Cota şi absorbţia – români în instituţii europene

Împreună cu câţiva colegi din Bruxelles am realizat recent o scurtă evaluare despre românii din instituţiile comunitare, document ce a stat la baza unei dezbateri recente desfăşurate la Parlamentul European.

Cetăţenii români şi-au sporit prezenţa în instituţiile europene în ultimul an, fiind marcat şi un pas important în ceea ce priveşte prezenţa conaţionalilor în poziţii de conducere. Din punct de vedere numeric, creşterea a fost vizibilă, ajungându-se de la 398 de români angajaţi permanent sau ca agenţi temporari în aprilie 2009, la 554 în aprilie 2010 (din păcate, dintre acestea, 285 sunt posturi AD şi 269 posturi de tip AST).

În ce priveşte poziţiile de conducere (nivel director), în prezent România are 4 posturi de directori în cadrul Comisiei Europene şi un post în cadrul Secretariatului General al Consiliului UE, un post de consilier principal şi unul de şef de agenţie (echivalente director). În ceea ce priveşte nivelul middle management (Head of Unit), România are ocupate doar 11 posturi de acest gen din cele 42.

În calitate de nou stat membru, România este sub-reprezentată în familia RELEX (afaceri externe), situaţie care generează dezavantaje din punctul de vedere al creării SEAE (Serviciului European de Acţiune Externă - serviciul diplomatic al Uniunii, din subordinea lui Lady Ashton).

Procesul de absorbţie a românilor în posturile manageriale (director general, director general adjunct, director şi şef de unitate) a fost destul de lent; o posibilă reglementare a acestor deficienţe o poate reprezenta organizarea unor concursuri dedicate UE2 (România şi Bulgaria) în intervalul următor.

Dan LUCA / Bruxelles

Românii din Bruxelles şi liderii politici

În februarie 2008, prin înfiinţarea PSD Bruxelles lansam “doctrina implicării românilor din Diasporă în politica românească”. Consideram încă de atunci că experienţa celor din Bruxelles, din Belgia sau din alte state, poate să aibă un impact pozitiv în politica românească. Segmentul românilor din Bruxelles-ul european, şi în special românii din instituţiile europene, reprezintă mult pentru România.

Am adus în discuţie “cota pe verticală” a României în instituţiile europene încă din luna noiembrie 2008, în timpul campaniei pentru alegerile pentru Parlamentul României din 2008. Iar apoi, în campania pentru europarlamentarele din 2009, am fost printre puţinii care au vorbit deschis despre necesitatea reprezentãrii corecte a României în insituţiile europene.

În august 2009 am organizat o dezbatere cu tema “Cota de ţară a României în instituţiile europene - dinamica reprezentării româneşti”, la care au participat şi invitaţi de la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană.

Recent preşedintele PSD, Victor Ponta, a participat la Bruxelles, în premieră pentru un lider politic român, la o întâlnire cu români din diverse instituţii europene. S-a discutat cu acest prilej despre situaţia funcţionarilor români la UE şi despre cele mai bune căi de creştere a influenţei României la Bruxelles.

E încurajator faptul că liderii politici români încep să perceapă rolul strategic al Bruxelles-ului, pentru a găsi soluţii pentru îmbunătăţirea reprezentării româneşti la UE şi a încerca structurarea lobby-ului românesc în capitala comunitară.

Dan LUCA / Bruxelles

Olanda şi Belgia la 4 ani de europene

Exact cu 4 ani înainte de alegerile europene din iunie 2014, olandezii şi belgienii au organizat alegeri naţionale anticipate, cauzate de crizele politice, dar şi cu gândul la europene.

În Olanda rezultatele alegerilor legislative au adus victoria liberalilor, însă asta nu înseamnă că socialiştii se opun total unei colaborări pentru redresarea situaţiei economice a ţării şi asigurarea reformelor sociale.

