Realizările Uniunii Europene

Acum câteva săptămâni publicam un articol despre „refuzul irlandez” şi am primit unele semnale că aş încerca să îi susţin pe eurosceptici. Departe de mine acest gând, chiar declar că am mare încredere în proiectul european. Că sunt multe de schimbat în Uniune, în special în abordare şi conducere, este altă problemă.

Să nu uităm însă că Uniunea Europeană a apărut din nevoia de a nu mai avea niciodată un război mondial. Aceasta a fost speranţa lui Jean Monet şi a celorlalţi vizionari care au lansat în 1950 ideea integrării europene, ce părea un vis imposibil după epoca întunecată a războiului. Planul lor, visul lor a fost integrarea voluntară a economiilor Europei atât de strâns încât războiul nu mai era o opţiune. Şi au reuşit, iar succesul lor se traduce într-o valoare europeană clară şi palpabilă: pacea. Între statele membre nu au mai existat războaie după 1950.

O altă valoare, care a venit ca un produs secundar al primei, este prosperitatea. Modelul economic integraţionist al Uniunii Europene a dus nu numai la dezvoltarea economică în unele ţări membre, ci şi la o creştere în toate ţările membre, şi, în timp, la reducerea decalajelor dintre regiunile mai bogate şi cele mai sărace ale Uniunii. Cum s-a reuşit acest lucru? Prin aplicarea concretă a unei alte valori europene: solidaritatea. Solidaritatea celui care are mai mult cu cel care are mai puţin, solidaritatea celui mai norocos cu cel cu mai puţine şanse. S-a făcut astfel marele salt de la modelul de dezvoltare învingător-învins la modelul prin care toată lumea are de câştigat.

Pace, prosperitate, solidaritate. Iată doar trei valori ale Uniunii Europene care chiar şi singure pot explica de ce Uniunea a devenit de-a lungul istoriei sale un magnet pentru restul continentului. Tot mai multe state şi-au dorit să aplice acelaşi model pentru a se putea bucura de aceste valori. Dar ele nu sunt singurele valori europene. O altă valoare, la care ţinem foarte mult este libertatea: libertatea de expresie, libertatea de asociere, libertatea de a studia şi a munci în orice alt stat membru al Uniunii. În aceste valori găsim resorturile intime ale majorităţii covârşitoare a românilor care sunt în favoarea Uniunii Europene, pentru că vor ca în ţara lor să fie pace, prosperitate, solidaritate şi libertate.

Dan Luca / Bruxelles