Cât de “viu” este sportul în România?

Revin puţin la situaţia sportului în România. Subliniam că performanţa cere investiţie, însă asta nu e totul. Sunt sporturi despre care abia se mai aude, câte un articol răzleţ în ziarele şi publicaţiile de profil, şi e păcat. La fel, şi despre sportivii români, cu rezultate bune, însă activi în domenii mai puţin promovate.

Administraţiile locale, chiar şi cele din mediul rural, au profitat de fondurile  europene, destinate dezvoltării infrastructurii sportive: terenuri moderne, săli de sport, vestiare. Şi asta este foarte bine! Ceea ce este important însă este să se şi folosească acum capacitatea lor. Se găsesc şi sursele de finanţare a preparatorilor?

Până la urmă, este vorba despre un deficit cultural, sau de unul economic?...

Despre sportul românesc şi despre cum se poate construi un brand sportiv, mai puteţi citi:

Ambasador prin sport

Cluj – pol sportiv regional?

Tour de France la Bruxelles

Dan LUCA / Bruxelles

Mogherini – despre ameninţarea eurosceptică si viitorul UE

Federica Mogherini declara acum câteva zile că rezultatele alegerilor prezidențiale din Polonia, alegerile municipale din Spania, precum și știrile din Grecia și Marea Britanie, sunt un motiv pentru proiectul UE să fie regândit.

Cum Duda, care este în prezent membru al Parlamentului European, dar şi membru al unui partid naţional care reprezintă o forță eurosceptică afiliată Alianței Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), ar trebui să dea de gândit.  În plus, sunt voci, care pe bună dreptate, spun că schimbarea președintelui Poloniei ar putea duce în cele din urmă la o schimbare în politica externă a Poloniei, în special în ceea ce privește Uniunea Europeană.

La fel, în Spania, alegerile regionale și locale au marcat creșterea de noi forțe politice eurosceptice şi anti-austeritate, şi auzim tot mai mult de „Podemos” şi „Ciudadanos” în dezbaterile analiştilor politici europeni.

Şeful Afacerilor Externe UE sublinia că, pe fondul confruntărilor dintre pro-europeni şi eurosceptici, pentru a salva proiectul fondatorilor UE e necesară o regândire a existenţei europene. Se impune aşadar să lansăm, mai mult decât oricând, o serioasă dezbatere despre viitorul UE!

Dan LUCA / Bruxelles

Cât de pregătită este Europa pentru a avea adevăraţi lideri politici?

Fiica unuia dintre fondatorii Uniunii Europene a declarat recent, în exclusivitate pentru EurActiv, că "Avem nevoie de o Europă cu două niveluri". Antoinette Spaak consideră că atmosfera de astăzi este foarte mult axată pe probleme sociale, șomaj, impozit, iar politicienii sunt prinşi în aceste probleme care trebuie rezolvate pe termen scurt. Ei nu găsesc însă modalitățile prin care să se raporteze la o construcție europeană, cu o viziune europeană. “Este dificil”, apreciază fiica lui Paul-Henri Spaak.

“Climatul actual nu este propice pentru apariția marilor lideri europeni. Ei sunt prea legaţi de rezolvarea acestor probleme urgente”, spunea ea. Paradoxal, aceştia ar trebui să fie în măsură să demonstreze că o Europă puternică ar fi benefică pentru populație, dar tocmai aceste chestiuni nu au reușit să intre cu adevărat în discursul european.

Antoinette Spaak observa că, odată ce politicienii sunt scutiţi de povara de a rezolva probleme naționale, devin liderii europeni încrezători. Guy Verhofstadt este un exemplu bun în acest sens. Guy Verhofstadt a fost prim-ministru al Belgiei, a părăsit politica națională, a intrat în Parlamentul European și a devenit una dintre marile personalități ale instituției. Este vorba despre provocări care nu au existat în cazul fondatorilor, care au construit Uniunea. Cohn-Bendit a fost o mare pierdere pentru Parlamentul European. El a fost absolut independent și a avut o viziune europeană minunată. Fiica lui Spaak se declară impresionată de asemenea de doamna Merkel, originară din Germania de Est, dar care, devenind cancelar, a spus că acest lucru a ajutat-o ​​să înțeleagă importanța fundamentală a Europei pentru Germania și pentru Germania politică. Acum face tot posibilul pentru a acorda prioritate UE, ținând seama de politica internă din țara ei. “Cred că este mult mai curajoasă decât mulți alți lideri europeni”. Didier Reynders, are o bună înțelegere a Europei – “Îmi pare rău că nu a fost făcut de comisar european”, îsi exprima regretul interlocutoarea editorului EurActiv.

În timpul alegerilor europene, atunci când le-am spus să vorbească despre Europa în campaniile lor, au spus "Da, da, o voi face", și nu am auzit nimic, povesteşte Spaak.

În plus, aceasta crede că trebuie să vorbim despre pace, pentru că razboiul nu este ireversibil. “Aceasta este Europa de astăzi: pacea, valorile, democrația și fericire”. Avem nevoie de o Europa cu două niveluri, pentru că nu e posibil ca o ţară din cele 28, să respingă soluțiile care sunt cele mai bune pentru Europa, ca un întreg. Majoritatea ar trebui să poată să se pronunțe în interesul bunei guvernări - nu vom rezolva problema șomajului în Belgia, în cazul în care problema continuă să existe în restul Europei. Trebuie să lucrăm împreună, îndeamnă Antoinette Spaak.

