Pentru drepturile românilor din Belgia

Apreciez foarte mult scrisoarea adresată de Victor Ponta către Elio di Rupo, preşedintele Partidului Socialist din Belgia, solicitându-i sprijinul politic în ridicarea obstacolelor pe piaţa muncii din Belgia pentru români. Sperăm să putem conta pe sprijinul Stângii belgiene pentru a susţine dreptul la muncă, demnă şi legală, a românilor care trăiesc în Belgia.

Recent, lansasem cu colegii de la PSD Belgia un apel pentru ridicarea obstacolelor pe piaţa muncii din Belgia pentru români. Un document pe acest subiect a fost prezentat autorităţilor belgiene.

Dan Luca / Bruxelles

Dan Luca – articol în PR Romania (2)

Într-un recent material publicat de PR Romania, am încercat să explic “Cum trebuie să se lucreze cu ziariştii de la Bruxelles”.

În opinia experţilor, o ştire interesantă are nevoie de cel puţin unul dintre cei 3 factori: eveniment, emoţie sau controversă. Dacă la prima impresie Bruxelles-ul pare un loc ideal pentru conferinţe de presă, nu este totuşi recomandabilă organizarea de astfel de evenimente aici.

Dan LUCA / Bruxelles

GrupRomânia în Foreign Policy

Ca urmare a întâlnirii derulată pe 26 martie 2009, între românii din Bruxelles-ul european şi Vasile Puşcaş, Ministrul Delegat, Şeful DAE din acea perioadã, s-a înfiinţat un grup de reflectie românesc în Bruxelles.

GrupRomânia este acum un grup de lucru tripartit, apolitic, pe profil tehnic şi cu o componenţă de experţi români, pe probleme europene diverse, cu scopul de a oferi ajutor spre optimizarea relaţiilor dintre structurile publice şi private româneşti din Bruxelles-ul european, cu structura comunitară (co-ordonarea lobby-ului românesc, informaţii despre evoluţia României în afacerile comunitare, schimbul de bune practici între actorii români locali, etc).

Participă la dezbaterile GrupuluiRomânia funcţionari şi demnitari români din mediul comunitar, reprezentanţi români din sfera privată a afacerilor europene şi a reprezentanţelor instituţiilor statului. Menţionăm că reuniunile nu sunt publice, iar participanţii nu reprezintă instituţiile unde activează.

Întâlnirile GrupRomânia au loc – în general - în fiecare primă marţi a lunii (conceptul First Tuesday). Prima întâlnire a GrupRomânia a avut loc marţi, 2 iunie 2009.

Activitatea GrupRomânia a trezit interesul Foreign Policy România, câteva din ideile exprimate fiind reflectate într-un articol publicat recent în prestigioasa publicaţie.

Dan Luca / Bruxelles

Tinerii în politica românească

De ce politicienii tineri eşuează în politica românească, deşi este atâta nevoie de schimbare, de adaptare a vechilor uzanţe la contextul actual?

Una dintre explicaţii ar fi utilizarea listelor de candidaţi, care nu oferă prea multe şanse tinerilor dacă nu au reuşit să-şi formeze încă o imagine pe baza performanţelor, aşa cum sesizează şi autorul unui articol apărut pe site-ul markmedia.ro, De aici, deşi apar şi excepţii, o altă problemă ar fi felul în care se desfăşoară comunicarea politică – cea care conduce la clădirea notorietăţii şi încrederii în tânărul politician. Evident, în mintea alegătorilor, dimensiuni precum “imaginea, personalitatea, relevanţa, performanţa”, necesită timp pentru consolidare. La acestea se adaugă imaginea partidului şi scorul obţinut de acesta.

O atenţie deosebită trebuie acordată însă felului în care politicianul îşi construieşte notorietatea – presa contribuind mult la mediatizarea acţiunilor lor, indicat fiind ca cele negative să fie excluse pe cât posibil, iar cele care demonstrează adevărata valoare să primeze.

Mă bucur că – deşi nu este uşor – tinerii din Diasporă găsesc puterea de a se implica în politica românească.

Dan LUCA / Bruxelles

Ambasador prin sport

Imaginea României poate fi mult îmbunătăţită, ceea ce ar contribui la o mai bună integrare a românilor din Diaspora în ţările de inserţie.

Sportul poate fi o nişă de valorificat în acest sens - românul Alexandru Walter, originar din Baia Mare, a reuşit să câştige medalia de bronz la Campionatul Mondial de Taekwon-Do – pentru Belgia.

Nu ar strica alocarea unei mai mari atenţii acestui “sector”, pentru că aşa cum spuneam şi cu alte ocazii, din păcate, prea puţin se vorbeşte despre potenţialul Diasporei româneşti – despre adevăraţii ambasadori ai României.

