Dan LUCA – editorial în Făclia: “Diapazonul UE”

Despre cum percep cetățenii “melodia europeană”, în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

Parcă era ieri când profesoara de muzică ne prezenta în clasa a V-a ce este un diapazon.

Acest dispozitiv mic folosit pentru a genera un sunet de referință de o anumită frecvență, de regulă nota La, mi-a inspirat editorialul de astăzi. Adaptat la sistemul european, mi-am pus întrebarea care mai este melodia UE contemporană și dacă aceasta este pe placul urechilor cetățenilor? Iar acest cor european, în care includ și țările membre, este pe tonalitatea potrivită?

 

Uniunea Europeană a trecut prin multe crize în ultimii 25 de ani, dar parcă situația actuală este și mai vulnerabilă ca acum cinci ani.

În 1999 a fost criza democrației europene, prin scandalul de corupție al Comisiei Europene condusă de Jacques Santer. Pe 15 martie 1999 se ajungea la demisia în premieră a Comisiei Europene. În 2001 a fost criza de securitate, de fapt un ricoșeu al atentatelor din 11 septembrie din Statele Unite. În 2005 a fost criza cu constituția europeană, o mare problemã de identitate pentru UE. Acele NU-uri la referendurile din Franța și Olanda au paralizat atunci contrucția europeană. În 2008 a fost criza economică, mondială, dar resimțită puternic și în UE. În 2015 a fost criza terorismului, începută practic cu atacul de la redacția revistei Charlie Hebdo, în Paris, la data de 7 ianuarie 2015. Tot în 2015, dar varã, a fost criza refugiaţiilor, puternic simțită în Germania doamnei Angela Merkel. În 2016 a fost Brexitul, o criză enormă. În 2020 am avut criza pandemică, iar în 2022 am avut începerea războiului din Ucraina. Remarcăm, tot mai multe crize, mai ales în ultimii 10 ani. Crize diverse, cu impact enorm asupra sistemului european.

 

Să nu uităm însă că o criză nu este doar pentru sistemul UE. E nevoie să ne raportăm la un concept realist. Este vorba de o abordare integrată, în care extindem întrebarea despre pericolele asupra UE la pericolul pentru România și chiar pentru NATO. Spunem asta fiindcă UE se axează în special pe securitate și prosperitate. Iar a vorbi despre securitatea europeană actuală fără o referire la NATO este prea superficial. Iar a discuta despre economie fără a trece acest subiect prin capitalele europene este din nou prea simplist.

Avem o situație la nivel european mult mai complexă politic decât acum cinci ani. Câteva argumente, factuale, sunt de prezentat. UE a fost lovită în ultimii cinci ani de două crize inimaginabile, Corona și Războiul din Ucraina. Avem apoi grupuri politice noi, alese la nivelul Parlamentul European, majoritatea dintre acestea cu mesaj antieuropean deschis. Da, acestea au impact enorm. Să ne amintim de Grupul ECR, înființat în 2009, care a avut o contribuție covârșitoare pentru Brexitul din 2016. E bine de subliniat cã la nivelul țărilor UE avem guvernări care pun la îndoială sistemul european. Iar ultima problema apărută, motorul european franco-german suferă. Observați doar situația din Franța cu formarea guvernului sau alegerile regionale recente din Germania.

Marea problemã este însă că UE nu prea știe ce vrea. Sau chiar dacă vrea ceva, nu poate să meargă în direcția respectivă. Nu există o viziune asumată și strategie de implementare. E greu să ai lideri europeni, dar prerogativele europene nu te lasă. Un exemplu este deja clasiv. Datorită structurii actuale a UE, se ezită între înverzire, competitivate și social. Problema este că e greu le poți avea pe toate trei în același timp.

 

Dan LUCA / Bruxelles

                                                                                             

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Pioneza”

Despre politicarea inelului flamand în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

Vorbim despre Bruxelles, mulţi chiar au reușit să pășească pe străzile orașului aurului albastru. Puțini însă sunt familiarizați cu inelul flamand din jurul capitalei europene.