Dan LUCA / Bruxelles 

Victoria lui Duda din Polonia este şi victoria lui Cameron în UE

Va renunţă Duda la statutul de eurodeputat pentru o funcţie de preşedinte al Poloniei? Normal, dupã aşa o victorie într-o confruntare popularã.

Conform sondajelor la ieşirea de la urne, Andrzej Duda, candidatul partidului Dreptate şi Justiţie (PiS), condus de Jaroslaw Kaczynski, se clasează pe primul loc în scrutinul prezidenţial din Polonia, cu 53%. Duda este un eurosceptic moderat care favorizează sprijinul statului pentru persoanele aflate în situaţie dificilă. El s-a bazat pe milioanele de polonezi care afirmă că nu simt beneficiile celor 25 de ani de creştere economică aproape neîntreruptă din Polonia.

Dar, să nu uităm că totodată, câştigătorul este membru al Parlamentului European, tocmai în grupul ECR, “cel al conservatorilor britanici”, şi al treilea ca mărime în Legislativul European.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene – Impactul Syriza asupra guvernării din Spania

Am vorbit într-un nou articol publicat de Convorbiri Europene despre posibilul efect de “contagiune” ce ar putea genera o mai mare dezvoltare a “germenilor Syriza” activi în alte ţări europene. Spania este cel mai concludent exemplu în acest sens.

Redau mai jos materialul apărut vineri, 22 mai 2015:
 

………………..

Victoria Syriza din Grecia are un impact la nivel european şi aici nu mă refer doar la relaţionarea Grecia-UE, ci în special la ţările unde există ‘hibride Syriza’ active, în special în ţările sudice: Spania, Portugalia şi Italia. Să nu uităm că avem în momentul de faţă 52 de eurodepuţati din 14 ţări UE în Grupul Politic din Parlamentul European (Stânga Radicală – GUE/NGL) din care face parte şi Syriza. Alexis Tsipras a fost deja un simbol european anul trecut, el fiind nominalizarea partidului politic european din care face parte (Party of the European Left) ca şi candidat la Preşedenţia Comisiei Europene, în alegerile primare care au precedat alegerile europene din mai 2014.

Cazul Greciei şi ameninţările de excludere din zona euro a fost unul dintre cele mai comentate, iar când vine vorba de şomaj, aflat la cote alarmante atât în Grecia, cât şi în Italia sau Spania, instituţiile europene şi-au luat rolul de a se implica alături de administraţiile naţionale în găsirea unor soluţii. De exemplu, prin intermediul creditelor bilaterale, Spania, însăşi în criză, a oferit un împrumut de 26 de miliarde de euro. Suma “reprezintã aproximativ ceea ce noi cheltuim într-un an pentru alocaţiile de şomaj, într-o ţara unde rata şomajului este de 23%. În plus, Spania a fost nevoită să se împrumute la dobânzi net superioare celor pe care i le plăteşte în prezent Grecia”, reamintea Luis de Guindos, ministrul spaniol al Economiei, într-o conferinţă de presă la începutul acestui an.

E interesant însă să vedem ce se întâmplă şi la nivel politic în cele două ţări. După “o victorie istorică” pentru Syriza în urma alegerilor din ianuarie 2015 din Grecia, ceea ce reprezintă “un mesaj pentru Europa”, după cum declara purtătorul de cuvânt al formaţiuni stângi Panos Skourletis, are stânga radicală şanse să preia puterea şi în Spania? E drept, Partidul antiliberal Podemos a reuşit să adune la începutul anului 100.000 de oameni în centru Madridului, cerând să se pună capăt măsurilor de austeritate în Spania. Podemos (“Noi putem”) este un aliat doctrinar al noului prim-ministru Alexis Tsipras, însă alegerile din noiembrie 2015 din Spania prezic în continuare victoria Podemos?

La începutul acestui an, Podemos conducea sondajele, poziţia electoratului spaniol fiind alimentată de furie şi frustrare, pe fondul măsurilor de austeritate. Liderul Podemos, Pablo Iglesias, a promis: “2015 va fi anul schimbării în Spania și Europa.” Totuşi, faţă de procentul de 26% atins de Podemos în sondaje în primele luni ale anului, acum, predicția pare îndoielnică. Un sondaj realizat în perioada martie-aprilie 2015 arată că Podemos ar ieşi pe locul al treilea sau al patrulea în majoritatea regiunilor, în timp ce PP și socialiștii ar urma să conducă structuri de guvernare minoritare. Cu câteva zile înainte ca spaniolii să voteze pentru liderii a 13 regiuni și 8.000 de primari, campania partidului este “indecisă”.

Electoratul din Spania va fi însă influenţat de rezultatele politicii viitoare a noului guvern grec – în acest moment aflat şi el în dificultate – Atena refuză să adopte măsurile de reducere a pensiilor și reformele de pe piața muncii cerute de creditori, deoarece ar contraveni cu promisiunile primite de alegători în perioada alegerilor.

În 21-22 octombrie 2015 liderii Partidului Popular European vor avea Congresul European la Madrid, simbolic, pentru a arăta Europei cã liderii sunt alături de echipa Mariano Rajoy. Sã fiu sincer nu ştiu dacã aceastã manifestare de forţã nu va fi un bumerang pentru actuala guvernare spaniolă, aducând la câteva zile de alegeri lideri precum Angela Merkel sau Jean-Claude Juncker pentru a explica soluţii pentru viitorul continentului…

Dan LUCA / Bruxelles

Brexit – a stupid idea?

