Piramida nevoilor europene

Pe modelul piramidei lui Maslow, am putea etaja nevoile românului, ca cetăţean european în Uniunea Europeană.

Nu este greu de observat că încă nici măcar nevoile de bază nu sunt satisfăcute pentru o categorie mare a populaţiei. Odată cu aderarea, românii pot locui, pot circula liber pe teritoriul Uniunii, pot munci sau pot desfăşura alte activităţi, care să le asigure o viaţă decentă, însă mai mult de jumăte din populaţia României trăieşte cu grija zilei de mâine.

Respectând regula lui Maslow, dacă nevoile de la baza piramidei sunt satisfăcute, se trece la cel de-al doilea nivel, cel al nevoilor de securitate. Nici acestea nu sunt îndeplinite încă pentru toată populaţia, deşi, să nu uităm că una din ideile de la care a pornit realizarea aceastei construcţii europene, este tocmai pacea şi securitatea tuturor cetăţenilor. Cum am spus şi într-un mesaj anterior, românii chiar se simt în siguranţă, sunt optimişti, şi au încredere în UE, dar trebuie să fim atenţi şi la caracteristicile eşantionului şi la reprezentativitatea acestuia.

Se poate trece la identificarea nevoilor de la al treilea nivel al piramidei, pentru cei care au nevoile de până acum satisfăcute, fiind vorba aici de nevoia de apartenenţă, de creare şi dezvoltare de relaţii sociale de orice fel. Vocea românilor este ascultată, sunt consultaţi atunci când se iau decizii importante, aşa cum este normal într-un grup unitar, într-o familie, precum marea familie europeană.

Pe măsură ce ne apropiem de nivelul patru al piramidei, şi vorbim aici de nevoile de stimă, atât în ceea ce priveşte stima din partea celor din exterior, cât şi de stima pentru propria persoană, asociat în cazul nostru cu stima pentru propriul popor, propria ţară, încep să apară problemele. Nu putem aştepta numai doar “ceilalţi” să aibă o părere bună, câtă vreme imaginea de ţară din mintea românilor este încă defectuoasă.

Ca şi regulă generală, dacă aceste nevoi nu au fost satisfăcute, nu se poate trece încă la lupta pentru trecerea în fapt a nevoilor de la nivelul superior. În vârful piramidei, am putea asocia nevoile de auto-actualizare sau auto-depăşire, cu funcţionarea la maxim a tuturor sistemelor naţionale, pentru ca România şi cetăţenii ei să devină din ce în ce mai buni.

Nu cred că este prea devreme să ne întrebăm cum vom rezolva şi această problemă a atingerii celui mai înalt nivel al ierarhiei nevoilor. Maslow crede că singurul motiv pentru care oamenii nu se mişcă în direcţia auto-actualizării este din cauza obstacolelor puse în calea lor de societate, mai ales printr-o educaţie deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru viaţă într-o persoană cu o abordare pozitivă. Maslow e de părere că educatorii ar trebui să fie răspunzători de potenţialul pe care îl are un individ pentru a ajunge la auto-actualizare în felul său. Dar să nu devenim „selectivi” şi să tindem spre atingerea ultimului nivel al piramidei, când încă sunt români care speră ca într-o zi să se poată bucura de un trai decent.

Dan LUCA / Bruxelles

Afaceri româneşti în Bruxelles-ul european

Cu câteva zile în urmă am participat la o cină-dezbatere cu titlul “Afaceri româneşti în afaceri europene”.

Am încercat încă de la înfiinţarea Clubului “România-UE” Bruxelles să dau semnale spre România despre importanţa prezenţei româneşti în capitala comunitară. Am subliniat recent că avem nevoie de un lobby dinamic în Bruxelles-ul european.