 

Pentru a ajunge la miezul acestui editorial e bine de precizat că Belgia se împarte în trei regiuni geografice: Flandra, Valonia și regiunea Bruxelles. Dacă la nivel de Flandra e clar că întâlnim vorbitorii de limba olandeză, iar la nivel de Valonia cei de limba franceză, la nivelul Bruxelles-ului e mai complicat. E un mozaic enorm, iar progresiv procentul de francofoni e dominant față de cei care au ca limbã maternă limba olandeză. E atât de dominant că aproape îl putem considera majoritar francofon.

 

Dacă ne uităm însă pe o hartã administativã a Belgiei, observăm că Bruxelles-ul este precum o insulã în interiorul Flandrei. Aici apare un fapt interesant, forțând puțin desigur, Bruxelles-ul francofon este înconjurat de un inel flamand.

 

Povestea merge mai departe. Profitând de pasiunea belgienilor pentru ciclism se organizează anual cursa de 100 km numită Gordel (Centură). Practic un tur în jurul orașului Bruxelles în care, în special flamanzii, arată indirect unde se găsește Bruxelles-ul. Acum câțiva ani, chiar vreo 15-20 ani, această competiție era foarte politizată. Erau chiar conflicte între cele două comunități. Clasică a fost povestea, adevărată sau nu, cum că francofonii puneau pioneze pe drum în timpul cursei Centură pentru a sparge cauciucurile bicicletelor flamande. Desigur, totul era mediatizar, presa exploda, subiectul era vizibil.

 

Iar ca narativa să fie și mai exotică, se zicea că de fapt flamanzii se autosabotau cu pioneze pentru a-i acuza pe francofoni și a ajunge în presă cauza lor.

 

Cât e adevăr, cât e fabulație, dificial de spus acum. Totuși, o precizare e necesară în încheiere. De câțiva ani Centura se desfășoară fără astfel de incidente. Pasiunea politică rămâne enormă în Belgia, mai ales cã avem alegerile locale pe 13 octombrie 2024, dar cele două comunități au ajuns la o maturitate de exprimare și acțiune.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol semnat în Republica: “Stânga românească devine influentă la nivelul stângii europene. De ce e importantă funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene"

La solicitarea prietenilor de la Republica, am prezentat câteva elemente ale portofoliului de comisar european al României.

 

---

 

Fără doar și poate Ursula von der Leyen este în momentul de față unul dintre cei mai influenți politicieni europeni. Experiența acumulată în cei cinci ani de guvernare europeană a făcut-o un jucător pe numeroase paliere, câștigând fără probleme Spitzenkandidaten 2024, iar apoi Parlamentul European a votat-o în luna iulie cu un scor superior celui obținut la primul mandat. Dacă până acum câteva zile vorbeam despre motorul franco-german la nivel european, plecarea lui Thierry Breton din Executivul de la Bruxelles a consolidat un leadership de necontestat al actualei și viitoare președinte a Comisiei Europene.

 

Acesta este un factor important în a analiza fascinantul subiect al influenței comisarilor europeni. Iar pentru ca povestea să fie și mai interesantă, practic începând din mandatul lui Jean-Claude Juncker, avem acest concept de vicepreședinți. Avem întrebarea constantã, ce e mai important, un portofoliu sectorial sau o funcție de vicepreședinte?

 

Revenind la actuala Comisie Europeană, s-a creat în ultimele luni narativa, iar rapoartele Enrico Letta și Mario Draghi au fost pe aceastã direcție, că Uniunea Europeană poate mai mult, mai ales în domeniul economic, căci asta reprezintă acea competitivitate fluturată tot mai puternic. Adică e nevoie de o comandă puternică, de inspirație corporativă, care să repună UE pe direcția creșterii economice. Nu uitați însă să analizați factual competențele în domeniul economic ale UE și – mai ales – bugetul UE comparativ cu cel al țărilor membre. Adică, haideți să fim sinceri, fără o voință de a lucra împreună din partea capitalelor UE e greu să vorbim de impact economic puternic.

