Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: Acum se joacã apartenenţa României la UE!

Cred că România poate să fie un stat influent european, dar e nevoie de viziune și anticipare a dinamicii contemporane. Acesta este scopul articolului publicat astăzi, 25 martie 2021, în Ziarul Financiar, despre impactul aderării la zona euro și Uniunea Europeană cu două viteze.

 

 

În maxim 10 ani Uniunea Europeană va avea un nucleu dur, care va cuprinde doar ţãrile care au adoptat moneda comunã europeanã euro. Se poate ca în acest orizont de timp sã avem un buget euro al acestor ţãri.

 

Din cauza crizei actuale, existã o accelerare a integrãrii europene (un exemplu deosebit de vizibil este cel al politicii de sãnãtate). Chiar dacă funcționarii europeni să întâlnesc mai mult prin parcuri sau în spațiul virtual, există o dinamică fantastică a politicilor europene.

 

Deşi a aderat la UE de mai bine de 14 ani, România nu are un plan realist de a adera la zona euro. Scopul acestui articol este de a da un semnal, acela că aderarea la euro nu trebuie sã aibã doar o componentã economicã, ci în special una politicã. Se poate intitula chiar „a două aderare la UE”.

 

În februarie 2018, Jean-Claude Juncker şi Emmanuel Macron dădeau semnale clare cã rezultatul dorit este o adâncire și o extindere simultanã a zonei euro… Şi sã nu fim naivi… totul este coordonat de ecosistemul politic de la Berlin, prin vectorii de comunicare UE și Franţa… Guvernul German are că prioritate consolidarea zonei euro. Indirect avem şi rãspunsul la Uniunea Europeanã cu douã viteze: Nucleul dur, al ţãrilor care au aderat la euro şi celelalte… De aici şi miza aderãrii rapide la eurozonã.

 

Tratatul de la Aachen a fost semnat de Franţa şi Germania în ianuarie 2019. Franţa şi Germania vor avansa probabil ideea unui buget comun (doar al celor douã ţãri), predecesor al aşteptatului buget euro la nivelul eurozonei. Iar pe culoarul federalist european este așteptatã şi revigorarea Uniunii Benelux. Sã nu uitãm cã mulţi olandezi şi belgieni zic cã ce au semnat ei în 1944 a fost de fapt punctul de plecare al Uniunii Europene actuale…

 

Pe 24 aprilie 2020, Preşedintele Macron preciza cã avem nevoie de un plan de salvare european echivalent cu 5-10 puncte din GDP-ul la nivelul UE. Atunci, de ce sã nu fim curajoşi şi sã mergem pânã la capãt cu integrarea europeanã? Dacã cerem direct un plan de 100 de puncte avem un buget euro...

 

Întrebat pe 16 iunie 2020 dacă UE nu are nevoie de un al treilea proiect major, în urmă succesului pieței interne și a monedei unice, comisarul european Thierry Breton a spus că actuala Comisie consideră că noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric.

Dacã privim din punct de vedere geo-politic o Uniune Europeanã care încorporeazã Balcanii şi ţãri precum Ucraina sau Moldova e mai puternicã decât actuală formã, mai ales dupã Brexit. Existã o oportunitate istoricã de a reuni continentul european sub umbrela Uniunii Europene. Dacã nu, aceste ţãri vor intră în sfere de influenţã diferite, precum Rusia sau China. Nu uitaţi însã, ne îndreptãm spre o Uniunii European cu douã viteze. Nucleul dur, aproximativ 20-22 ţãri, cu buget comun şi restul. În 10-20 de ani, Uniunea Europeanã va lua treptat locul Consiliului Europei de la Strasbourg… Iar în Consiliul Europei avem acum 47 de ţãri...

 

Da, aderarea la moneda comună este complexă și greu de obținut. Dar intrarea în Uniunea Europeană a fost mult mai complicată și obținută în condiții diferite mult mai dificile ca acum...

 

Acţiunile pregătitoare participării la zona euro constau în îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, criteriile de la Maastricht: inflaţie şi dobânzi apropiate de cele ale ţărilor din zona euro, stabilitate a cursului de schimb, deficit şi datorie publică scăzute. În plus, determinarea gradului de sustenabilitate a procesului de convergenţă este posibilă prin analiză unor indicatori precum nivelul PIB pe locuitor, gradul de deschidere a economiei, structura economiei, finanţarea deficitului de cont curent, costul forţei de muncă, gradul de intermediere financiară etc. O altă cerinţă este continuarea procesului de preluare şi transpunere în legislaţia naţională a reglementărilor comunitare, aşa-zisă convergenţă juridică.

 

Ca țară membră a Uniunii Europene, România poate să își joace rolul mult mai pronunțat, dar trebuie o abordare strategicã pe dosarele de actualitate. Fiecare luare de poziţie inserează sistemul românesc în agenda publică europeană. 

 

Avem chiar şi un paradox în România, deşi bugetul european reprezintã doar aproximativ 1% din bugetul ţãrilor membre. Exitã emoţii în România pentru neadaparea bugetului european pentru 2021 (aprobat desigur în decembrie 2020), dar prea puţin se analizeazã faptul cã bugetul național nu s-a finalizat decât în martie 2021...

 

Avem o fereastrã de oportunitate istoricã, la fel cum a fost aderarea la UE în 2007. Acum însă avem un avantaj extraordionar, negociem (pasiv) transformarea UE din interiorul UE. Este nevoie de un consens naţional real şi viziune politicã pentru un proiect FUNDAMENTAL de aderare a României la zona euro.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Dan LUCA – la Radio France International

Am participat pe 4 martie 2021 la emisiunea Decriptaj de la RFI. Împreună cu moderatorul Ovidiu Nahoi am discutat timp de o orã despre subiecte de actualitate europeană, contextualizate la spațiul românesc.

 

Cei interesați de evoluția crizelor contemporane, de idealul european, mișcările politice, procedurile de vaccinare, provocãrile Uniunii Europene, le recomand înregistrarea video integrală.

 

Dan LUCA / Bruxelles

Launch of the first Marketplace for EU Services

I have been involved in the fascinating world of European affairs for over 25 years. Even now, when the pandemic crisis imposes restrictions on interactions, we are moving forward with the European project. I am in the midst of an unprecedented legislative dynamic, and for over 20 years at EURACTIV we have been actively studying the evolution of the EU independent press.

 

Politics, technology and communication are the words that best define my presence. But these days bring me extra satisfaction! We have managed to launch the first Marketplace for EU Services!

 

For those interested in the product, I recommend either the recent press release, the video recording of the launch event or the announcement at the beginning of the year.

 

For communication enthusiasts, an interesting read is a history of product launches in European Brussels.

 

Take advantage of the new product launched, both in Brussels and on other meridians!

 

Dan LUCA / Brussels

 

 

 

Lansarea primului Marketplace al afacerilor europene

Sunt implicat de peste 25 de ani în fascinanta lume a afacerilor europene. Chiar și acum, când criza pandemică impune restricții de interacție, avansăm în proiectul european. Sunt în mijlocul unei dinamice legislative fără precedent, iar de peste 20 de ani în cadrul EURACTIV studiem aplicat evoluția presei independente a UE.

 

Politică, tehnologie și comunicare sunt cuvintele care îmi definesc cel mai bine prezenta activitate. Aceste zile îmi aduc însă o satisfacție suplimentară ! Am reușit să lansăm primul Marketplace al afacerilor europene !

 

Pentru cei interesați de produs la recomand fie comunicatul de presă recent, înregistrarea video a evenimentului de lansare sau anunțul de la început de an.

 

Pentru pasionații de comunicare o lectură interesantă este sinteza produselor comerciale media sau o istorie a lansării produselor în Bruxelles-ul european.

 

Profitați de noul produs lansat, atât la Bruxelles, cât și pe alte meridiane !

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

Global multilateralism in the Conference on the future of Europe?

Exactly one year ago I had organized, together with Professor Vasile Pușcaș,  a debate in Brussels in which we made the connection between European political parties and the evolution of world governance.

 

Given that many impactful events have taken place over the last 12 months, and I am thinking in particular of the pandemic crisis and the American elections, I now return with a brief analysis of the current situation.

 

The new US president has returned to the responsible approach of the United States, and global issues are much more decently addressed now. An interesting narrative about fair multilateralism is emerging, and the European Union wants to play an active role there. The United States and the EU are hit by a pandemic and global crisis, and both their approaches and results are different. The United Nations has once again shown that the current organizational structure cannot cope with its complexity, so talking about the evolution of global governance is even more relevant.