Dan LUCA / Bruxelles

EurActiv la puterea 2.0

Am un parteneriat cu EurActiv de mai bine de 10 ani şi mă bucur că acum câteva zile s-a lansat versiunea 2.0 a portalului. Câteva note explicative despre acest eveniment se pot accesa în comunicatul de presă oficial EurActiv.

EurActiv este “hibridul” unei “prese a UE”, care poate să ajute prin mecanismul creat comunicarea europeană. Sper ca noul portal să contribuie la dezvoltarea sferei publice europene.

Dan Luca / Bruxelles

Dan Luca – articol în Forbes România (2)

Câteva sugestii pentru activitatea expertului european de la Bruxelles le-am inserat într-un recent articol publicat de Forbes România.

Voi publica şi în următoarele săptămâni mesaje prin intermediul acestei publicaţii, cel mai probabil materialele fiind inserate pe pagina de profil pe care o am acum pe Forbes.

Dan Luca / Bruxelles

Lideri pentru cetăţenii europeni

Pornind de la întrebarea pusă de Vasile Puşcaş în materialul publicat de Adevărul, “Ce fel de Europă?”, extind şi eu dezbaterea cu interogaţia: De ce au nevoie cu adevărat cetăţenii Uniunii Europene?

Aşa cum spunea fostul negociator, “eurobarometrele publicate în ultimii ani arată o nemulţumire a cetăţenilor faţă de Uniune, dar analizele „de casă" explică insatisfacţiile prin situaţia economică şi socială. Alte opinii susţin că cetăţenii nu se exprimă contra integrării, ci, dimpotrivă, doresc mai multă integrare europeană („mai multă Europă"). Cei asociaţi concepţiei că Europa Unită trebuie să însemne doar Piaţă Internă, constată acum, cu preţul crizei economice, că nici stadiul integrării Pieţei Unice nu e corespunzător, că s-ar impune o politică economică şi financiară care să ducă la o mai sporită convergenţă şi competitivitate europeană”.

Totuşi, chiar dacă pare propagandist, nu e rău să ne amintim de realizările istorice ale Uniunii Europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Autenticitate şi brand

Sunt conştient de greutăţile cu care se confruntă cei responsabili în consolidarea brandului UE. De această dată vreau să insist mai mult pe factorii care fac această muncă atât de grea. Un brand trebuie să fie caracterizat de autenticitate şi integritate. Axându-se pe prima dintre acestea, autoarea unui interesant articol publicat de PR Romania, explică de ce: autentic înseamnă “adevărat, real, original, veritabil şi preţios prin unicitate”. Pentru a fi adevărat, un brand trebuie să se identifice cu o idee, un scop. Identitatea devine astfel una dintre cele mai greu de îndeplinit provocări ale brandingului, în contextul în care tendinţele actuale sunt de uniformizare, egalizare, globalizare, etc. În mod normal, identitatea trebuie să exprime ceva intern, o credinţă.

Foarte frumos este exemplificată necesitatea creării unui tot unitar, constituit din numele, viziunea şi expresiile vizuale ale brandului. Iar dacă mă opresc asupra preţiozitătii unui brand, aceasta nu se poate obţine decât prin inovare. Lipsa de autenticitate nu este singura problemă a brandurilor. Creatorii trebuie să fie atenţi şi la integritatea acestuia, ambele afectând valoarea şi credibilitatea sa.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan Luca – contribuţie la un articol în Capital

Am contribuit si eu la un articol realizat de revista Capital pe tema “Autoritătilor si firmelor românesti pe piata lobby-ului de la Bruxelles”.

Coordonand în 2009 un studiu privind bugetele de comunicare pentru grupurile de interese industriale din capitala Europei, am estimat că federatiile si asociatiile europene pun anual la bătaie circa 158 de milioane de euro pentru comunicare, în timp ce multinationalele cheltuie pentru lobby peste 71 de milioane de euro.

Rezultatele studiului sunt doar indicative, dar prezintă o piată de câteva sute de milioane de euro, atractivă pentru principalele firme de consultantă la nivel mondial. Vorbim de peste 300 de astfel de companii.

Dan Luca / Bruxelles

Responsabilizarea diasporei politice

La începutul lunii mai am fost la Barcelona pentru a discuta cu colegii de la PSD Diaspora despre cum putem să îi ajutăm mai mult – cel puţin din punct de vedere politic – pe românii care trăiesc în afara României.

Am reiterat importanţa implicării românilor în politica ţării de inserţie, dar şi convingerea că partidele din România le pot asculta cu adevărat dorinţele.

Având în vedere acţiunile noastre din Belgia pe mai multe paliere, vom încerca pe viitor ca din Bruxelles să coordonăm activităţile Diasporei româneşti la nivel de organizaţie de Tineret, dar şi la nivelul organizaţiei de Femei.