 

Așa cum a prezentat ieri Ursula von der Leyen viitoarea structurã a Comisiei Europeane, e clar că se bazează enorm pe vicepreședinți. Fiecare dintre cei șase au segmente puternice de gestionat. Cei doi comisari europeni cu rangul de vicepreședinte ai Stângii Europene sunt Teresa Ribera și Roxana Minzatu. Portofoliul doamnei din Spania acoperă competiția, dar și nuanțe de ecologizare a continentului. Pentru comisara din România avem partea de social, care face parte din ADN-ul construcției europene, mai ales când comparăm valorile europene cu cele ale sistemului american. Recent chiar Ursula von der Leyen preciza “toate transformările pe care le vom pune în mișcare trebuie să fie echitabile. Ne putem baza pe modelul nostru social de mare succes – economia socială de piață”. Să nu uităm că Ursula von der Leyen a crescut politic lângã Angela Merkel. Aceasta, chiar dacă era din familia politică germanã de centru-dreapta, propunea multe politici de stânga. Și nu doar că le propunea, dar chiar le realiza...

 

În această rapidă analizã e nevoie de subliniat şi un element strategic. Stânga românească devine foarte influentă la nivelul stângii europene. Un comisar european, vicepreședinte responsabil cu socialul, este practic omul de impact total.

 

Normal, totul pare perfect acum, dar e mult de definitivat la nivelul celor 27 de comisari europeni şi la nivel de relaționare cu DG-urile aparatului administrativ. Premisele unui portofoliu de impact pentru România sunt, asteptãm cu mare interes confirmarea.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Un NATO economic?”

Despre prosperitate și apărare europeană în editorialul semnat astăzi în Făclia.

---

 

Vorbim des despre integrarea europeană. Discutăm mult despre alegerile din Statele Unite ale Americii. Dar parcă ne lipsește ceva. Reîncãlzim doar aceeași ciorbă? În fiecare zi?

 

Acum câțiva ani punctam unele concepte legate de o posibilă integrare atlantică, iar acum o analiză a acestui subiect este din nou foarte necesară.

 

Să o luăm cu începutul. După cel de-al Doilea Război Mondial, la nivel european, s-a găsit soluția pentru a asigura pacea pe continent. S-a început cu unele resurse naturale și s-a ajuns astăzi la o structura gigantică. Normal, UE a fost axată încă de la început și pe o politică de coeziune puternică, semnificativ diferită față de abordarea din modelul american.

 

De ce toate aceste observații acum? Fiindcă spectrul unei viitoare administrații americane împinge gândirea critică spre un posibil război comercial între cele două maluri ale Atlanticului. Organizația Mondială a Comerțului nu mai este un reper în ordinea globală, înţelegerile bilaterale fiind prioritare în detrimentul multilateralului.

 

Aici apare ideea vizionară, care poate să schimbe întreaga narativă. Ce ziceți de o viziune integratoare a celor două sisteme, UE și SUA? Nu mă refer la a creea noi instituții, de genul Parlamentul Atlantic sau Executivul Americano-european. Dar o abordare integrată a diverselor sectoare, care au potențial de conflict în viitor, este recomandabilă. Mai ales că la nivelul apărării sunt progrese datorită succesului NATO. De fapt aici e și conceptul abordat, ce părere aveți de un "NATO economic"? Adică să extindem cooperarea între statele membre la alte segmente. Resurse naturale, cercetare, campioni industriali, educație, putem sã fim creativi, desigur...

 

Răspunsul la potențiale crize nu este izolarea, ci este cooperarea. A găsi însă structuri de dezvoltare adaptate timpului pe care îl trăim face parte din activitatea celor care ne conduc. Să vedem... Avem capacitatea sã ne guvernãm şi sã prosperãm economic?

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – la Radio France International despre subiectele toamnei politice europene

Astăzi, 12 septembrie 2024, am revenit la Radio France International la emisiunea Decriptaj, moderată de Ovidiu Nahoi.

 

Am discutat deschis despre situația europeană, realizând o corelație între crizele europene ale ultimelor 25 de ani și posibilele pericole viitoare. S-a discutat despre formarea noii Comisii Europene și a rolului proeuropean pe care poate să îl joace România.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Inimã de sportiv”

Despre sport și infrastructură în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

Am făcut sport la viața mea, fără să mă erijez ca mare campion. Am fost în cantonamente la mare și la munte, am avut meciuri în fiecare week end și m-am trezit cu noaptea în cap să mă duc la antrenamente. De ce acest subiect acum, într-un cotidian local ? Prinși în mrejele comunicării olimpice, din nou se discutã despre performanțele sportive ale românilor și infrastructura sportivã. Numărăm sălile și vorbim de bani grei pentru a demonstra că avem viitor. Apreciem echipele de handbal ale țărilor nordice, suntem sideraţi de performanțele cicliștilor belgieni sau ne surprind performanțele înotãtorilor australieni. Iar noi numărăm piscinele, stadioanele și sălile de sport. Parcă însă ne lipsește ceva… Da, ajungem chiar la lecții de viață cum că părinții au vină lor, că de fapt noi nu ne ocupăm de copii. Este însă vorba şi despre cerere și ofertã.

 

Nu cred că partea de infrastructură este principala problemã a României, care desigur, acceptăm, nu este cea mai puternică ofertã la nivel mondial. Stăm însă foarte prost la animarea acestor infrastructuri, adică la a avea cluburi sau organizații care să propună oferte structurate de a face sport la un preț decent. Am făcut handbal în cartierul Grigorescu, e drept era acum vreo 40 de ani asta, fiindcă era sala de sport de la Școala Generală nr. 15, la doi pași de apartamanetul de pe strada Donath unde locuiam. Era însă clubul sportiv CSS Viitorul care avea antrenori și propunea 3 antrenamente pe saptamânã, în timpul săptămânii, de la ora 7.30. Atunci era sala liberă în afara orelor de cursuri. Noi aveam programa școlară doar de la ora 12 și astfel puteam să mergem la antrenamente de handbal. Dacă era sala în Mănăștur, nu aveam cum să ajungem. Proximitatea era cheia.

 

Daţi viață sălilor și terenurilor de sport prin cluburi sportive. E nevoie de un proiect de suflet, gândit cu și pentru oameni de sport, e timpul unei optimizãri a bazelor de sport clujene. Inclusiv a sălilor de la școlile generale, licee sau facultăți. Clujul are potențial de a segmenta oferta pentru tineri la nivel de cartiere. Ajutați la înființarea cluburilor de cartier, în fiecare cartier, implicați sportivii de perfoarmanţã în astfel de organizații. Clujul are o resursă umană fantastică la nivel de foști sportivi, unii care au cochetat chiar cu loturile naționale sau au jucat mulți ani în Vest.

 

Școala de gimnastică a Statele Unite nu este cel mai plăcut subiect de a-l insera într-o analiză prezentã. Totuşi, recent am întâlnit o americancă care era foarte mândră că a urmat școala de gimnasticã deschisă de Teodora Ungureanu la New York.

 

Rolul unei comunități locale inteligente este de a se încadra în timpul pe care îl trăim și de a oferi soluții realiste. Gândiți-vã la “potențialii clienți”, în cazul de față tinerii clujeani care vor să facă sport. De unde să începem ? Putem avea o pagină de web, gestionată de Direcția Județeană pentru Sport şi Tineret să zicem, în care căutăm în anumit cartier sportul, sala, clubul și orele de antrenamente ? Da, cred că sectorul privat poate să facă multe, dar o co-finanțare de la bugetul local pentru un astfel de proiect este necesară acum.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Scriu pe acest blog de 17 ani !