Liderii din Marea Britanie ar trebui să apere statutul de membru al Uniunii Europene, cea mai bună garanție a prosperității, declara recent șeful celui mai mare grup de lobby de afaceri din țară. Mike Rake, președintele Confederației Industriei Britanice atrage atenţia politicienilor şi reprezentanţilor mediului de afaceri cu privire la beneficiile apartenenţei la UE, astfel că Marea Britanie ar trebui să se abată din drumul spre izolare.

"Problema nu este dacă Marea Britanie ar supraviețui în afara UE, ci dacă ar prospera", sublinia Rake. Ameninţarea unui posibil "Brexit-ului" a pus deja sub semnul întrebării stabilitatea economiei britanice, a cincea cea mai mare din lume şi poziţionarea viitoare a Londrei, deocamdată singura capitală financiară europeană capabilă a rivaliza cu New York-ul.

Mike Rake consideră că “Uniunea Europeană poate fi mai competitivă, fără a fi nevoie de modificarea tratatului".

De altfel, şi Guy Verhofstadt a ieşit în faţă recent cu o declaraţie pe acest subiect. Eurodeputatul belgian crede că Brexitul este un “joc riscant”. El consideră că în cazul unui refendum, o mare majoritate a britanicilor ar alege să rămână în Uniunea Europeană. În opinia sa cetăţenii ştiu că economia britanică este una “sănătoasă” şi este puternic dependentă de cea a continentului.

Dan LUCA / Bruxelles

Evoluţia tranzacţiilor financiare, în pas cu tehnologia

“Societatea s-a schimbat atât de mult încât nu mai este necesar ca agenţii comerciali să fie obligaţi să accepte plata cash”, spunea Henrik Hytolft, purtătorul de cuvânt al Camerei daneze a comer­ţului. Danemarca va fi prima ţară care, dacă va adopta noua propunere a guvernului, de anul viitor va avea economia care va funcţiona fără bani fizici. Astfel, magazinele de haine, benzinăriile şi restaurantele din Danemarca nu vor mai fi obligate să accepte plata cu bani cash de la clienţi.

Propunerea oficialilor danezi se bazează pe date statistice – aproape o treime din cetăţeni transferă deja bani folosind o aplicaţie pentru smartphone-uri deţinută de cea mai mare bancă din ţară.

Trecând peste riscurile ca infracţiunile şi furturile din conturi să crească în viitor (tehnologia va permite şi găsirea soluţiilor care să prevină şi să elimine aceste riscuri), aceasta este evoluţia. Omenirea s-a adaptat mereu, indiferent de domeniu, adoptând inovaţiile, deşi iniţial există şi oarecare reticenţe.  

Dan LUCA / Bruxelles

"Oscarurile" federaţiilor europene decernate la Bruxelles. And the winner is…

Săptămâna aceasta la Bruxelles, a fost prezentat un studiu realizat de APCO despre eficienţa organizaţiilor europene care îşi derulează activitatea de lobby în Bruxelles-ul european.

Evenimentul a fost un bun prilej de a nominaliza organizaţiile cele mai eficiente în munca de reprezentare a diferitelor industrii, în special în relaţionarea cu instituţiile europene, dar şi cu alţi stakeholderi.

Este a doua ediţie a "Oscarurilor federaţiilor europene", după precendenta ediţie din 2013.

Este interesant să punctăm şi pe blog câştigătoarele din 2015 la cele 7 categorii:

1. Transport – ACEA
2. Manufacturi - Orgalime
3. Tehnologie - GSMA
4. Agricultură – COPA COGECA
5. Energie - EWEA
6. Sănătate – EFPIA
7. Servicii Financiare – EFAMA

Iar topul general al celor mai productive federaţii europene este:

1. ACEA
2. Business Europe
3. Orgalime
4. GSMA
5. COPA COGECA

Mă bucur foarte mult că am fost implicat împreună cu echipa EurActiv în acest proiect şi vreau să adresez felicitări sincere câştigătorilor!

Dan LUCA / Bruxelles

Putem avea un Spitzenkandidaten “mai democratic” în 2019?

Procedeul Spitzenkandidaten nu a avut cum să fie bagheta magică pentru un nou sens al angajamentului în UE. Dar acest lucru va fi posibil în 2019, dacă suntem capabili să învăţăm din lecția anului 2014, sunt de părere Julian Priestley, fost secretar general al Parlamentului European și persoana care a gestionat campania europeană a lui Martin Schulz și Nereo Peñalver Garcia, de asemenea oficial al UE, care lucrează în prezent în cadrul Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European. Cei doi au publicat recent o carte despre procesul Spitzenkandidaten, noua metoda de alegere a președintelui Comisiei. 

Răspunzând unui interviu realizat de EurActiv, autorii îşi arumentează părerile pe baza opiniile exprimate de peste 50 de experți, politicieni, academicieni, jurnaliști, diplomați, înalți oficiali ai UE. Ceea ce a fost benefic în exerciţiul din 2014 a fost faptul că s-a reuşit pentru prima dată expunerea de subiecte europene pe ordinea de zi a alegerilor, în locul alegerilor concentrare exclusiv pe politica națională. Astfel, dezbateri despre austeritate versus investiții, libera circulație, economia digitală, TTIP sau Ucraina, au fost teme la nivel european. Pentru prima dată, de asemenea, au fost electuate de către candidaţii la preşedenţia Comisiei vizite electorale paneuropene și dezbaterile televizate la nivel european. Dar campania a început mult prea târziu pentru o campanie la nivel continental. Candidații au fost selectaţi doar cu câteva luni înainte de alegeri, iar echipele care au pus în aplicare campaniile au fost aproape copleșiți de această provocare de a prezenta candidaţii în faţa a 440 milioane de alegători în doar câteva luni, sunt de părere Julian Priestley şi Nereo Peñalver Garcia.