Există unele semnale că se mişcă ceva în direcţia bună. Industria românească reuşeşte prin intermediul prezenţei la BusinessEurope să trimită mesaje consistente, “cercetarea românească” are deja de 3 ani un birou la Bruxelles, începem chiar să avem mărci româneşti cu prezenţă fizică permanentă (exemplu: Petrom). Pentru a deschide “ceva la Bruxelles” e nevoie de aprobarea Bordului corporaţiei, în special a bugetului pentru această “acţiune”. Stabilirea obiectivelor şi căutarea oamenilor potriviţi pentru implementarea celor propuse sunt apoi paşii de urmat.

Administraţia românească nu e corelată la mecanismul de Bruxelles, deşi există bunăvoinţă din partea celor din România. E nevoie însă de expertiza teoretică şi – poate mai important – de cea practică.

Pentru “afacerile româneşti” e important să avem cât mai repede români influenţi la toate nivelele adminstraţiei comunitare. Parlamentarii europeni din România au nevoie şi ei în permanenţă de opinia sectorului de afaceri din România pentru a-şi pregăti iniţiativele legislative.

Dan LUCA / Bruxelles

Comunicaţi, numai comunicaţi!

… este îndemnul Madălinei Sişu, în articolul “În spaţiul public european, a comunica înseamnă a exista”, material care va putea fi găsit în cartea “Dilemele comunicării UE”. Adaptarea comunicării este un lucru neapărat necesar într-o epocă mediatică în care noile mijloace media câştigă tot mai mult teren în faţa celor tradiţionale.

Deja bine-cunoscutele bloguri, reţele sociale şi intrumentele multi-media ocupă poziţii importante în planurile de campanie ale actorilor politici europeni şi a reprezentanţilor afacerilor europene. O astfel de campaniei, pe lângă avantajul de a asigura transparenţa indispensabilă unei comunicări eficiente, oferă totodată posibilitatea de a economisi timp, energie şi resurse umane.

Dan LUCA / Bruxelles

Educaţie permanentă pentru experţii europeni

Îmi face mare plăcere să prezint realităţile Bruxelles-ului european într-un format academic. În ultimele săptămâni mi-au trecut prin mână o nouă generaţie de masteranzi de la IHECS - Institutul de Înalte Studii în Comunicare Socială de la Bruxelles.

La fel ca şi anul trecut, sunt impresionat de implicarea acestor tineri de 24-28 de ani în a dobândi cunoştinţe suplimentare despre UE, comunicare, politici europene, pentru a-i ajuta în a găsi un loc mai bun de muncă.

Majoritatea au lucrat sau lucrează, au expertize diverse şi simt că o nouă calificare, aceea de experţi în comunicarea europeană, îi poate ajuta să “pătrundă” mai uşor în Bruxelles-ul european.

Dan LUCA / Bruxelles

Fonduri europene. Comunicare. Cetăţeni.

Acum aproape doi ani precizam că dacă în mecanismul de implementare al “banilor europeni” se subliniază în special dimensiunea politică şi cea tehnică, nu trebuie să uităm de cetăţeni. Cu ei trebuie să înceapă şi cu ei trebuie să se încheie orice evaluare a “implementării corecte” a fondurilor europene.

Foarte bine puncta recent şi Ioana Morovan, comunicarea pe fondurile europene trebuie să îşi mute accentul de la "anunţuri generale" legate de existenţa unor fonduri, la dezbateri specializate între autorităţi şi cei interesaţi.

Analiza Ioanei despre “Absorbţia fondurilor UE evoluează greu, comunicarea în domeniu “se mişcă” în acelaşi ritm” va fi publicată în cartea "Dilemele comunicării UE", pe care o vom lansa pe 18 noiembrie 2009, la Bruxelles.

Dan LUCA / Bruxelles

Turismul ca politică locală

În 11 septembrie 2009 am fost din nou în juriul pentru stabilirea câştigătorului “IRU City Trophy Award”. E un premiu care se acordă oraşului, nu neapărat european, care are o politică activă în promovarea turismului cu autocare.

