12 întrebãri pentru Conferinţa privind viitorul Europei

 

În câteva zile va avea loc Conferință pentru viitorul Europei. Contextul este foarte interesant, în special datorită crizei pandemice și problemelor existențiale ale Uniunii Europene.

 

O discuţie structurată despre viitorul UE nu este nouã. În perioada 2002-2003 s-a derulat Convenţia Europeanã care a propus o constituţie europeanã. Proiectul a fost prea ambiţios şi respins prin faimoasele consultãri din Franţa şi Olanda. S-a ajuns totuşi la un compromis, prezentul Tratat de la Lisabona, cel care guverneazã actuala ordine europeanã. Experții susțin chiar că actuala criză a UE a început la nivel instituţional în 2005 cu neratificarea constituţiei europene.   

 

Acum însă, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE. Consiliul este de părere că rezultatul Conferinței ar trebui să fie reflectat într-un raport către Consiliul European din 2022.

 

Ideea noii dezbateri a fost lansată în martie 2019, preşedintele francez propunea sã se organizeze o Conferinţã pentru Europa, cu scopul de a reinventa proiectul politic european.  Aceastã iniţiativã se regãseşte în programul de guvernare propus de preşedinta Ursula von der Leyen, fiind alocatã comisarei Dubravka Șuica responsabilitatea în a dezvolta subiectul.

 

Uniunea Europeană are nevoie de o viziune strategică pentru a reuși. Este nevoie de un al treilea proiect major european, după succesul pieței interne și monedei unice. Comisarul european Thierry Breton preciza recent că actuala Comisie consideră că “noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric”.

 

Uniunea Europeană are în atenție 5 meta-proiecte: aprofundarea integrării europene, suveranitatea europeană, multilateralismul global, ecologizarea și digitalizarea. Surprinzător sau nu, toate aceste teme se regăsesc pe agenda Conferinței care va începe în luna mai 2021.

 

Sectorul de afaceri are un rol enorm în a clãdi sistemul comunitar. Nu doar crearea locurilor de muncã, atât de necesare cetãţenilor europeni, dar mai ales implicarea în marile proiecte integratoare. Piaţa internã europeanã şi lansarea monedei comune euro s-au realizat cu ajutorul sectorului privat. Paradoxal însã, liderii politici au încercat în perioada 2002-2005 proiectul constituţiei europene, fãrã a implica business-ul european. Rezultat – zero barat! Discutând recent cu reprezentanţii multinaţionalelor la Bruxelles aceştia sunt puşi în faţa unei dileme de poziţionare. “Iubim piaţa internã, dar e greu sã ieşim cu un mesaj pro-european. La nivel de corporaţii, Comisia Europeanã, în special, este vãzutã că o mânã feroce care impune nonstop noi norme legislative. În acest context existã o repulsie faţã de instituţiile europene…”

 

Permiteți-mi să lansez 12 puncte de reflecție pentru dezbaterea despre viitorul UE:

1. Cât de mult cred liderii naționali în evoluția UE?
2. Va avea loc o dezbatere reală între Bruxelles și capitale europene ?
3. Va exista o cooperare a binomului franco-german, având în vedere şi cã în ambele ţãri vor avea alegeri în urmãtoarele 12 luni?
4. Cum vor interacționa cele două tabere, cea a federaliștilor cu cea a euro-scepticilor?
5. Cum facem schimbarea (evoluția) UE fără a schimba tratatele europene?
6. Proiectul va merge în direcția unei UE extensã sau a unui nucleu dur european ?
7. Cetățenii vor avea încredere în această dezbatere sau o vor clasa direct ca o abordare tehnică, neinteresantă?
8. Cum vor acționa mișcările anti-sistem în cadrul dezbaterilor?
9. Care este rolul partidelor politice europene în această consultare?
10. Ce impact va avea această dezbatere asupra bugetului european ?
11. Sectorul privat se va implica în mod real în discuție?
12. Va aloca Comisia Europeană resursa umană necesară așa cum a făcut de exemplu în dosarul Brexit?

 

Dan LUCA / Bruxelles