Observaţiile negative făcute de cei doi autori sunt legate de principalele pârghii ale campaniei, inclusiv cea mai mare parte a cheltuielilor de campanie, care au rămas în mâinile partidelor naționale. În ceea ce privește dezbaterile televizate la nivel european, ar fi fost mai bine să se concentreze pe dezbateri mai axate pe televiziunile cu raiting mare şi radiodifuzorii naționali cheie, mai degrabă decât pe media specializată de la nivel european.

Campania din 2014 a fost prea ușoară în conținut, iar europenizarea campaniei electorale a fost neuniformă. Candidații la președinție au avut un impact considerabil în unele state membre, în special în Germania, şi mai puțin în altele.

Astfel, soluţiile propuse pentru mai mult succes în 2019 sunt organizarea timpurie şi, în mod ideal, primare deschise, care ar declanșa un mai mare interes și conferă cea mai mare legitimitate candidaților la prezidențiale.

Listele transnaționale nu sunt considerate fezabile de cei doi experţi în cazul alegerilor europene din 2019, deoarece acest lucru necesită un acord unanim în cadrul Consiliului şi schimbarea sistemele electorale în toate cele 28 de state membre.

Ceea ce ar fi posibil însă ar fi ca partidele politice europene să poată sprijini financiar activitățile partidelor naționale care promovează un candidat comun, pentru obţinerea de spaţiu în cadrul programelor TV, cinema sau de radio, etc. O a doua măsură propusă de cei doi experţi ar putea fi includerea în buletinul de vot a numelui candidatului principal al partidului European şi partidul național la care este afiliat.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene – “Are nevoie UE de Industry 4.0 ?”

Luni, 18 mai 2015, pe noua platformă Convorbiri Europene apărea un nou material pe care l-am redactat pe tema Industry 4.0 şi ce înseamnă această evoluţie pentru Europa în general, pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, deopotrivă.

Redau mai jos articolul publicat de revista Convorbiri Europene:

...............

Peisajul tehnologic actual şi dezbaterile din ce în ce mai dese despre Industry 4.0 întăresc opiniile specialiştilor care consideră că următorii ani vor însemna concretizarea strategiei prezentată de guvernul german pentru informatizarea industriei prelucrătoare. „Smart Factory” (Fabrica Inteligentă) devine o realitate prin noile apariţii tehnologice, tendinţa industriaşilor pentru utilizarea eficientă a resurselor, precum şi prin caracteristicile internetului obiectelor, … şi de ce nu, la toate acestea se adaugă implicarea guvernării, la nivel naţional, sau la nivel supranaţional.

Care este însă background-ul acestui capitol? Dacă în secolele XVIII-XIX, efectele primei revoluţii industriale s-au manifestat benefic asupra Angliei, care a reuşit să se menţină prima putere industrială a lumii până înspre anii 1900, Franţa a evoluat mai lent – abia spre sfârşitul perioadei revoluţiei industriale. Cazul Germaniei însă a fost puţin diferit, industrailizarea fiind afectată de fărâmiţarea politică a ţării, condiţiile favorabile declanşării revoluţiei în acest domeniu concretizându-se câteva decenii mai târziu.

Când a „izbucnit” însă ce-a de-a doua revoluţie industrială, caracterizată de producţia în masă şi dezvoltarea unor ramuri industriale precum industria electrotehnică, chimică sau a automobilelor, Germania era mult mai bine plasată. Consolidându-şi poziţia de lider în cercetarea chimică în universităţi şi laboratoare industriale, Germania a devenit dominantă în industria chimică din lume în secolul al XIX-lea, chiar dacă din punct de vedere tehnologic i-a mai trebuit ceva până să depăşească Regatul Unit şi Franţa.

Următoarea etapă, cea a digitalizării industriei, este considerată cea de-a treia revoluţie industrială. Economistul Jeremy Rifkin are o viziune clară asupra felului în care acest lucru va influenţa, nu doar domeniul economic, ci şi alte domenii – ne cere să ne imaginăm sute de milioane de oameni care produc propria energie verde în casele lor, birouri şi fabrici, însă asta nu e tot. Ceea ce este mai interesant este împărţirea acesteia cu celălalt, precum într-un „internet al energiei”, la fel cum acum folosim share pentru a distribui on-line informaţiile.

Prin apariţia imprimantei 3D, capabilă de a produce chiar şi alimente, se trece la ceea ce specialiştii numesc cea de-a patra revoluţie industrială″, Industria 4.0, caracterizată prin personalizarea puternică a produselor în condiţiile de producţie de masă şi interconectabilitate. Impactul Industrie 4.0 se anunţă a apărea în mai multe domenii, cu efecte majore în final la nivel socio-economic.

Va fi interesant de urmărit în 2015 cum va juca Germania în această piesă a reindustrializării Europei, în formula propusă de cancelarul Merkel – Industry 4.0, având „culmea” şi un joker – comisarul european pentru economie digitală.

Un pas important a fost deja făcut la nivel european odată cu cea mai recentă ediţie a European Business Summit (6-7 mai 2015). La doar câteva ore de la lansarea oficialã a Digital Single Market (DSM), cele două zile de dezbateri din acest an au pus accent pe digitalizare şi Industry 4.0, iar prezenţa comisarului Andrus Ansip, Vicepreşedinte pe DSM, a fost încă o dovadă a seriozităţii şi anvengurii acestui eveniment european major. Principalele concluzii expuse de paneşti s-au referit la „metamorfoza” internetului, de la un „internet de consumator″ la „internet de industrie″. Firesc, a apărut întrebarea, cu cine facem digitalizarea în UE?