Sperăm de asemenea să ne implicăm şi mai mult pe dosarul “afaceri europene”, extinzând aria de acţiune a consultanţei lansate în ianuarie şi la nivelul proiectelor europene.

Dan LUCA / Bruxelles

Reformă administrativă şi fonduri europene

Plecând de la subiectul fondurilor europene şi absorbţia lor, Preşedinta Comitetului Regiunilor, susţine că o reformă administrativă în România ar ajuta la o mult mai bună funcţionare a mecanismului. Reorganizarea administrativă ar trebui să concure la o mai bună gestionare a fondurilor alocate, Spania fiind din nou un exemplu, iar Grecia începe deja o reformă a regiunilor, în sensul reducerii lor.

Încă din 2008 am abordat subiectul incitant al absorbţiei fondurilor europene cât mai eficient, prin adaptarea sistemului administrativ. Creşterea puterii de decizie la nivel local trebuie să genereze o mai bună gestionare a sumelor, nicidecum nu trebuie să fie un motiv de corupţie.

Dan LUCA / Bruxelles

Aleşi din Diaspora. Canada.

Îmi face mare plăcere să subliniez şi eu succesul conaţionalului nostru Corneliu Chişu, primul român ales în Parlamentul de la Ottawa.

Faptul că un român ocupă un loc în cadrul unui parlament dintr-o altă ţară decât România este un exemplu clar că Diaspora românească se poate implica în politica ţării de inserţie.

Să nu uităm şi de implicarea Diasporei în politica românească, pe care o recomand deschis de câţiva ani.

Dan LUCA / Bruxelles

Flexiwork în instituţiile europene

Multe multinaţionale din domenii precum telecomunicaţii, consultanţă, call center, marketing sau asigurări au ales să aibă puncte de lucru în alte ţări decât cele ale publicului ţintă, iar altele, când natura muncii le permite, nu au nici măcar sediu, comunicarea între angajaţi realizându-se doar prin e-mail, telefon sau messenger. În România flexiwork-ul se întâlneşte deocamdată încă în puţine cazuri.

Flexibilitatea este o realitate, din ce în ce mai uşor de atins chiar şi la capitolul muncă, asta cu ajutorul noilor tehnologii. Acest lucru se poate chiar şi atunci când lucrezi ca jurist pentru Comisia Europeană. Şi în aceste cazuri „Sistemul resurselor umane la nivel comunitar e impecabil, totul e astfel conceput încât să poţi să dai maximum de randament, superiorii te roagă, nu te obligă, nimeni nu ridica tonul, iar după o perioadă petrecută pe postul pe care te-ai angajat, ai libertate totală să schimbi departamentul”.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol in Forbes Romania

Am prezentant recent, intr-un articol publicat de catre Forbes Romania, lumea Bruxelles-ului european, cu accent pe reprezentarea sectorului privat in capitala comunitara.

Dan Luca / Bruxelles

Lobby. Bruxelles. Washington.

Dacă în Bruxelles înscrierea în registrul de lobby este opţională, marile corporaţii par mult mai prezente la Washington. În consecinţă cheltuielile cu activităţile de lobby ajung de până la 17 ori mai mari peste ocean decât în cadrul Uniunii. Atunci nu mai este deloc surprinzător că multe dintre marile corporaţiil ale Europei evită să îşi înregistreze propriile activităţi de lobby la Bruxelles, aşa cum reiese din studiul realizat.

Un articol mai vechi publicat de EurActiv vizualiza diferenţa dintre lobby-ul din Bruxelles şi cel din SUA. Iar experţii de la Kellen Europe au prezentat în 2006 un studiu comparativ pe această temă.

Dan LUCA / Bruxelles

Euroconferinţa şi federaţiile europene

De vreo 10 ani particip anual la Euroconference de la Bruxelles, un eveniment dedicat în special federaţiilor europene. Anul acesta s-a pus accent pe latura inovativă a activităţii pe care o derulează Secretariatele de la Bruxelles, recomandându-se o renunţare la şabloanele de până acum.

Celor interesaţi de federaţiile europene şi cum se poziţionează ele pe anumite politici sectoriale, le recomand cartea publicată în 2009 (articolul de la paginile 138 – 156).

Dan LUCA / Bruxelles

Expertul de PR - consultant sau executant?

Prea puţin se discută despre importanţa consultanţei în PR. Aşa cum spune autoarea unui articol ce poate fi citit în PR Romania, “Problema reală a relaţiilor publice este că rolul lor este adesea redus la execuţie, la „o activaţie simpatică pentru angajaţi” sau „nişte articole de bine despre produsul nostru”. Dacă activitatea de relaţii publice este formulată în aceşti termeni, ea nu va avea niciodată obiective reale de relaţii publice, care vizează percepţiile, atitudinile, imaginea, reputaţia”.