De 4 ani, o dată la doi ani, ne întâlnim pentru câteva ore, un juriu internaţional, care analizăm infrastructura oraşelor candidate, informaţiile stradale, numărul de turişti, beneficiile pentru comunităţiile locale şi opiniile turiştilor despre modul de operare în respectiva zonă.

Nu am fost surpins că nici un oraş din România nu a intrat în competiţie pentru acest trofeu. Fără a supăra pe cei care se ocupă de urbanism sau de facilităţi pentru transportul public în oraşele României, dar nu se vede un astfel de interes pe plaiurile româneşti.

Un şofer de autocar, dacă trebuie să-şi aducă turiştii într-un oraş X, nu are nevoie de “surprize”, ci de drumuri bune, indicatoare în limba engleză, de parcări spaţioase, cu facilităţi şi plasate în apropierea obiectivelor turistice ale oraşului. Nici nu vreau să intru în chestiuni complexe, precum reperare pe GPS a parcărilor, parcări gratuite, că prea intrăm în “sectorial” şi noi vrem o abordare mereu politică.

Era să uit să anunţ câştigătorul din 2009: Stockholm, la mare luptă cu nemţii din Bremen şi britanicii din Southport.

Dan LUCA / Bruxelles

Kallas – viitorul comisar european pentru comunicare?

Estonia merge tot pe mâna lui Sim Kallas ca şi nominalizare pentru următorul Executiv European. A făcut o figură frumoasă în primul său mandat, iar acum se pare că se pregăteşte un portofoliu mai mare (senioritatea obligă): pe lângă resurse umane, recrutări, reformă adminstrativă, registrul lobby-iştilor, nu este exclus să se adauge şi responsabilitea “comunicării europene”.

Experienţa sa îşi spune cuvântul şi în ceea ce priveşte acest capitol. În recentul interviu acordat pentru Euractiv, îşi prezenta punctul de vedere vis-à-vis de acest subiect, şi se pare că mecanismul îi este foarte familiar.

Aşa cum spunea şi Margot Wallström, noul comisar responsabil cu comunicarea ar trebui să continue pe aceeaşi linie, pentru că într-un proces atât de complex cum este cel al comunicării europene, un singur mandat nu este suficient pentru rezultatele necesare, dar adăugând totodată elemente noi, provenite din noile tratate sau din alte portofolii. Iar idei precum “turning the commissioner for communication into a citizens' commissioner” sunt la ordinea zilei în Bruxelles.

Dan LUCA / Bruxelles

4.000 de români din Belgia scriu un ghid

Chiar dacă autorităţile româneşti nu sprijină concret organizaţiile diasporei româneşti, există români sufletişti care doresc să-şi ajute real compatrioţii.

RomBel - Români în Belgia - reprezintă cea mai largă comunitate virtuală a românilor din Belgia, şi în acelaşi timp, este un reprezentant al unui nou trend media, favorizat de “revoluţia” internetului şi continuat prin dezvoltarea fără precedent a reţelelor sociale în acest început de mileniu.

Am subliniat importanţa acestui fenomen încă din luna mai 2009, iar acum vreau să felicit din nou echipa Rombel pentru lansarea « Ghidului românului din Belgia ». Este o carte scrisă de 4.000 de români, majoritatea dintre aceştia locuind în Belgia. O publicaţie scrisă cu inima largă şi pentru care autorii merită sincere felicitări.

Bravo Dorin ! Bravo Carmen ! Bravo Vicentzia ! Bravo Cornelia ! Bravo Nadia ! Bravo tuturor celor implicaţi în acest proiect!

Dan LUCA / Bruxelles

Iniţiativã românească în comunicarea europeană

Cred că partidele politice europene pot realmente îmbunătăţi comunicarea europeană, mult mai mult decât instituţiile europene. Rezultatul mediocru al Stângii la recentele alegeri pentru Parlamentul European, dar şi apatia tot mai mare a cetăţenilor legată de participarea la alegerile europene, m-au motivat în căutarea de idei noi, în care dimensiunea politică este inclusă.