Digitalizarea ar putea fi o oportunitate pentru ţările europene să atragă înapoi producţia pe care a pierdut-o în concurenţa cu diferite alte regiuni, precum Asia. Politicienii privesc noua eră a industrializării ca fiind varianta de re-industrializare pe continent, iar reprezentanţii din industrie întăresc aceste predicţii. „Sectorul de producţie din Europa a fost întotdeauna invidiat de intreaga lume în furnizarea de produse de înaltă calitate. Cu transformarea digitală a industriei – sau Industry 4.0 – UE are acum potenţialul de a conduce lumea într-un nou tip de transformare tehnologică”, preciza recent Erich Clementi, preşedintele IBM.

Ce potenţial de afirmare are însă România? Guvernatorul Băncii Naţionale anticipa încă de acum un an trecerea de la producţia de serie la producţia personalizată, pe scară largă. „Avantajul de a lua şi a folosi forţa de muncă din China dispare şi reapare avantajul de a avea producţia lângă piaţă. Vedem cum marile firme pleacă şi revin în SUA, revin în Europa. Se întâmplă şi în România, prin unele părţi”.

Dan LUCA / Bruxelles

Digitalizarea şi companiile româneşti

Un sondaj realizat recent arată că 60% dintre directorii departamentelor IT din România consideră că digitalizarea şi conceptul Internet of Everything (IoE) vor influenţa strategia de business a companiilor în care lucrează. Cei chestionaţi sunt de părere că transporturile, industria producătoare şi oraşele în care trăim vor suferi transformări majore datorită IoE.

Digitalizarea şi Industria 4.0 sunt deja pe agenda dezbaterilor de la Bruxelles şi din marile capitale europene. Este bine că şi în România s-a sesizat tendinţa existentă la nivel mondial şi se fac eforturi pentru asimilarea noilor tehnologii.

Cum am mai spus, situaţia din România nu e perfectă şi categoric poate fi îmbunătăţită, iar demersurile guvernamentale de stimulare a investiţiilor străine, de stabilizare a mediului economic, şi de încurajare a dezvoltării industriilor energiei şi IT&C trebuie susţinute transpartinic. Este în interesul naţional. Independenţa energetică şi clustere IT de succes nu sunt obiective imposibil de atins, ci rolul unei munci coordonate şi a unui parteneriat public-privat eficient.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – prin telefon la TVR2 - despre efectele rezultatului alegerilor din Marea Britanie asupra UE

Ovidiu Nahoi mi-a adresat recent invitaţia de a transmite pulsul de la Bruxelles, vis-a-vis de alegerile din Marea Britanie, scrutin care a avut loc în 7 mai. În 15 mai 2015 mi-am exprimat opinia prin telefon la emisiunea pe care o realizează la TVR2 - “Geopolitice”.

Victoria conservatorilor a fost una neaşteptată prin amploarea sa. Este un paradox, dar partidul lui Cameron se aştepta să fie nevoie de o coaliţie pentru formarea viitorului Guvern, iar acum sunt impinşi sã guverneze direct şi singuri.

Electoratul britanic a acordat lui Cameron un mandat puternic de negociere cu Uniunea Europeană, şi iată că deja se vehiculează că posibilul referendum pe tema Brexit-ului s-ar putea să fie organizat anul viitor, nu doar în 2017.

Trebuie să privim însă global situaţia - inclusiv raportul Marea Britanie-Scoţia. Cameron nu doreşte sã intre în istorie ca premierul care a pierdut Scoţia, deci precauţia pe acest palier este maximã.

De la Bruxelles este momentul să ne întrebăm dacă Uniunea Europeană chiar funcţionează în forma actuală? Trebuie să avem o dezbatere amplă în acest sens despre viitorul UE, iar situaţia actualã nu lasã loc amânãrilor, aşa cum s-a petrecut dupã dezastrul alegerilor europene din mai 2014.

Dan LUCA / Bruxelles

Voci europene despre referendumul britanic

"Britanicii nu sunt atașați emoțional de Uniunea Europeană", preciza recent Syed Kamall, președintele grupului European al Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European.

Europarlamentar conservator Kamall consideră că referendumul promis trebuie văzut mai degrabă ca fiind o oportunitate pentru generaţiile viitoare, decât o amenințare, argumentând că în discursul său pentru Bloomberg, David Cameron a fost clar: "Nu vreau doar o afacere bună pentru Marea Britanie. Doresc o afacere bună pentru Europa." Creșterea criticilor și apatia față de UE nu este un fenomen britanic. Un sondaj recent al think tank-ului “New Direction” arată că 49% din oamenii din Marea Britanie doresc reforma, comparativ cu 58% în Franța, 46% în Germania, 49% în Țările de Jos. Se vede clar că decalajele dintre percepția a ceea ce oamenii doresc de la UE și ceea ce vreau unele instituții ale UE pentru ei, sunt în creștere.

Kamall este de părere că problema cu care se confruntă UE nu este legată de cele câteva articole din tratate sau mai multe acte legislative care ar trebui modificate, ci este una culturală - în care grupurile de interese și politicienii de la Bruxelles se consideră "reprezentanți" ai "cetățenilor", crezând că știu ce e mai bine ce este potrivit pentru viața lor.

