Dan LUCA – editorial în Făclia: “Putem să vã ajutăm?”

Păstrăm cadenţa! În fiecare luni semnez editorialul de la Bruxelles în Făclia de Cluj. Astăzi despre solidaritatea europeană.

 

 

---

Uniunea Europeană este o construcție colectivă, iar solidaritatea este una dintre valorile însușite încă de la început, în anii '50. Solidaritatea a stat și la baza deschiderii Vestului către Europa de Est după fantasticul an 1989, iar după un proces birocratic și de duratã s-a înfăptuit reunificarea continentului.

Normal, există încă țări în Europa care nu fac parte din UE și aici e primul element al acestui editorial. Am spus-o de atâtea ori, și mă bucur că Ursula von der Leyen a explicat în timpul discursului despre Starea Uniunii, eforturile politice trebuie să fie în direcția extinderii UE, atât în Est, cât și în Balcani. Dorim o Uniune de aproximativ 35 de state. Tinerii din aceste țări merită șansa Europei, așa cum noi românii am răspuns prezent chemării istoriei de acum 20 de ani.

Solidaritatea însă nu înseamnă doar o deschidere între țările spațiului european. Este și abordarea integrării europene complete, împreună cu societatea civilă și sectorul de afaceri. Referindu-mă la oamenii de business, aici apare o falie majoră la capitolul încrederii. Dacă discutați cu liderii de corporații acești au o repulsie față de sistemul de la Bruxelles, în special față de aparatul Comisiei Europene. Executivul european este văzut ca un mecanism de impiedicare a dezvoltării mediului de afaceri pe continent, în special din cauza producerii unor pachete legislative agresive, neprietenoase. Nu întru aici în amănunte asupra standardelor de mediu sau a dinamicii legislației pe tehnologiile noi precum inteligența artificială, dar acest binom instituții europene - corporații nu este constructiv de cele mai multe ori. Pierde din această încrancenare mai ales cetățeanul european.

Exemplul clasic, care confirmă o abordare total diferită, ne vine din Statele Unite, unde cel mai frecvent un congressman întreabă direct corporațiile ce legi au nevoie pentru a prospera și a creea cât mai multe locuri de muncă pentru beneficiul economic al țării. Realitatea e aceasta, că ne place sau nu, companiile crează locuri de muncă, nu instituțiile.

O Uniune Europeană trecută în ultimii patru ani prin crize inimaginabile are o șansă uriașă să găsească unghiul corect de abordare în următorul mandat european, cel dintre 2024 și 2029. Proiectele ambițioase al reindustrializãrii UE, realizarea unei autonomii strategice reale și o comunicare normală cu cetățenii sunt dezideratele acestei perioade.

 

Avem lideri europeni și naționali pentru a găși cele mai bune soluții? Desigur, e o întrebare fundamentală, care ne privește și pe noi românii, parte integrantă a clubului european.

 

Dan LUCA / Bruxelles