Tot aici se punctează: “Consultanţa implică o anumită poziţionare, un anumit fel de a gândi lucrurile şi de a te comporta, chiar şi atunci când ai o sarcină de rutină. Aceasta este atitudinea pe care oamenii de PR trebuie să înveţe să şi-o asume şi care, în timp, va genera schimbări şi în percepţia şi comportamentul celor cu care colaborăm”.

Tot pentru a se evita confuziile între rolul persoanelor dintr-o organizaţie, un mesaj în care este evidenţiată linia de demarcaţie între a fi manager sau a fi lider, poate fi citit de asemenea pe blog.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan Luca – articol in Evenimentul Zilei

Am prezentat intr-un material publicat de catre Evenimentul Zilei cateva idei despre expertii romani in studii europene si rolul lor in politica europeana a Romaniei.

Dan Luca / Bruxelles

Bedankt voor de bloemen!

Anual “explodează” în România subiectul “brandului de ţară”, dar de fiecare dată părem să reinventăm roata spre amuzamentul experţilor mondiali.

Hai să dau un exemplu al unei ţări care ştie să joace sustenabil când vine vorba de management şi brand - Olanda. Zicem Olanda şi ne gândim la câmpurile de lalele şi la o producţie de flori care “inundă” continentul. Dar este un punct câştigat, pe care olandezii îl întreţin cu multă responsabilitate.

Dacă cineva a fost atent, în fiecare zi de Paşti, la Roma, Papa prezintă un discurs utilizând zeci de limbi. Iar când vine vorba să zică ceva cuvinte în limba olandeză, alături de cuvintele pascale mai zice şi “Bedankt voor de bloemen!” (Vă mulţumesc pentru flori!). Asta fiindcă olandezii se îngrijesc ca toate ornamentele de Paşti de la Vatican să conţină flori trimise din Olanda.

Dan LUCA / Bruxelles

Legea integrării europene

Un articol semnat de bunul meu prieten Radu Şerban prezintă o interesantă dezvoltare a relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană. În rândurile acestui material este analizată propunerea Partidul Conservator, considerat eurosceptic din cauza poziţiei pe care a manifestat-o în repetate rânduri (retragerea din Partidul Popular European în 2009, reticenţa de care a dat dovadă faţă de aprofundarea integrării europene, dar şi în timpul ratificării Tratatului de la Lisabona) prin care orice transfer de suveranitate către UE să fie supus referendumului naţional.

Legea UE a trezit multe controverse între partidele britanice, proiectul poate fi văzut ca având “o formulă transpartinică de lungă durată, dincolo de de actualul mandat guvernamental, împuternicind cetăţenii cu viitoarele decizii de integrare europeană”.

Marea Britanie are o atitudine “insulară” în cazul mai multor probleme de integrare europeană. Dacă ar fi să readucem în discuţie integrarea europeană în cazul României, poziţia ţării în cadrul Uniunii nu se resimte încă suficient. Un eventual “Snagov 2” ar putea consolida rolul României ca stat membru UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Strategie sau tactică

Vreau să subliniez diferenţă între aceşti doi termeni, pentru că nu puţine sunt cazurile în care am sesizat confuzii.

Termenul de strategie, provine de la grecescul “strategos”, şi iniţial era folosit pentru a denumi “partea componentă a artei militare, care se ocupă cu problemele pregătirii, planificării şi ducerii războiului şi operaţiilor militare”, explicaţie regăsită şi în DEX. Dacă o descompunem pe componente, orice strategie corectă trebie să cuprindă cinci factori-cheie: plan de acţiune, stratagema, model de comportament, poziţie şi perspectivă. Astfel, planul formează conştient o orientare a cursului acţiunii pentru abordarea unei situaţii, având drept scop urmărirea unei finalităţi foarte clar definite.

Tacticile reprezintă “totalitatea mijloacelor şi procedeelor necesare pentru atingerea unui scop”, cu alte cuvinte, punerea în practică a strategiei. Sunt acei paşi care urmăresc implementarea strategiilor şi atingerea obiectivelor. Astfel, tacticile sunt subordonate strategiei.

Privite din punct de vedere temporal - strategiile sunt gândite pe termen lung, în timp ce tacticile, acţiunile concrete, definite punctual, au doar rezultate pe termen scurt.

Nu sunt singurele noţiuni care sunt utilizate confuz, chiar şi în discursurile de la Bruxelles. Într-un mesaj anterior explicam diferenţa între cercetare şi inovare.

Dan LUCA / Bruxelles