Împreună cu colegii de la PSD Bruxelles am lansat întâlniri bilaterale cu socialiştii şi democraţii din Bruxelles, încă din luna iulie 2009. Am ascultat opiniile şi informaţiile colegilor vis-a-vis de rezultatele alegerilor, din punctul lor (naţional) de vedere şi am analizat potenţialul existent. Ca o consecinţă naturală a acestor dezbateri şi schimburi de idei, pe 10 septembrie 2009 am lansat „Manifestul 2014 – pentru o Europă Progresistă”.

Am precizat atunci că cetăţenii din toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să vadă mai clar platformele politice la nivel european şi astfel să aibă o oportunitate mai bună să-şi exprime opţiunea (votul) între Stânga Europeană şi Dreapta Europeană, într-o manieră din ce în ce mai democratică.

Aşa cum Uniunea Europeană, ca sistem funcţional, se confruntă cu o necesitate declarată a îmbunătăţirii mecanismelor eficiente (şi democratice) de selecţie şi "construire" a liderilor, la fel şi pentru Stânga politică europeană există o nevoie de îmbunătăţire, atât a strategiilor interne de coordonare inter-instituţională, cât şi de o "re-configurare" a discursului politic. Ca un exemplu clar de abordare a acestei reconfigurări, în discursul politic de Stânga (la nivel de template psihologic) nu trebuie să mai existe elemente de natură să activeze simbolurile opuse Stângii, cu efecte istorice în mentalul colectiv european (şi naţional). Din acest punct de vedere, o structură de discurs insuficient pregătită reprezintă un potenţial de natură să sprijine şi mai mult contra-candidaţii, chiar dacă proiectul politic în sine este unul mult mai dezirabil, mult mai apropiat de interesul colectiv al oamenilor. Prin simplu fapt că oamenii nu ajung să proceseze mesajul corect, întregul proiect politic poate să sufere eşec.

Faptul că nu a existat în campania electorală recent încheiată un contra-candidat pentru Preşedenţia Comisiei Europene e îngrijorător, din punct de vedere ideologic şi demoralizant, din punct de vedere al cetăţenilor care erau aşteptaţi să meargă la vot "pentru Europa". Credibilitatea forţelor politice de stânga a scăzut dramatic mai ales în momentul în care liderii de Stânga europeni au recunoscut la nivel oficial că "lupta e pierdută deja, nu avem de ce să ieşim cu un candidat". Acest tip de mesaj este unul dintre cele mai ne-constructive, dintre cele mai "distrugătoare" de interes pentru a merge la vot. Nu a fost o surpriză că electoratul european de Stânga a stat mai mult acasă în ziua alegerilor!

Avem nevoie de lideri europeni puternici (atât din punct de vedere politic, dar mai ales moral) pentru a construi credibilitate şi coerenţă. Stânga Europeană trebuie să continue să-şi demonstreze ideologia progresistă (însă ghidată de o etică solidă) şi să-şi stabilească un mecanism politic, nou şi îmbunătăţit, de selecţie şi promovare a liderilor la nivel comunitar, printr-o campanie internă, cu aproximativ trei ani înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Campania trebuie să se desfăşoare în toate cele 27 de state membre după un calendar comun convenit. Liderii aleşi democratic de către socialiştii europeni trebuie să fie anunţăţi cu cel putin trei luni înainte de alegerile europene, purtând apoi statutul de candidat pentru funcţia de Preşedinte al Comisiei Europene.

Suntem conştienţi că acum este timpul ca liderii europeni să adopte o poziţie activă în această direcţie de îmbunătăţire a mecanismului intern şi de aceea am hotărât să prezentăm propunerea noastră celor doi lideri ai Stângii europene, Martin Schulz, Preşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (eveniment organizat pe 6 octombrie 2009) şi Poul Nyrup Rasmussen, Preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni (întâlnirea din 14 octombrie 2009).

În această propunere de proiect politic, am fost inspiraţi, printre altele, de marele succes al lui Barack Obama, liderul progresist american: „Schimbarea nu va sosi dacă aşteptăm o altă persoană sau un alt timp. Noi suntem cei pe care-i aşteptăm. Noi suntem schimbarea pe care o căutăm”. Asta sperăm şi noi, ca la Congresul Socialiştilor Europeni din decembrie 2009 de la Praga să beneficiem cu toţii de o dezbatere vie, bazată pe realitatea europeană în care trăim şi nu pe şabloanele trecutului. Rezultatele se vor vedea în iunie 2014, cu siguranţă.

Dan LUCA / Bruxelles

Recomandări pentru concursul EPSO

Concursul EPSO din 20 noiembrie 2009 mobilizează câteva sute de români care au trecut de probele preliminarii. Sugerez celor interesaţi de aceste competiţii să citească recomandările Clubului “România-UE” Bruxelles şi să înţeleagă cum funcţionează Bruxelles-ul european.

Succes!

Dan LUCA / Bruxelles

20 de ani de la Revoluţie, vãzuţi de la Bruxelles

Acum câteva zile am participat la vernisajul expoziţiei de fotografie “The Romanian Revolution ­- The Road to Freedom”. Clãdirea principalã a Comisiei Europene a fost gazda acestui eveniment, la care au participat peste 100 de români din Bruxelles-ul european. Felicitãri celor de la Agerpres pentru aceastã idee, de a prezenta unde era România acum 20 de ani şi – indirect – unde este acum.

La Bruxelles se simte cu adevãrat că România este o ţară membră a Uniunii Europene. Întâlneşti la tot pasul parlamentarii europeni ai României şi asistenţii lor, sute de români care lucrează deja în administraţia europeană, în secretariatele federaţiilor europene sau pentru puternice firme de consultanţă, români care reprezintă la Bruxelles regiuni şi oraşe sau care ghidează universităţiile în cercetarea europeană. Alţii fac parte din ceea ce numim presa acreditată sau lucrează pentru organizaţii non-guvernamentale, sindicate sau patronate.

Cred cã în urmatoarele luni vom avea o avalanşa de manifestãri despre Revoluţia din Decembrie 1989 şi sper ca evenimentele de acum 20 de ani sã fie la loc de cinste, nepolitizate excesiv, de o campanie electoralã româneascã nesfârşitã.

Dan LUCA / Bruxelles

O carte despre “Dilemele comunicãrii UE”

De mai bine de doi ani am lansat acest blog unde public articole informative şi opinii despre Uniunea Europeană şi despre modul în care românii sunt afectaţi de schimbările europene contemporane. Tema favorită, pe care o urmăresc prioritar, este cea a comunicării UE. Cantitatea de informaţie strânsă în cele peste 250 de mesaje este considerabilă şi m-am gândit că poate e bine să încerc o proiecţie din “lumea Web 2.0” în cea “serioasă”, a cărţilor de specialitate.

Cu siguranţă nu puteam să acopãr un sector atât de larg fără ajutorul altor români care se preocupă de aceastã problematicã, de multe ori indirect sau fără o prioritate anume în activitatea lor profesionalã. Am invitat românii din Bruxelles să îşi exprime părerea prin articole de câteva pagini fiecare, dar am invitat şi români care trăiesc în România, la Bucureşti sau Cluj, să ne prezinte viziunea lor. O contribuţie remarcabilă este şi a unor experţi români care îşi desfăşoară activitatea în prezent la Londra, Washington, Atlanta sau Ottawa.

Sunt 59 de materiale scrise de cãtre 50 de români, totul într-o carte de aproximativ 300 de pagini despre UE, România şi comunicare.

