Multumiri celor care au inventat Rombel-ul!

Stiam de Rombel, portalul comunitatii romanesti din Belgia, de cativa ani buni. In ultimele saptamani am interactionat si prin intermediul forumului politic lansat aici si pot sa spun ca am trait o experienta interesanta, de recomandat oricarui politician. Intrebarile si observatiile sunt venite din realitate, chiar daca nu ai habar cine este la celalalt capat al terminalului si cine este publicul.

A iesit un material excelent, pe care vi-l recomand spre lectura – Intalnirea on-line intre comunitatea RomBel si candidatul Dan Luca, aflat pe lista pentru Parlamentul European.

Dan LUCA / Bruxelles

Voluntariatul in România

Dacă studenţii au ajuns la concluzia că educaţia non-formală este la fel de importantă ca şi cunoştinţele teoretice pe care le dobândesc în facultate, sunt plăcut impresionat să văd că “fenomenul” voluntariatului prinde şi la liceenii preocupaţi încă de pe băncile şcolii de cariera lor.

Cum vede ambasadorul unui centru de educaţie de excelenţă, în vârstă de doar 17 ani, acest lucru? “Mulţi cred că dacă se implică în voluntariat nu au nici un avantaj, însă eu cred tocmai contrariul. Ei cred că “ok, mă duc, devin voluntar, mie ce îmi iese?” Ai atât de multe avantaje: îţi dezvolţi calităţile de lider, devii cunoscut, îţi faci multe cunoştinţe, ai mult mai multe activităţi de trecut în cv, toate astea cântăresc destul de mult”.

Toţi tinerii sunt nemulţumiţi de sistemul românesc, de acea “multă teorie” şi practică deloc, sau prea puţină, în cele mai fericite cazuri. Dar dacă nu au singuri posibilitatea să schimbe curricula, pot totuşi să îşi uşureze şi să îşi înfrumuseţeze drumul spre împlinirea profesională, prin activităţi extra-şcolare, din care au ceva de învăţat.

Dan LUCA / Bruxelles

Conexiune masterand – instituţie europeana

Mi-a facut mare plăcere anul trecut să prezint noţiuni despre Tehnicile de comunicare UE masteranzilor din Gorizia. Anul acesta am fost invitat din nou ca şi profesor şi să fiu sincer mă bucură astfel de invitaţii.

4 zile într-un orăşel cochet, inserat pe frontiera italo-slovenă, e o adevarată relaxare după “goana din Bruxelles”. E reconfortant să întâlneşti tineri care doresc să înţeleagă ce aptitudini trebuie să dezvolte pentru a lucra în mediul afacerilor europene, persoane entuziasmate de “carisma Bruxelles-ului”, fără a trece încă prin piaţa Schuman sau Place Lux, vadurile comunitare.

Nu e uşor să explici concepte precum identitatea europeană sau să dezvolţi exercitii de participare în democraţia europeană când studenţii vin din Albania, Croaţia, Camerun, India sau Siria. Dar ei vor să ştie şi asta e ceea ce contează foarte mult.

Am lansat ideea încă de anul trecut, trebuie să existe mecanisme de conectare a Bruxelles-ului european cu studenţii masteranzi în afaceri europene, în special cei care nu studiază în proximitatea Bruxelles-ului. Să treacă însă alegerile europene, să vedem ce nou comisar european pe educaţie vine şi să discutam apoi realist despre programe europene cerute de cetăţeni.

Până atunci însă, inapoi la dinamica Bruxelles-ului.

Apropo, dacă există cititori ai blogului care sunteţi în Bruxelles duminica (31 mai), vă aştept să ne intalnim în jur de orele 15:00, la restaurantul românesc Cosmopolitan.

Dan Luca / Bruxelles

O pauză de YouTube…

Am discutat despre productivitatea la locul de muncă atunci când, pe lângă activitatea profesională, internetul este folosit pentru deconectare sau socializare.

Un studiu realizat de australieni arată că acest tip de relaxare în timpul programului de lucru, creşte productivitatea muncii cu 9%.

Angajaţii se relaxează căutând produse comercializate sau descrise online, socializând pe diferite reţele, accesând site-uri cu jocuri online sau vizionând clipuri gen YouTube.

Este bună observaţia pe care o face autorul acestui studiu, firmele au o atitudine greşită faţă de aceşti angajaţi, cheltuind sume în plus pentru achiziţionarea softurilor de restricţionare.

Rezultatele acestui studiu nu trebuie să încurajeze lipsa de interes la locul de muncă din partea angajaţilor, la studiu participând persoane care nu navighează pe internet pentru activităţi personale, mai mult de 20% din timpul petrecut la birou.

Dacă tot e vorba de păreri, sunt studii care încearcă să demonstreze dezavantajele accesibilităţii oferite de multe site-uri, care îţi pot umple timpul liber, sau care te pot distrage de la datorie, chiar şi atunci când eşti elev sau student.

Nimic din ce este folosit exagerat nu face bine, multe din inovaţii pot fi dăunătoare dacă nu sunt utilizate cu inteligenţă!

Dan LUCA / Bruxelles

Alegerea surprizelor: turismul românesc

Mi-am mai expus şi cu altă ocazie părerea în legătură cu necesitatea promovării turismului românesc. “România, the land of choise” a fost fraza care a apărut pe panourile din Mamaia, ca fiind noul slogan turistic românesc, un vers din imnul campaniei, considerat mai potrivit decât vechiul slogan de promovare „Romania, simply surprising”.

S-a lansat şi un imn de promovare, care din punct de vedere comunicativ surprinde. Am fost şi eu în vacanţă în ţări europene sau aiurea, dar nu credeam că un imn atrage turiştii. Poate că asta e soluţia româneascã. Să fiu sincer, nu cred.

Dan LUCA / Bruxelles

Parlamentul European - nou membru pe Facebook

O altă acţiune de campanie pentru euro-alegeri este apariţia Parlamentului European pe site-urile de socializare Facebook, MySpace şi Flickr. Parlamentul European încearcă o mai mare apropiere de alegători înainte de 7 iunie, mesajul transmis prin intermediul acestor profile se adresează în special tinerilor şi se axează asupra datei alegerilor şi a impactului pe care îl au toate deciziile Parlamentului asupra vieţii cetăţenilor europeni.

Cei peste 400 de milioane de utilizatori ai site-urilor de comunicare socială pe care este prezent şi profilul PE sunt astfel direcţionaţi şi către alte resurse online şi informaţii disponibile pe site-ul Parlamentului European şi spre secţiunea dedicată alegerilor, traficul pe site-ul principal fiind în creştere după apariţia noilor profile, 74% fiind un procent semnificativ pentru utilizatorii care au accesat pentru prima dată web-ul alegerilor, în primele patru luni ale anului.

Am intrat şi eu pe Facebook cu cu profil de campanie electoralã. Sper sã dea rezultate.
Dan LUCA / Bruxelles

CV european complet

Nu numai pentru momente de criză, când un loc de muncă bine plătit se găseşte atât de greu, dar şi în general, vreau să reamintesc importanţa educaţiei non-formale, care cântăreşte mult în faza de selecţie.

Un CV nu este complet şi nu se va diferenţia niciodată de restul, doar printr-un număr mare de studii şi cursuri de pregătire. Întotdeauna cunoştinţele şi experienţa candidatului sunt cele care fac diferenţa.

Variante ale aşa-ziselor “soft skills”-uri sunt voluntariatul şi internshipurile. Asta au conştientizat deja câţiva studenţi care au propus un Ghid al Angajării, rezultatul palpabil al proiectului lor, Link Education And Practice (LEAP).

Totuşi, prea puţini tineri sunt implicaţi în activităţi ale organizaţiilor studenţeşti, cea mai la îndemână cale de afirmare, încă din timpul studenţiei, pe lângă ONG-uri, partide politice sau sindicate. Dacă sistemul nu oferă şanse de dezvoltare profesională pentru tineri, atunci înseamnă că ei trebuie să înveţe să profite de toate celelalte oportunităţi care le stau la dispoziţie.

