Zilele acestea am avut plăcerea să răspund unui interviu
pentru Făclia. Printre subiectele atinse se numără situaţia României în
contextul crizei europene, câteva chestiuni legate de fondurile europene, explicarea
unui posibil nou program guvernamental “Experţi pentru o Românie europeană”.
iar în final mai multe despre implicarea Diasporei în politica românească.
………….
“Făclia
de Cluj: Uniunea Europeană este în criză, iar România nu este nici ea ferită de
complicaţii de natură politico-economică. Cum se vede acest subiect de la
Bruxelles?
Dan
Luca: De 4 ani trăim o criză care e normal să se simtă şi la Bruxelles. Există
o dinamică aparte însă în aceste luni, iar liderii europeni caută soluţii
pragmatice de ieşire din criză. Cancelarul german, un pol de putere incontestabil,
a declarat recent că speră ca Summitul European, programat pentru luna
decembrie 2012, să reprezinte startul pentru Noul Tratat al UE, în contextul
european pe care îl cunoaştem deja: sînt state membre care încă nu sînt de
acord cu noile decizii de constituire a Uniunii Monetare Europene.
Făclia
de Cluj: Iar România? Contăm în această dezbatere?
Dan Luca: Europa cu mai multe
viteze a fost readusă recent în discuţie, odată cu discursul Angelei Merkel pe
tema crizei financiare europene. România nu joacă suficient statutul
de stat membru cu drepturi depline. În plus, are exemple concrete de state care
au adoptat moneda euro ?i am văzut consecinţele. Ar trebui să se considere
acest lucru “un avertisment pentru pregătirea atentă a unei posibile aderări la
zona euro”.
Făclia de Cluj: Nu putem
înţelege cum e posibil să avem un aşa scăzut procent de absorbţie a fondurilor
comunitare. Ce greşeli s-au făcut ?
Dan Luca: Să vă dau un exemplu
de ce nu a făcut România în perioada 2004-2006. Pentru o bună coordonare s-a
înfiinţat, de exemplu în Spania, încă înainte de aderarea ţării la UE, un
super-minister responsabil cu proiecte concrete de dezvoltare a ţării. Spania
venea la Bruxelles cu proiecte clare şi concrete, imediat după aderarea la UE.
La noi s-a considerat că intrarea în Uniunea Europeană aduce de la sine
sistemul potrivit. Concluzia: ne-am fraierit singuri, neputînd să ne desprindem
de managementul dîmboviţean. Nu am păcălit pe nimeni şi am ajuns codaşii
clubului european.
Făclia
de Cluj: Dar există idei pentru a ieşi
din situaţia aceasta?
Dan
Luca: Fondurile europene sînt în strînsă legătură cu performanţele României în
domeniul comunitar. Pentru racordarea ţării la UE avem nevoie de aproximativ
5.000 de români la Bruxelles şi 25.000 de persoane în România implicate în mod
real în mecanismul comunitar. În prezent avem doar vreo 2.000 la Bruxelles şi
maxim 10.000 în Bucureşti (în special în sectorul public).
Făclia
de Cluj: Aţi înaintat recent ideea unui nou program guvernamental “Experţi
pentru o Românie europeană”. Despre ce este vorba?
Dan
Luca: Din cele enumerate în punctele precedente, este clar că inerţia sistemică
nu duce la o rezolvare a problemelor actuale pe care le are România cu Uniunea
Europeană. Trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca actualele tendinţe să
fie corectate. Este necesară în primul rînd crearea unor noi poziţii în
adminstraţia românească, pe două nivele (local şi naţional), persoane
responsabile în a fluidiza relaţia România – UE. Este nevoie de concursuri
transparente în care cei interesaţi pot aplica, indiferent de culoarea
politică. Cei care trec concursul devin “experţi pe afaceri europene”. La
nivelul fiecărei prefecturi, trebuie angajaţi doi “experţi pe afaceri
europene”, care raportează direct Prefectului. Unul dintre aceştia este
“responsabil pentru relaţia cu instituţiile locale” din zona alocată
Prefecturii respective (primărie, consiliu local, consiliul judeţean etc). Al
doilea expert este “responsabil cu stakeholderii locali” (industria locală,
sindicate, societatea civilă organizată, universităţi, firme de consultanţă,
etc). La nivelul fiecărui minister de linie, trebuie găsiţi o serie de experţi,
care relaţionează direct cu Cabinetul Ministrului. Unul dintre experţi trebuie
să fie “responsabil cu relaţia cu prefecturile” (structurile locale
instituţionalizate). Al doilea expert este “responsabil pe relaţia cu
stakeholderii naţionali” (structurile naţionale neinstituţionalizate). În plus,
pentru o mai bună coordonare a instituţiilor româneşti, este nevoie să existe
în fiecare minister un expert pe afaceri europene “responsabil cu relaţia
interministerială”.
Făclia
de Cluj: Trăiţi în afara ţării şi se pare că Diaspora nu este încă valorificată
la adevărata valoare. Aveţi o sugestie pe acest palier?
Dan
Luca: România are nevoie de Diaspora sa, aşa cum Diaspora are nevoie de
România. E momentul să facem marele pas în a construi ceva împreună, nu să
provocăm polarizări stupide între cei din ţară şi cei din afară. Analizînd situaţia
actuală a serviciilor oferite de către statul român cetăţenilor români din
Diaspora (servicii consulare tot mai scumpe, o birocraţie excesivă pentru
înregistrarea nou născuţilor, schimbarea paşapoartelor, traducerea diplomelor
etc), dar şi complexitatea problemelor specifice comunităţii de peste două
milioane de români care trăiesc în afara graniţelor ţării (drept la muncă,
educaţie, familie, afaceri etc), propuneam ca soluţie politică transformarea
Ministerului Afacerilor Externe în Ministerul Afacerilor Externe şi al
Diasporei.
La
nivelul fiecărui consulat al României să fie desemnat un expert român care se
subordoneză secretarului de Stat responsabil cu Diaspora şi care gestionează
exclusiv relaţia cu comunitatea românească din ţara respectivă. Tot acest
expert are responsabilitatea creării Consiliului Consultativ din ţara
respectivă între misiunile româneşti/serviciile consulare dintr-o ţară şi
Diaspora din aceeaşi ţară, pentru o gestionare cît mai eficientă a problemelor
comunităţii de români şi pentru o evidenţă cît mai clară a numărului acestora. Întîlniri
formale ale Consiliului Consultativ trebuie să se desfăşoare cu o regularitate
trimestrială.”
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu