În cel mai
recent articol publicat de ziarul clujean Făclia,
am trecut în revistă principalele evenimente programate pentru 2014 pe agenda
europeană, care vor culmina cu noile mandate ale viitorului Parlament European.
Redau în
continuare materialul publicat luni, 30 decembrie:
...........
Ceea ce ar
trebui să ne pună pe gînduri la început de an sînt părerile conform cărora, din
cauza mişcărilor eurosceptice, s-ar putea ca 25% din Parlamentul European de
după mai 2014 să fie dominat de eurodeputaţi care sînt împotriva UE.
Partidele
populiste cîştigă teren în mai multe
state membre, de la Olanda şi Franţa, la Italia, Cehia, Marea Britanie. Din ce
în ce mai mulţi tineri sînt tentaţi de votul alternativelor la sistemul politic
actual. În acest context trebuie privită şi preocuparea din ce în ce mai
puternică a Bruxelles-ului şi a liderilor europeni de a dedica summituri
slujbelor pentru tineri.
Van Rompuy,
preşedintele Consiliului European, preconiza că viitoarele alegeri se vor
dovedi “extrem de dificile”, dar “va exista în continuare o majoritate
suficientă pentru apărarea cauzei europene, totuşi în circumstanţe mai dificile
decît în trecut”, completa el.
Pe fondul
creionării campaniilor pentru 2014, cu lideri declaraţi oficial în topul
listelor marilor grupări politice europene (sau doar preconizaţi), poate mai
mult decît oricînd, preocupările şi discursurile liderilor europeni se
orientează spre probleme globale.
Din punct de
vedere economic, pentru 2014, specialiştii anuntă creştere la nivelul UE, per
ansamblu, şi o relativă menţinere a nivelului şomajului. În ceea ce priveşte
marile dosare europene, dincolo de prioritatea dedicată tinerilor, salvării
eurozonei, precum şi paşilor în zig-zag spre crearea zonei comune economice în
plan transatlantic (zig -zagul fiind dat de scandalul “ascultării” partenerilor
europeni), se remarcă interes spre sfera IT&C şi a agendei digitale. Au dat
în clocot şi dezbaterile pentru deblocarea oportunităţilor industriale şi
stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea competitivităţii, cu mare accent
pe politica energetică.
Pe aceleaşi
dosare se întrezăresc interesante oportunităţi pentru România, poziţionată
favorabil în contextul european, cel puţin teoretic, dar acestea ţin de
capacitatea de negociere de care se va da dovadă.
Vor fi desemnaţi
viitorii eurodeputaţi care să reprezinte interesele naţionale, iar noua
structură a Comisiei Europene se va înşuruba undeva în toamna anului viitor.
România va propune – prin Guvern – un candidat care va trebui să aibă şi
aprobarea preşedintelui ţării şi care, după aceea, va trebui trecut prin
malaxorul audierilor de la Parlamentul European.
S-a discutat
mult pe subiectul “1 ianuarie 2014”, cînd românii şi bulgarii au acces liber pe
piaţa muncii în întreaga Uniune Europeană. Aşa cum am spus şi cu alte ocazii,
nu cred însă că acest lucru ar determina un exod al muncitorilor români spre
anumite ţări europene. România are oameni muncitori, care sînt apreciaţi în
ţările de inserţie, iar afirmaţiile dure la adresa lor, din partea unor lideri
europeni, fie ei britanici sau olandezi, sînt mai degrabă jocuri de campanie.
Dan LUCA /
Bruxelles