Spuneam că pentru a obţine cele mai vânate şi mai bine plătite posturi, pe lângă studiile superioare de specialitate şi experienţa acumulată, foarte importantă este şi cunoaşterea limbilor străine, iar dacă toate acestea se regăsesc în CV-ul candidatului, cu siguranţă cu câteva recomandări în plus, succesul nu va întârzia să apară.

Dan LUCA / Bruxelles

Înainte spre “cota de ţară”!

Posturile din administraţia europeană, alocate României de către Comisia Europeană, au fost ocupate doar în proporţie de 53%.

Nu este doar o chestiune de imagine, ci este esenţial ca numărul românilor din administraţia europeană să crească, lucru care se va şi întâmpla în lunile următoare, întrucât Consiliul a adoptat un regulament care autorizează instituţiile să ocupe posturile vacante prin numirea unor resortisanţi bulgari şi români, astfel fiind asigurat temeiul juridic pentru recrutarea românilor în condiţii privilegiate, până în 2011.

Este o prioritate pentru România şi Bulgaria, cu riscul de a mă repeta, de a avea reprezentanţii lor în instituţiile europene. Pe ansamblu, la doi ani de la aderare, România are aproape 2% din personalul angajat la Comisia Europeană, adică 553 de români. La începutul anului 2008 România avea 164 de angajaţi.

Dacă celelalte 10 membre au închis cota de intrare dupa 5 ani, parcă suntem puţin întârziaţi, dar este extrem de important să intrăm în forţă în administraţia europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

Comunicare politică de la Bruxelles

Mulţi mi-au spus că ceea ce am lansat anul trecut, prin înfiinţarea Organizaţiei Social Democraţilor Români din Bruxelles, este un proiect de comunicare politică al românilor din Bruxelles. E drept, ideea de a lansa o filială a unui partid politic românesc în capitala comunitară are, pe lângă componenta inovativă, şi o “împachetare” a produsului “ce ştie românul din afară” şi “cât de util se poate face el României reale”.

Proiectul politic evoluează, iar după succesul de a avea reprezentarea pe lista oficială de candidatură, acum dorim să aprofundăm exerciţiul de comunicare către un electorat atipic în politica românească, românii care lucrează în capitala comunitară şi cei din diasporă în general.

Am zis de atâtea ori că este important “să jucăm”, iar de data aceasta miza este una politică, candidatura pentru Parlamentul European. Am lansat şi o pagină de web, care încercă să explice de ce un român din diasporă vrea intrarea în politica mare.

Deşi m-am gândit mult la un motto pe direcţia panglicii Mobius, am fost convins de colegii mei să nu abstractizez aşa de mult şi am ajuns la cuvântul magic ÎNCREDERE. Iar toată campania pe care am început-o se axează pe ideea de “Români de încredere”. Şi cred că este cea mai potrivită pentru ce dorim noi să oferim.

Mulţumesc colegilor de la Bruxelles şi din ţară pentru această incredibilă oportunitate, de a juca politic într-un exerciţiu real de comunicare pe axul Bruxelles – România şi retur.

Dan LUCA / Bruxelles

Românii de pe panglica Möbius

Traiesc în afara teritoriului statului român, dar sunt român. România are nevoie de toti românii. Dacă unii dintre noi am ales drumul Diasporei asta nu înseamnă că nu mai suntem români sau că nu ne mai pasă de România, ci dimpotrivă.

Dacă forţez puţin comparaţia, cred că românii se găsesc pe un fel de panglică Möbius, concept matematic în care există aparent două părţi (în cazul nostru românii din România şi românii din afară), dar în realitate panglica nu are decât o faţă (românii în general). E puţin abstract, dar îmi place conceptul.

Dan LUCA / Bruxelles

Tânăr. Român. European.

