Preocupările
pentru creşterea conexiunii între sistemul european și cetăţeni au condus spre
formula alegerilor primare, în care partidele europene îşi prezintă listele cu
candidaţii pentru funcţiile de vârf în instituţiile europene.
Totuși,
alegerile pentru președintele Comisiei Europene au motivat doar 5% din
alegători pentru a vota la alegerile din mai 2014. Un
studiu post-electoral arată că posibilitatea de a influenţa alegerea
președintelui Executivului european a creat interes peste media europeană în
Luxemburg și Germania, țările de origine ale celor doi candidați principali la
președinția Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și Martin Schulz, ajungând
la 10% în ambele țări. În Austria, 12% dintre cei chestionaţi au declarat că o
parte din motivația lor de a vota a fost cursa prezidenţială, iar în Franța,
cifra a fost de 5%, egală cu media europeană. Doar 1% dintre britanici au mers
la vot pe considerentul că pot influenţa alegerea președintelui Comisiei
Europene.
Numărul de
alegători care citează motivul pentru care ei "pot
schimba lucrurile la vot în alegerile europene", de asemenea, a scăzut
cu 7 puncte, la 12%. Încrederea în instituţiile europene este acum mai scăzută
în 15 state membre decât a fost în 2009, cu cele mai mari diferențe vizibile în
țările cel mai grav afectate de criză, cum ar fi Grecia, Spania, Italia și
Portugalia.
Un pas în
direcţia bună au fost alegerile primare, dar la nivelul UE avem mai
multă nevoie de dezbatere, de confruntare între “marile idei europene”. Pentru un real succes trebuie să ne pregătim de pe acum pentru 2019!
Dan LUCA /
Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu