Go West!

Elevii din clasele terminale de liceu se informează în legătură cu ofertele educaţionale ale universităţilor din străinătate din teama de a avea probleme în a-şi găsi un loc de muncă după absolvirea facultăţii în România, asta din experienţa generaţiilor anterioare de absolvenţi ai facultăţilor locale.

Cristina Popa, absolventă a Universităţii Princeton (SUA) din promoţia 2011 şi reprezentantă a universităţii în cadrul târgului Romanian International University Fair, organizat recent la Bucureşti, spune că elevii români se interesează în special de programele din domenii precum ştiinţe, IT sau arhitectură.

Deşi universităţile acordă burse semnificative celor admişi, taxa de 60.000 de dolari pe an, ce include şi costurile de cazare şi masă, nu este accesibilă oricui, însă tinerii şi familiile lor sunt dispuşi la asemenea sacrificii în speranta unui succes mult mai mare în carieră.

Părerile sunt împărţite evident, sunt şi elevi care işi doresc studii mai accesibile în România, cu diploma recunoscute, pe care le pot folosi apoi pentru a se angaja în străinătate – “Şi facultăţile româneşti au oferte de studiu bune. Eu vreau să studiez medicina la universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, însă după absolvire mi-ar plăcea să mă duc să lucrez în străinătate, pentru că se oferă condiţii şi salarii mai bune", spune o elevă.

Potrivit estimărilor Ministerului Educaţiei, anual aproximativ 4.000-5.000 de români pleacă la studii în străinătate, numărul acestora fiind în crestere în ultimii ani, şi pe fondul crizei. Motivul pentru care universităţile europene acceptă tot mai mulţi studenţi din Est îl reprezintă faptul că aceştia sunt foarte bine pregătiţi în domeniul ştiinţelor şi tehnologiei. Universităţile îi folosesc la realizarea cercetărilor şi pentru a creşte prestigiul instituţiei, acesta fiind cel mai mare atu al unei universităţi, dar şi unul de care trebuie profitat de cei interesaţi, ambele parţi având de câştigat!

Dan LUCA / Bruxelles