Sub titlu “Clubul România-UE în discuţie cu noua generaţie de oameni politici români la Bruxelles”, s-a derulat recenta dezbatere europeană la care am participat, alături de europarlamentarii Rareş Niculescu şi Magor Csibi.

După eveniment, Magor Csibi spunea pe blogul personal şi îmi permit să-l citez: “Am reuşit să încheiem dezbaterile la ora 21.00, dar discuţiile de după au ţinut aproape până după miezul nopţii. Singurul meu regret este că am reuşit să-i cunosc abia acum, la sfârşit de mandat, pe românii care lucrează la Bruxelles”.

Mă bucură că acest club funcţionează, şi sper că această întâlnire, la fel ca celelalte acţiuni de până acum, şi-a atins scopul propus, pentru că este nevoie de tineri în politica românească. Trebuie însă răbdare, chiar dacă frustrarea e mare de multe ori. Personal cred că politica nu trebuie să fie ceva superficial şi efemeric, e un proiect personal pe termen mediu şi lung, aşa cum sugeram recent.

Cu ocazia acestui eveniment mi-am prezentat intenţia de a mă implica în activitatea comisiei parlamentare de cultură şi educaţie, respectiv a comisiei de libertăţi civile, în special din perspectiva nevoilor diasporei româneşti.

Dan LUCA / Bruxelles

Grupurile de interese la Euroconference

Membrii asociaţiilor industriale europene s-au întâlnit la Euroconferinţa de săptămâna trecută, eveniment anual organizat de Kellen Europe, pentru a discuta de data aceasta în special despre cum pot depăşi efectele crizei economice.

Aminteam de această conferinţă cu ocazia publicării rezultatelor studiului legat de tendinţele în comunicarea grupurilor de interese din Bruxelles-ul European, rezultate pe care le-am prezentat la acest eveniment.

Concluziile participanţilor au întărit ceea ce deja s-a demonstrat prin analizarea răspunsurilor date de reprezentanţii grupurilor de interese. “Companiile sunt conştiente că asociaţiile sunt o extensie a companiilor membre, care au nevoie să acţioneze în acelaşi fel”, spunea Christopher Burghardt, vice-preşedinte la Anheuser-Busch InBev.

Foarte bună este şi observaţia pe care o face Hanns Glatz, reprezentantul Daimler: “în perioadele de criză, când instituţiile europene recurg la modificări semnificative ale legislaţiei pentru îmbunătăţirea situaţiei financiare europene, acţiunile asociaţiilor sunt mai importante ca oricând. În acest context, este o oportunitate a asociaţiilor să fie pro-active”.

Dan LUCA / Bruxelles

România nu investeşte suficient în educaţie şi cercetare

Asta au observat şi reprezentanţii Comisiei Europene, iar cu ocazia vizitei pe care a avut-o recent în România, Margot Wallstrom concluziona că nu e vorba de lipsa fondurilor europene, ci de lipsa abilităţii de absorbţie a acestora.

Pe lângă discuţiile legate de românii care lucrează în instituţiile europene şi programele pentru tineri, comisarul european a subliniat necesitatea investiţiilor în sistemul de educaţie şi în cel al cercetării, o problemă de prioritate pentru România.

Românii sunt avantajaţi în ocuparea posturilor in instituţiile europene, şi sunt aşteptaţi să aplice pentru stagii de pregătire, la Bruxelles fiind nevoie de prezenţa reprezentanţilor din toate cele 27 de state membre.

Vicepreşedintele Comisiei Europene a subliniat necesitatea proiectelor pentru finanţări europene, caracterizate de creativitate şi originalitate.

Este nevoie de aceste întâlniri directe cu cetăţenii, pentru o mai bună apropiere, pentru îmbunătăţirea procesului de comunicare europeană, dar trebuie să ţinem cont de observaţiile care ni se fac şi să profităm de avantajele care ni se oferă, să găsim cele mai bune proiecte pentru atragerea şi fructificarea fondurilor europene.

Dan LUCA/ Bruxelles