“Și nu se știe niciodată”…, spune Syed Kamall, în timp ce David Cameron se zbate pentru a găsi un aranjament mai bun între UE și Marea Britanie, eforturile (din partea ambelor tabere) ar putea avea efecte pozitive asupra sprijinul alegătorilor pe întreg teritoriul UE.

Un lucru este clar emoţia şi sentimental de apartenenţă la UE lipseşte încă, din păcate, în rândul cetăţenilor europeni…

Dan LUCA / Bruxelles

Transformarea departamentului de resurse umane

Trăim vremuri în care rolul, atribuțiile şi competențele angajaţilor se adaptează la evoluţia tehnologică. Adaptandu-se situaţiei, departamentul de resurse umane ar trebui să se schimbe, după cum arăta un articol publicat de Harvard Business Review.

Soluţiile propuse de unii specialişti sunt mai degrabă de reorganizare a HR-ului decât de eliminare a acestui departament. Subdepartamentele ar avea atribuţii de administrare, să se ocupe de compensații și beneficii, leadership şi organizare, cu accent pe îmbunătățirea și dezvoltarea competențelor de business ale angajaților. Pe lângă acestea, articolul publicat de HR Manager subliniază importanţa  “rolului transformational” al departamentului HR, ceea ce presupune, pe lângă “dezvoltarea liderilor și susținerea actelor de leadership, dezvoltarea echipelor, colaborarea inter- și intradepartamentală, managementul performanței și îmbunătățirea comunicării și a calității fluxului de informații”.

Despre evoluţia managementului organizaţional şi resurse umane puteţi citi şi în alte mesaje publicate pe blog:

Fişa postului. Evoluţie.

Diferenţe culturale în management

Despre analfabetism… digital

Leadership 2.0

Amprenta vremurilor în HR

Ar putea HR-ul să devină “strateg”?

Management omenesc

Dan LUCA / Bruxelles

Social media în campaniile electorale, şi nu numai

În contextul alegerilor din UK, dar şi din Polonia, specialişti din cadrul EurActiv şi Facebook s-au aşezat la masa rotunda, la o discuţie privind rolul social media în comunicarea politică.

Participanţii la evenimentul de la Bruxelles au vorbit despre cum se pot folosi mai eficient platformele social media pentru a aduce Europa mai aproape de cetăţean. Noile metode de comunicare dau posibilitatea de a “traduce” informaţia europeană pe “limba cetăţeanului” şi a aduce chestiunile europene mai aproape de ce contează în viaţa oamenilor.

“Dacă eşti comisar european poţi avea fani, prieteni pe Facebook, dar trebuie să ai şi o activitate relevantă şi să transmiţi informaţii interesante pentru ca fanii să te urmărească”, explica unul dintre cei prezenţi.

Un alt avantaj foarte important, subliniat din nou cu această ocazie, este cel al feedback-ului. Social media oferă posibilitatea unei comunicări în 2 sensuri, în timp real. Ceea ce nu era posibil acum 5-10 ani. E drept, Europa nu a ajuns la acelaşi nivel al utilizării social media în comunicare, comparativ cu sectorului privat, instituţiile sau partidele politice de pe continentul nord-american, însă vine puternic din urmă. S-a constatat o creştere semnificativă a utilizării social media în comunicarea politică, mai ales în timpul campaniilor electorale.

Recomandarea din partea specialiştilor în social media este ca poveştile transmise prin intermediul platformele sociale să fie explicate pe înţelesul publicului pentru a avea impactul dorit. 

Dan LUCA / Bruxelles

After the elections in Britain, we must quickly launch a debate on the Future of EU

After the election results in Britain, it seems that the brother of the Labour party leader, David Miliband, start to get “heated up” to take over the British Labour leadership. "They have lost five years with Labour", emphasized experts in Brussels. It's obvious that David Miliband will not be involved in the Party of European Socialists, a possibility that was discussed before the elections last Thursday. British Left needs him more than the European Union now.

David Cameron still insists on renegotiating his country's relationship with the European Union, despite civil demonstrations that broke out in London ... Angela Merkel praised the outgoing Prime Minister on the election outcome, but tied his intention to open negotiations on the status that the UK has for Brussels. French President Hollande said recently that there are matters determined by basic EU treaties that cannot be changed.

I think it is time for the EU to trigger a debate about the future of the European Union. Such a debate was avoided after the European elections in May 2014, but now it is definitely required. We must talk ample subjects, not only what can be done or not for the UK to stay in the EU, but also about what we can propose as a realistic project for Ukraine, the relation with Turkey, about the Balkans, about a union of citizens, not a coalition "European politicians and bureaucrats".

Who will give the seed to start off with such a debate? Juncker? Merkel? Others?

Dan LUCA / Brussels

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene - Dupã alegerile din Marea Britanie, trebuie sã lansãm rapid dezbaterea despre viitorul UE

Vreau sã felicit experţii în comunicare europeanã de la SNSPA pentru lansarea platformei Convorbiri Europene.

Mi-am adus și eu contribuţia la acest conţinut prin publicarea unui articol astãzi, 11 mai 2015, despre impactul alegerilor din Marea Britanie asupra viitorului instituţiilor europene.

---------------

După rezultatul alegerilor din Marea Britanie, se pare că fratele liderului partidului laburist, David Miliband “a ieşit la încălzire” pentru a prelua frânele laburiştilor britanici. “Au fost cinci ani pierduţi pentru laburişti”, precizau experţii de la Bruxelles. E clar cã David Miliband nu se va mai implica în Partidul Socialiştilor Europeni, posibilitate discutată înaintea scrutinului de joia trecută. Stanga britanicã are nevoie de el mai mult decât are Uniunea Europeanã.

