Studiu: România şi viitorul instituţiilor europene

România este unul dintre cele 25 de state membre UE care au decis sã semneze Tratatul Fiscal. Unde se plaseazã însã România în dezbaterea despre viitorul instituţiilor europene şi al Uniunii Europene în general? Ce va însemna pentru România, ca şi stat membru, un nou Tratat al UE?

Am încercam sã gãsim rãspuns la aceste intrebãri formând un consorţiu pe axul Bruxelles – Bucureşti – Cluj, implicand atat societatea civilã organizatã, cât şi lumea academicã interesatã de acest subiect. Partenerii acestui proiect atipic, care încearcã sã ţinã ancoratã România la dezbaterea contemporanã sunt: Facultatea de Studii Europene Cluj, SNSPA Bucureşti, Institutul de Cercetãri Europene Cluj, GrupRomânia Bruxelles, Clubul “România-UE” Bruxelles şi “Casa Europei” Cluj. Partenerul media este EurActiv România.

Prima dezbatere publicã a avut loc pe 15 februarie 2013, la Cluj, în incinta Facultaţii de Studii Europene şi am avut deosebita onoare sã o moderez.

Mesajul lui Titus Corlãţean, Ministrul Afacerilor Externe, a fost foarte bine primit: "Acest tip de exerciţiu public de reflecţie poate reprezenta o sursã valoroasã de idei in contextul dialogului instituţional de la nivelul Uniunii".

Nicolae Pãun, Decanul Facultaţii de Studii Europene de la Cluj, menţiona în deschiderea dezbaterii: "Mediul academic trebuie sã ofere politicienilor idei pe care sã le poatã pune în mişcare pentru a gândi strategii".

"Intrebâri precum - Cum vedem România în UE? Cum vede România UE? Ce este statul de drept? Cum interpretãm subsidiaritatea? Cum respectãm pluralismul? - oferã raspunsuri pentru o implicare pro-activã a României", preciza Diana Iancu, Decanul Facultaţii de Administraţie Publicã din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti.

Dacã majoritatea paneliştilor s-au aratat optimişti în privinţa viitorului Uniunii Europene, Vasile Puşcaş, fostul Negociator Şef al României la UE, tragea un puternic semnal de alarmã: "S-a ajuns la crizã tocmai pentru cã s-a persistat în politici aberante la nivel european. A te scuza cã din cauza crizei nu se pot face anumite schimbãri, nu are relevant. Problema realã fiind aceea cã nu s-au produs schimbãrile necesare înainte de apariţia crizei, pentru ca aceasta sã fie evitatã".

Instituţionalul românesc are nevoie de conţinut şi de sprijin pentru a intra într-un proiect complex ca cel al reaşezãrii instituţiilor europene. Ne bucurãm cã semnalul nostru, venit de la societatea civilã şi mediul academic, este receptat cu mare atenţie de Guvernul Romãniei. 

Principalele concluzii ale dezbaterii de la Cluj:

• Uniunea Europeană are nevoie de o reformă administrativă, de un act pentru reglementarea procedurilor administrative de distribuirea competenţelor, şi anume pe explicarea exactă a răspunsurilor la întrebări precum, cine, ce face?

 

• UE a rămas ca o organizaţie regională, din păcate, din cauza liderilor săi. Este nevoie de o Comisie puternică. Salvarea a venit însă din partea Curţii Europene de Justiţie, fără intervenţia căreia oamenii de afaceri ar pleca din UE.

• Rolul Comisiei Europene să se orienteze şi spre dirijarea politicilor cu acoperire globală, nu doar pe iniţiere şi monitorizarea acestora.

• Convingerile diferite privind integrarea europeană de la nivelul statelor membre, constituie indicii înspre dezvoltarea unei Europei “cu mai multe viteze”.

• Trebuie să gândim Uniunea Europeana ca o federaţie funcţională, în care relaţiile vor fi pe orizontală, de tip reţea, aşa cum se întâmplă în cazul federaţiei germane sau celei austriece.

• În toată această dezbatere nu trebuie lăsate de o parte Pieţele, care influenţează în continuare deciziile liderilor.

• Diferitele forme de euroscepticism care s-au dezvoltat în ultima vreme în Europa au un impact asupra procesului de reformă a instituţiilor europene.

• Pentru România, un nou Tratat al UE ar fi o nouă şansă de a se europeniza intern.

• Vocea României trebuie să fie remarcată de către partenerii de dialog. România trebuie sã fie un stat activ în acest proces de reformă a instituţiilor UE.

• Trebuie definite oportunităţile Românie, ancorate în realitate, care sunt obiectivele nu doar naţionale, ci şi europene.

• Dezbaterea despre România şi regiunile sale, ca orice dezbatere internă, este imperativ să fie racordată la actuala dezbatere despre viitorul instituţiilor europene.

• Din perspectiva anilor care vin, Universităţile trebuie să facă mai mult pe negocierile viitoare, să renunţe la comoditatea din interiorul zidurilor, să se deschidă către comunităţi.

Studiul de 24 de pagini, provenit din dezbaterea de la Cluj, se poate acum accesa online.

Dan LUCA / Bruxelles