În Belgia însă situaţia este mult mai complicată. Nesoluţionarea conflictului între partidele naţionale ar putea cauza chiar probleme legate de împărţirea teritoriului naţional.

Vom asista însă la alegeri naţionale şi europene simultane în 2014, în Olanda şi - dacă va mai exista – în Belgia.

Dan LUCA / Bruxelles

Colegii din Diasporă la 20 de ani

Recent am fost în România pentru a participa la Întâlnirea de 20 de ani de la terminarea liceului “Emil Racoviţă” din Cluj. Dintr-o clasă de 38 de elevi cam jumătate ne desfăşurăm activitatea în afara României şi mi-a făcut o mare plăcere să schimb impresii despre viaţa românilor din Canada, SUA, Spania, Marea Britanie sau Germania.

M-a surprins însă reîntoarcerea recentă în România a câtorva colegi, în special cu pregătire tehnică, plecaţi de vreo 7-8 ani în America de Nord. Nu este vorba de nici o facilitate din partea Guvernului Român, ci practic o alegere de viaţă. “Marca românul expert în IT a început să fie afectată puternic în special datorită intrării pe piaţă a indienilor. Nu mai este ca acum 10 ani când un absolvent de universitate tehnică din România avea mari şanse să lucreze în industria dezvoltării de softuri”, mi-a precizat un fost coleg de liceu.

Dan LUCA / Bruxelles

Românii între criza economicã şi cultura dialogului

Am realizat recent un interviu pentru Făclia despre criza economică şi despre nevoia unei culturi a dialogului în societatea românească.

Le mulţumesc tuturor celor care au fost interesaţi şi au publicat aceste idei.

Dan LUCA / Bruxelles

Imaginea online a angajatului

Facebook, Twitter sau alte reţele sociale îşi pot pune amprenta şi în procesul de recrutare al angajaţilor.

Imaginea online a candidaţilor poate influenţa decizia departamentului de resurse umane. Informaţiile postate şi activitatea acestora sunt importante şi bineînţeles datele găsite în urma “documentării online” sunt şi mai interesante şi mai valoroase dacă există un blog personal cu care potenţialii angajaţi se fac remarcaţi. Şi atunci fotografiile postate, limbajul utilizat şi subiectele abordate sunt elemente definitorii, deşi nu neapărat eliminatorii înainte de un interviu direct.

Este foarte bine de urmat sfatul de a prezenta interes pentru subiecte din domeniul pentru care se aplică, acesta fiind o dovadă clară că viitorii angajaţi sunt cu adevărat interesaţi să obţină un astfel de job.

Normal că şi după angajare este importantă activitatea pe reţelele sociale, poate chiar şi mai importantă pentru că imaginea angajatului este imaginea companiei. Firma poate interveni atunci, poate atrage atenţia, fără a trece însă în cealaltă extremă, adică fără a afecta viaţa extra-profesională a angajatului, şi a transforma munca în pedeapsă.

Dan LUCA / Bruxelles

Procesul Bologna inspiră America Latină

O nouă idee europeană prinde contur pe alt continent. Este vorba de încercarea de a implementa sistemul Procesului Bologna în America Latină. În plus se doreşte crearea unui program Erasmus comun Americii Latine şi Europei, fiind astfel posibilă echivalarea diplomelor şi a tipurilor de învăţământ, sprijinindu-se totodată atât mobilitatea studenţilor cât şi a profesorilor între cele două continente.

Nu este prima dată când UE îndeplineşte rolul de generator de idei pentru alte “regiuni”, sistemul instituţional comunitar fiind un model pentru popoarele asiatice.

Totuşi şi la nivel european mai trebuie să apară noul în ceea ce priveşte educaţia. Necesitatea unor noi programe comunitare rămânând o prioritate a UE.