David Cameron insistă în continuare pe renegocierea relaţiei ţării sale cu Uniunea Europeană, în ciuda demonstraţiilor civile care au izbucnit la Londra... Angela Merkel l-a felicitat pe premierul în exerciţiu pentru rezultatul alegerilor, însă legat de intenţia sa de a deschide negocieri în vederea statutului pe care îl are Marea Britanie cu Bruxelles-ul, preşedintele francez, Hollande declara recent că sunt chestiuni stabilite de Tratatele de bază ale UE, care nu pot să fie modificate.

Cred cã este momentul pentru ca la nivelul UE sã fie declanşatã o dezbatere despre viitorul Uniunii Europene. S-a evitat o astfel de dezbatere dupã alegerile europene din mai 2014, dar acum momentul o cere. Acum însã trebuie sa discutam amplu, nu doar despre ce concesii se pot face sau nu britanicilor pentru a rãmâne în Uniune, ci despre ce proiect putem propune realist Ucrainei, despre Turcia, despre Balcani, despre o uniune a cetãţenilor, nu una a coaliţiei “politicieni-birocraţi europeni”.

Cine dã semanul de plecare pentru o astfel de dezbatere? Juncker? Merkel? Alţii?

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar – “Business-ul european vrea DIGITALIZAREA!”

Digitalizarea şi concluziile European Business Summitului din acest an au fost subiectul unui nou material pe care l-am pregătit pentru Ziarul Financiar. Am participat şi în acest an la acest eveniment şi direcţia este clară – Bruxelles-ul european se orientează spre “Industry 4.0”.

Puteţi citi mai jos articolul apărut sâmbătă, 9 mai 2015:

…………………..

Pe parcursul a două zile, 6 şi 7 mai 2015, a avut loc la Bruxelles o nouă ediţie a European Business Summit. Evenimentul reprezintă una dintre cele mai transparente întâlniri dintre reprezentanţii mediului de afaceri şi oficialii Comisiei Europene. Pe de altă parte, pentru participanţi şi public, această nouă ediţie a fost o ocazie excelentă de a înţelege mai bine, din punct de vedere tehnologic, dar şi politic, ce va însemnã “Europa 4.0”.

La doar câteva ore de la lansarea oficialã a Digital Single Market (DSM), cele două zile de dezbateri din acest an au pus accent pe digitalizare şi Industry 4.0, iar prezenţa comisarului Andrus Ansip, Vicepreşedinte pe DSM, a fost încă o dovadă a seriozităţii şi anvengurii acestui eveniment european major.

Principalele concluzii expuse de paneşti s-au referit la “metamorfoza” internetului, de la un ″internet de consumator″ la ″internet de industrie″. Firesc, a apărut întrebarea, cu cine facem digitalizarea în UE?

Digitalizarea ar putea fi o oportunitate pentru ţările europene să atragă înapoi producţia pe care a pierdut-o în concurenţa cu diferite alte regiuni, precum Asia. Politicienii privesc noua eră a industrializării ca fiind varianta de re-industrializare pe continent, iar reprezentanţii din industrie întăresc aceste predicţii. “Sectorul de producţie din Europa a fost întotdeauna invidiat de intreaga lume în furnizarea de produse de înaltă calitate. Cu transformarea digitală a industriei - sau Industry 4.0 – UE are acum potenţialul de a conduce lumea într-un nou tip de transformare tehnologică”, preciza recent Erich Clementi, preşedintele IBM.

Din 2000, EBS este un adevărat “Davos al afacerilor europene”, este o oglindă fidelă a contextului existent la acel moment şi un generator de căi de acţiune prin care s-a încercat întâmpinarea provocărilor viitoare. De exemplu, în 2013 am asistat la dezbaterea pentru deblocarea oportunităţilor industriale şi stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea competitivităţii, pune mare accent pe politica energetică. Anul trecut, ediţia a fost marcată de prezenţa economistului de renume mondial Jeremy Rifkin, care puncta: “E nevoie de o viziunea economică nouă în UE. Trei elemente trebuie avute în vedere: comunicaţiile, energia şi logistica. UE trebuie adaptată pentru a permite a 3-a revoluţie industrială”.

EBS a pulverizat propriul record în acest an, cu peste 2.300 de participanţi, inclusiv 155 de vorbitori care s-au înscris în discuţii în cele peste 50 de sesiuni. Cu toate acestea, din nou EBS s-a dovedit a fi platforma cea mai eficientă de colectare a viziunii reprezentanţilor sectorului de afaceri şi a factorilor de decizie politică. Noul Comisie a răspuns pozitiv cu 10 comisari europeni prezenţi, inclusiv 3 dintre vicepreşedinţi, precum şi Preşedintele Parlamentului European. În al 15-lea an, aniversar am putea spune, EBS este, mult ca niciodată, cel mai mare forum independent pentru liderii de afaceri, factorii de decizie, think tank, societatea civilă, mediul academic şi presă.

Dan LUCA / Bruxelles

Ziua Europei şi 2500 mesaje pe blogul Casei Europei

Mă bucur să public mesajul de blog cu numărul 2500, chiar astazi, de Ziua Europei.