 

European political parties, defined by its leaders as a "bridge between national and Brussels reality" (EPP), "an effective tool for global accountability" (Greens), want “transnational issues to be addressed in global structures˝ (PES). However, if we analyze what events marked the European political parties in recent months, we noticed the struggle of the Hungarian Prime Minister Orban with the EPP and we observe a bud of cooperation between the Socialist Group in the European Parliament and the Global Progressive Alliance.

 

Due to ongoing restrictions, most European political parties have not been able to hold Congresses in the classic format, with virtually all major decisions therefore suspended. Even the debate on the future of Europe, scheduled to begin in May 2021, does not seem to animate party structures.

 

Often a new, external factor coagulates unexpected internal forces. The emergence of the anti-Corona movements, which has global political potential, may suggest that European parties are actively triggering international doctrinal movements. There are the necessary actors, we have the subject and only the vision of the leaders is still missing. If I am referring to the main European forces, it is interesting to find out the opinion of PES, EPP, Liberals or Greens on the evolution of global multilateralism and why not on the idea of ​​having a Global Parliament, inspired by the institutional construction of the European Parliament.

 

An integrated vision of the Conference on the Future of Europe is needed, by simultaneously addressing the 5 major European priorities: deepening European integration, European sovereignty, global multilateralism, greening and digitalisation.

 

Dan LUCA / Brussels

 

 

 

 

 

Multilateralismul global în Conferință despre viitorul Europei?

Acum exact un an, împreună cu profesorul Vasile Pușcaș organizasem o dezbatere la Bruxelles în care făceam conexiunea dintre partidele politice europene și evoluția guvernării mondiale.

 

Având în vedere că în ultimele 12 luni s-au întâmplat foarte multe evenimente de impact, și mă gândesc în special la criză pandemică sau la alegerile americane, revin acum cu o scurtă analiză asupra situației la zi.

 

Noul președinte american a revenit la abordarea responsabilă a Statelor Unite, iar problemele globale sunt mult mai decent abordate acum. Apare o narativă interesantă despre multilateralismul echitabil, iar Uniunea Europeană dorește să joace activ. Statele Unite, UE sunt lovite de criză pandemică și globală, iar abordările și rezultetele sunt diferite. Organizația Națiunilor Unite a arată încă o dată că actuala formã de organizare nu poate face față complexității, deci a vorbi despre evoluția structurii globale este și mai mult de actualitate.

 

Partidele politice europene, definite de liderii săi în evenimentul de acum un an că fiind “pod între realitatea națională și cea din Bruxelles” (PPE), “unealtă eficace de a avea responsabilizare globală˝ (Verzi), doresc ca “probelemele transnaționale să fie adresate în structuri globale˝ (PES). Dacă analizăm însă ce evenimente au marcat partidele politice europene în ultimele luni identificăm lupta premierului maghiar Orban cu PPE și observăm un mugure de cooperare între Grupul Socialist din Parlamentul European și Alianța Progresivă Globală.

 

De apreciat și ideea unei integrări transatalantice sau a unui Erasmus Global.

 

Datorită restricțiilor, majoritatea partidelor politice europene nu au putut organiza Congrese în formatul clasic, sistând practic toate decizile majore. Chiar și dezbaterea despre viitorul UE, preconizată să înceapă în luna mai 2021, nu pare să animeze structurile de partid.

 

De multe ori un factor nou, extern, coagulează forțe interne nesperate. Apariția mișcării anti-corona, care are potențial politic global, poate să dea de gândit partidelor europene în a activa cu adevărat mișcările doctrinare internaționale. Există actorii necesari, avem subiectul și doar viziunea liderilor lipsește încă. Dacă mă refer la principalele forțe europene, e interesant să aflăm opinia PES, PPE, Liberali sau Verzi pe subiectul evoluției multilateralismului global și de ce nu pe ideea de a avea un Parlament Global, inspirat din construcția instituțională a Parlamentului European.

 

Este nevoie de o viziune integratã asupra Conferinței despre viitorul Europei, prin abordarea simultană a celor 5 mari priorități europene : aprofundarea integrării europene, suveranitatea europeană, multilateralismul global, ecologizarea și digitalizarea.

                                                                                

Dan LUCA / Bruxelles