Dan LUCA / Bruxelles

UE şi transparenţa

Recent am participat la un eveniment organizat de SEAP şi EurActiv, în care subiectul principal a fost transparenţa la nivel comunitar şi faimosul dosar European Transparency Initiative, lansat de comisarul european Siim Kallas în 2005.

Dacă analizăm din punct de vedere al tendinţelor, firmele de avocatură şi think tank-urile sunt în radarul Comisiei Europene, iar reprezentanţele regiunilor de la Bruxelles trezesc de asemnea o dezbatere intensă. Deşi unele voci au semnalat lobby-ul pe care îl fac Reprezentanţele Permanente de la Bruxelles ale Statelor UE, se consideră ca aceste instituţii sunt “ţintă pentru lobby“, considerându-se că sunt “factori de decizie”.

Nu trebuie uitat şi lobby-ul care se face la Bruxelles pentru obţinerea fondurilor comunitare şi este important de urmărit transparenţa beneficiarilor acestora, cu un mesaj imperativ pentru statele membre.

Dan LUCA / Bruxelles

Jocul esticilor în UE

Un recent studiu publicat de Departamentul de Ştiinţe Politice al Universităţii Comenius din Slovacia analizează de-a lungul a doi ani şi jumătate implicarea ţărilor est-europene care au aderat la UE în 2004 şi 2007 în procesul de integrare europeană.

În ciuda părerilor controversate, concluziile arată că procesul nu a fost cu adevărat îngreunat după ultimele valuri de aderare, aşa cum spune şi Vladimir Bilcík, unul din realizatorii studiului, statele estice fiind de acord aproape 100% cu deciziile luate la nivel comunitar în ultima perioadă.

Deşi s-au implicat mai mult în probleme ale energiei nucleare şi în teme ce privesc parteneriatul estic, statele răsăritene nu au reuşit să îşi impună puncte propri pe agenda europeană. Situaţia ţărilor nou intrate în Uniune este foarte mare parte asemănătoare, aşa cum reiese şi din publicaţia “Machiavelli in Brussels – The Arts of lobbying the EU”, pe care recent am avut plăcerea să o prezint pe blog.

La cum ne prezentăm în peisajul comunitar actual, România trebuie să se gândească mai serios la mai multã implicare europeană. Avem loc să ne afirmăm!

Dan LUCA / Bruxelles

Vizibilitatea alegerilor din SUA în 2010

Acum doi ani, în anul alegerii preşedintelui american, subliniam faptul că o dată la 4 ani asistăm şi noi europenii la un adevărat spectacol mediatic, care clădeşte brand-ul preşedinte cu mult timp înainte ca acesta să se instaleze la Casa Albă.

În noiembrie 2010 americanii vor avea din nou alegeri, de data aceasta aşa zisele alegeri de la mijlocul mandatului preşedintelui, organizate pentru reînnoirea componenţei Camerei Reprezentanţilor şi a Senatului. Este evindent că acestea nu sunt la fel de vizibile în UE ca cele din 2008, nereuşind să sensibilizeze în afara continentului american decât experţii politici. Departe de vizibilitatea anului electoral 2008.

Dan LUCA / Bruxelles

Prinţ şi comisar

Unul dintre fiii Reginei Olandei, Constantijn Van Oranje, face parte din Cabinetul Comisarului European Neelie Kroes. O muncă de Cabinet sub regimul 24/7 nu l-a speriat pe prinţ, colegii apreciind abordarea pe care o are, fără nici un aer de superioritate.

Dan LUCA / Bruxelles

Sfera publică europeană şi media

Am găsit recent o interesantă cercetare realizată de cadre didactice ale Facultăţii de Comunicare din Bucureşti. Studiul tratează subiectul rolului media în crearea sferei publice europene, având ca studiu de caz Presseurop.eu, un portal european de ştiri multilingvistic, lansat recent de Comisia Europeană pentru cetăţenii europeni.