Acum 17 ani, exact pe 8 septembrie, publicam primul mesaj de blog. Încă de la început am menționat că doresc o comunicare directă prin acest canal, care să apropie cele două sisteme, românesc și european. Nu uitați, România intrase în Uniunea Europeană doar în acel an - 2007.

 

Sper ca acest exercitiu să fie util experților în politici europene, dar și tuturor celor care sunt interesați de dinamica integrãrii europene.

 

Mulțumesc celor care îmi citiți mesajele și apreciez mult interacţia cu voi.

 

Continuăm împreună!

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – despre noua Comisie Europeanã la TVR Info

Pe 7 septembrie 2024, am revenit cu mare plăcere în emisiunea “Europa mea” moderată de Gabi Giurgiu la postul TVR Info.

 

Împreună cu fostul comisar european Leonard Orban am discutat deschis despre cum se va forma viitoarea echipă a Executivului European și la ce presiuni este supusă aceasta. 

Prioritățile următorilor cinci ani de mandat nasc dezbateri pe teme fundamentale precum autonomia strategică. apărarea europeană sau extinderea UE.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Europa de Suflet”

Despre conceptul “de suflet”, adaptat la sistemul european, în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

----

 

În ultimele luni am asistat la un concept comunicațional nou, cu sau fără voia noastră. A început cu echipa de fotbal a României care a fost peste așteptări la Campionatul European din această varã. Brusc, a apărut Generația de Suflet, desigur ca un răspuns de poziționare față de Generația de Aur a lui Gigă Hagi. Au urmat Jocurile Olimpice și din nou au fost evoluții plăcute ale delegației României, iar conceptul de medalie de suflet a fost mediatizat. E drept mai puțin articulat, dar totuși prezent.

 

M-am intrebart desigur, de ce acum a apărut acest concept "de suflet", care e de fapt sensul și, mai ales, ce urmează?

 

Sociologii pot să dezvolte narative complexe, dar autorul acestui material vã propune o abordare diferită. Putem avea o Europã de suflet? Adică să existe conexiunea necesară, la nivelul mental colectiv, care să ne apropie de ideea europeană. E deja de notorietate că proiectul european, început după cel de-al Doilea Război Mondial, a prins teoretic și practic. A fost o construcție elitistă, vizionară, dar a adus pacea și prosperitatea economică.

 

Nu întâmplător, după eliberarea Estului continentului de către dominația sovietică valorile europene au fost adoptate treptat de întreg continentul. Cel puțin așa e povestea, iar excepțiile confirmă regula.

 

S-a încercat chiar o mai bună comunicare între instituțiile europene și cetățeni săi, dar această utopie a fost progresiv ajustată. În sensul că, și asta a fost schițat încă de acum 15 ani, principala melodie europeană este legată de pace și prosperitate. Atâta s-a putut și nu e rău, hai să fim realiști.

 

Dacă revenim la abordarea de suflet, observăm că ceea ce ne-a apropiat de naționala de fotbal a fost simplicitatea și ambiția. Nu au fost nazuri de vedetă, nu au fost șmecherii sau chestii ascunse. Am văzut că alergând mult, cu ambiție, cu inteligență și strategie, ne iese. Da, dar unii zic că am avut și noroc. Nu asta e important, norocul face parte din joc, dar trebuie să ai prestanțã constantã și să fii pe măsura timpului.

 

Asta este de fapt și cu parcursul euroatlantic al României, până acum am fost acolo, iar când s-a ivit posibilitatea să ne alăturăm alinţei NATO, am răspuns prezenți. Chiar și intrarea în Uniunea Europeană a fost precum o calificare, dar plină de succes.

 

Revin acum, care sunt elementele necesare pentru o Europã de suflet? Tema e vastă, dar cu siguranță e ceva la care trebuie să ne gândim și să reflectăm.

 

Dan LUCA / Bruxelles