentat-o analiză politicii educaţionale a Uniunii Europene şi impactul acesteia asupra tinerilor din Europa, dorinţă exprimată deschis de a propune noi programe educaţionale comunitare. Dogma cercetării a fost înţelegerea tineretului şi ce aşteaptă acesta de la structura europeană. Ce oferă Europa pentru că tineretul „să devină mai european”?

 

Erasmus a fost conceput ca un program educațional, dar beneficiile au fost în special culturale. E paradoxal, dar recunoașterea a fost atinsă printr-un fim artistic, L'Auberge espagnole, care nu a beneficiat de nici o finanțare europeană.

 

Erasmusul s-a extins la tot ce s-a putut : Erasmus pentru întreprizãtori, Erasmus pentru funcţionari sau Social Erasmus. S-a lansat chiar conceptul Erasmus for All. Discutăm acum despre Generația Erasmus, despre avantajele ‘’candidaților Erasmus’’ în a găși un job mai bun, chiar despre implicarea celor cu Erasmus în politică.

 

Criza pandemică a blocat mult mobilitatea europeană, iar implementarea programului Erasmus suferã. Acum o lunã am fost invitat din nou de către Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB) să țin un curs studenților Erasmus. Cursul a fost desigur online, de data aceasta, dar am observat că studenții nu erau la Bruxelles, ci în țările în care s-au născut. Păstrând puțin analogia, avem acum L'Auberge espagnole online!

 

Să fiu sincer, criza actuală doar accelerează anumite tendințe ale pieței. Acum vreo 5 ani, studenții de la AEGEE-Europe îmi ziceau că mobilitãţile europene nu mai sunt ceva extraordinar pentru tinerii europeni. E așa de globalizat și ieftin totul încât a vizita și studia în altă țară europeană nu mai este ceva de vis. Ceea ce își doresc însă studenții din UE este acces la toate universitățile din lume.

 

În 2002, comisarul european pentru educație de atunci, Viviane Reding lansa Erasmus Mundus, cu un impact însă foarte limitat ca număr de beneficiari, câteva sute pe an. Putem învață multe din acest program, dar potențialul de dezvoltare este enorm.

 

Concret, e momentul favorabil în a gândi mobilitãţile pentru următorii 20 de ani. E nevoie de un program Erasmus Global, care să îşi extindă aria de acțiune la toți tinerii din lume.

 

Un prim pas se poate face, așa cum sugera profesorul Vasile Pușcaș, prin conceperea unui Erasmus euramerican, iar apoi progresiv să implicăm și alte continente. Desigur Uniunea Europeană, prin experianţa acumulată în ultimii 30 de ani, poate  și trebuie să fie liderul acestei inițiative.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

Towards a Euro-American society?

The year 2021 begins with a major political event, which Professor Vasile Puscas introduces in an article published in EURACTIV. The change at the top of the US administration is a good opportunity to synchronize agendas at European and American level.

 

The current leaders are called upon to have the courage to propose a common, impactful project that goes beyond sectoral approaches. “A Euro-American legislative partnership could add value to the normative quality of international trade interactions, but also to other categories of relations in the international system.”

 

There are other key sectors that need to be prioritized. “A Euro-American Erasmus would contribute not only to the qualitative advancement of education, but also to that of research-innovation and cultural relations in the EU, the USA and Canada.”

 

The transatlantic partnership should evolve from the concept of the Free Trade Area to a progressive integration of societies.

 

Dan LUCA / Brussels

Spre o societate euramericanã?

Anul 2021 începe cu un eveniment politic major, pe care profesorul Vasile PUȘCAȘ îl prefațează într-un material semnat în EURACTIV. Schimbarea de la vârful administrației americane este o bună oportunitate pentru sincronizarea agendelor la nivel european și american.

 

Liderii actuali sunt chemați în a avea curajul de a propune un proiect comun, de impact, care trece de abordările de natură sectorială. ’’Un parteneriat legislativ euramerican ar putea aduce un plus de valoare calității normative a interacțiunilor comerciale internaționale, dar și a celorlalte categorii de relaționări în sistemul internațional.’’

 

Există și alte sectoare cheie care trebuie prioritizate. ‘’Un Erasmus euramerican ar contribui nu doar la avansul calitativ al educației, dar și în cel al cercetării-inovării și raporturilor culturale din UE și SUA-Canada.’’

 

Parteneriatul transatlantic ar trebui să evolueze dinspre concepția Ariei de Liber Schimb către o integrare progresivă a societăților.

 

Dan LUCA / Bruxelles