Prezentarea observaţiilor sunt completate de noţiuni teoretice ale sferei publice, autorii punând accent pe necesitatea creării unei sfere publice europene, ca sumă a sferelor publice naţionale.

Concluziile acestei cercetări sunt însă valoroase şi merită menţionate. Noutatea şi accesibilitatea sunt caracteristici de necontestat ale portalului, însă cu toate acestea, nu sunt eliminate toate barierele ce îngreunează crearea sferei publice europene.

Subiectele tratate sunt republicate din apariţiile naţionale, atunci când se consideră că sunt “de interes european”, cititorii pot alege una din 10 limbi naţionale europene pentru a citi articolele, pot posta comentarii, dar care însă tot nu pot fi înţelese de toţi. Ideea că “engleza ar trebui să fie a două limbă naţională” rămâne în picioare.

Dan LUCA / Bruxelles

Germania, comunicarea europeană şi muzica

Cultura europeană este una extrem de diversă şi greu de explicat, contribuind însă semnificativ la construirea identităţii europene.

Eurovisionul din acest an s-a finalizat cu victoria Germaniei, succes pe care mulţi îl comentează şi asociază cu victoria Angelei Merkel, pe plan politic.

Într-adevăr orice apariţie, orice dezbatere legată de statele europene, aduce un plus pentru imaginea de ţară. Iar acum, în cazul Germaniei, voturile primite demonstrează că nemţii trezesc simpatii nebănuite…

Dan LUCA / Bruxelles

Localizarea muzeelor

Recent, la Metz s-a deschis un centru al muzeului Pompidou din Paris, care poate fi vizitat în permanenţă. Chiar dacă expoziţiile nu vor avea caracter temporar, acestea vor fi reînnoite cel puţin o dată la doi ani, ceea ce înseamnă că orice vizitator care revine după această perioadă, va avea mereu ceva nou de văzut.

Urmând acelaşi principiu, în 2012 va fi inaugurat centrul Louvre-Lens care pe considerente geografice, sociale şi culturale îşi propune să fie mult mai accesibil vizitatorilor decât celebrul Louvre.

Privit din punct de vedere al comunicării, acest demers este binevenit pentru promovarea culturii şi a turismului, şi va fi cu siguranţă şi unul de succes.

Dan LUCA / Bruxelles

Promovarea UE prin literatura Dan Brown?

Foarte interesant de analizat din punct de vedere comunicaţional cărţile scrise de către Dan Brown. Impactul “Codului lui Da Vinci” a fost uriaş, controversele iscate au depăşit cu siguranţă sfera criticilor literari. Brown a făcut să se vorbească despre opera lui Da Vinci cum era greu de imaginat. Prin “Îngeri şi Demoni” am aflat enorm despre Vatican şi despre sistemul papal. O adevărată lecţie de istorie, predată în stilul secolului al XXI-lea. Iar acum, la Roma sunt agenţii de turism care pe lângă ofertele vechi (Roma clasică, Roma imperială, Roma creştină, etc) îţi oferă posibilitatea să alegi şi “Roma din cartea Îngeri şi Demoni”, un adevărat itinerar al trilerului. Prin “Conspiraţia” intrăm în culisele gândirii NATO, iar “Simbolul Pierdut” ne introduce în lumea politică de la Washington.

Mi-ar face mare plăcere să citesc o viitoare carte a lui Dan Brown axată pe culisele instituţiilor europene, plină de mister şi suspans. Poate că asocierea recentă a preşedintelui Herman Van Rompuy cu Grupul de la Bildelberg să trezească inspiraţii de literatură SF pe structura comunitară.

Cred că o astfel de carte ar face cunoscută Uniunea Europeană mai mult decât întreaga strategie de comunicare a instituţiilor europene. Şi fără prea mult efort financiar, căci Dan Brown cu siguranţă nu ar aplica pentru finanţări europene de la Comisia Europeană pentru a “promova cetăţenilor realizările europene”.

Dan LUCA / Bruxelles