Am început să scriu despre România europeană pe Blogul Casa Europei în toamna anului 2007, şi de atunci am avut ocazia să vorbesc despre alegerile europene organizate în România ca membră a UE (în 2009), să subliniez schimbările în organizarea campaniei şi a scrutinului cinci ani mai târziu (în 2014), sau să transmit opiniile specialiştilor legate de efectele crizei financiare, resimţite în această perioadă la nivelul statelor membre. Să nu uităm de energie, un capitol foarte important în UE, sau de noile tendinţe în tehnologie...

România făce parte din Uniunea Europeană 2007, însă am simţit că informaţia Bruxelles-ului trebuia tradusă pe înţelesul cetăţeanului. Sper că ceea ce am reuşit să fac în aceşti aproape opt ani să fi contribuit la formarea unei imagini cât mai corecte şi complete a ceea ce înseamnă proiectul european, măcar în ochii şi mintea cititorilor mei.

La Multi Ani Europa!

Dan LUCA / Bruxelles

Bruxelles – numele tãu este Digitalizare!

Acum cateva zile participat din nou la European Business Summit-ul de la Bruxelles, ediţia 2015. A fost o ocazie excelentă de a intelege mai bine, din punct de vedere tehnologic, dar și politic, ce va însemna “Europa 4.0”, mai ales cã a fost primul EBS al noii echipe de comisari europeni. La doar câteva ore de la lansarea oficialã a Digital Single Market, cele două zile de dezbateri din acest an au pus accent pe digitalizare şi Industry 4.0, iar prezenţa comisarului Andrus Ansip, Vicepreședinte pe DSM, a fost încă o dovadă a seriozităţii şi anvengurii acestui eveniment european major.

Principalele concluzii expuse de paneşti s-au referit la “metamorfoza” internetului, de la un ″internet de consumator″ la ″internet de industrie″ . Firesc, a apărut întrebarea, cu cine facem digitalizarea în UE? Avem specialişti foarte bine pregătiţi?

Digitalizarea ar putea fi o oportunitate pentru țările europene să atragă înapoi producția pe care a pierdut-o în concurenţa cu diferite alte regiuni, precum Asia. Politicienii privesc noua eră a industrializării ca fiind varianta de re-industrializare pe continent, iar reprezentanţii din industrie întăresc aceste predicţii.

Agenda digitală are un drum lung de parcurs în Uniunea Europeană, însă important este să nu pierdem trenul digitalizării. Planul de acţiune al Comisiei Juncker este un bun început.

Din 2000, EBS este un adevărat “Davos al afacerilor europene”, este o oglindă fidelă a contextului existent la acel moment şi un generator de căi de acţiune prin care s-a încercat întâmpinarea provocărilor viitoare. Deja în ediţiile din 2008 şi 2009 se insista mult pe importanţa creativităţii şi inovaţiei în industrie, în 2010, criza rămânea în centrul dezbaterilor, dar s-a vorbit mult despre IMM-uri. European Business Summit-ul din 2011 a abordat necesitatea “redefinirii” sistemului de pensionare în ţările europene şi implicarea generaţiei tinere în a gândi viitorul UE împreună cu actualii lideri politici şi economici, pentru ca în 2012 discursurile participanţilor să se focalizeze pe educaţie.

Totul pare o continuare firească a strategiilor propuse la ediţiile anterioare. De exemplu, în 2013 am asistat la dezbaterea pentru deblocarea oportunităţilor industriale şi stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea competitivităţii, pune mare accent pe politica energetică. Anul trecut, ediţia a fost marcată de prezenţa economistului de renume mondial Jeremy Rifkin, care puncta: “E nevoie de o viziunea economică nouă în UE. Trei elemente trebuie avute în vedere: comunicaţiile, energia şi logistica. UE trebuie adaptată pentru a permite a 3-a revoluţie industrială”.

Dan LUCA / Bruxelles

Cât de inflent este Bruxelles-ul?

Am parcurs recent oun studiu care analizează efectul pachetului legislativ propus spre aprobare la nivelul UE, prin examinarea a 1465 propuneri legislative finalizate în perioada 1 mai 1999 și 30 aprilie 2007 în cadrul procedurilor de codecizie și de consultare.

Lucrarea argumentează că oferirea de pachete legislative permite Parlamentului European să se bucure de o considerabilă influență legislativă în procesul decizional al UE.

Lucrarea susţine că a studiat toată legislația completat trecută prin co-decizie și proceduri de consultare, în perioada 1 mai 1999 și 30 aprilie 2007, deci înainte de Tratatul de la Lisabona. În urma analizei s-a constatat că 25% din toate propunerile legislative sunt negociate printr-un pachet legislativ. În plus, față de pachetul propus, succesul Parlamentului European în procesul decizional al UE apare condiționat de gradul de nerăbadare, intensități diferite preferențiale între PE și Consiliul, tip de probleme în discuție, coeziunea între Parlamentul European și sprijinul Comisiei.

S-a constatat că Parlamentul European a avut mai puţin succes în influenţarea unor politici ca Pescuit (11,6%), Agricultura (23,5%), afaceri financiare (25,5%), Economie și Impozitare vamală (34,7%), Relații Externe (40,9%) și Justiție, Libertate și Securitate (42,5%). Aceste rezultate nu sunt surprinzătoare având în vedere că propunerile legislative în aceste domenii se încadrează în principal în „consultare”, spune autorul. În contrast însă, Parlamentul European a avut cel mai mare succes în domeniile de politică bugetară (71,8%), Educație și cultură (68,3%), Întreprinderi și Industrie (67,5%), ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (64,9%), Societatea Informațională (64,5%) și sănătate și protecția consumatorilor (61,6%).

Dan LUCA / Bruxelles