Cartea se va lansa miercuri, 18 noiembrie 2009, la orele 18:30, în Bruxelles. Gazda lansãrii este universitatea IHECS, unde predau de doi ani cursul despre “Tehnicile de comunicare ale UE”.

Cine doreşte sã participe la eveniment este invitat sã îmi scrie direct pe adresa danluca1234@yahoo.com

Dan LUCA / Bruxelles

Lobby-ul nu este o acţiune negativă!

Dacă grupurilor de interese au puterea să influenţeze legislaţia prin mijloace legale, prin activitatea de lobby, iată că sunt cazuri în care se întâmplă să se facă şi abuz de această “libertate”.

Raportul Consiliului Concurentei şi a Societaţii Academice Române evidenţiază un sector bancar românesc netransparent. Nu ştiu dacă mesajul transmis de Preşedintele Consiliului Concurenţei este formulat în cel mai corect mod: “Vrem să corectăm intervenţia grupurilor de interese care promovează legi anticoncurenţiale”.

Ideea este să nu existe posibilitatea unei interpretări greşite, pentru că imaginea grupurilor de interese este oricum încă destul de prost înţeleasă. Nu întotdeauna condiţiile favorabile create într-un anumit domeniu, dobândite în urma activităţii de lobby, trebuie să afecteze alte sectoare. Gândite cu atenţie, politicile sectoriale pot crea avantaje pentru toţi.

Dan LUCA / Bruxelles

Încrederea românilor în UE

Concluziile recentului eurobarometru arată că încrederea românilor în UE este încă la cote mari, asta după jumătate de an de criză economică globală, la începutul căreia se arătau destul de neîncrezători, lucru paradoxal totuşi, corelat cu rezultatele participării la alegerile europarlamentare.

Românii sunt optimişti în privinţa viitorului Uniunii, optimiste sunt şi procentele de peste 60% dintre cei chestionaţi, care consideră că participarea României la UE este un lucru bun, şi că au de câştigat de pe urma acestui “parteneriat”.

Da, românii înţeleg că fiind membri ai Uniunii se pot bucura de libertatea de a călători, studia sau munci pe teritoriul european, dar pe lângă acestea, beneficiază de alte libertăţi democratice, de prosperitate economică, de acces la protecţie socială, o dovadă clară că nu asociază numele Uniunii doar cu fonduri europene, sau reglementări care le îngreunează lor viaţa.

Se simte o uşoară scădere a importanţei unor “indicatori” ce ţin de sfera economică, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un lucru nefericit însă este că românii percep ţara mult defavorizată în Uniune în comparaţie cu celelalte state membre. Un procent semnificativ consideră că interesele României nu sunt luate în considerare de UE.

Pentru anul 2030, aşteptările celor intervievaţi se referă la îmbunătăţiri în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile, mediul înconjurător, de ordin economic, însă pesimismul apare totuşi, şi se menţine la capitole precum petrecerea timpului liber, egalitatea în drepturi între sexe şi când e vorba de salarizare între toţi cetăţenii Uniunii.

Aşteptările mari ale românilor, în comparaţie cu rezultatele din celelalte state membre, se îndreaptă către guvernul naţional, atât pentru redresarea economică, cât şi pe probleme de educaţie, cercetare sau infrastructură.

Nu insist mai mult pe problemele pe care le avem la nivel naţional, aflându-ne în perioada zbuciumată dinainte de alegeri, când oricum fiecare analizează ce este bun, ce este rău, ce trebuie schimbat şi pe unde trebuie insistat. Ce este important însă este că încrederea în această construcţie nu a dispărut, ci din contră este undeva peste media europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

Universităţi româneşti în afara ţării

Este nevoie de ceva nou în educaţia europeană, sistemul românesc e încã prea osificat, trebuie făcut ceva pentru un sistem educaţional european adaptat necesitãţiilor secolului XXI.

M-a surpins plãcut recenta colaborare româno-italiană în domeniul educaţiei, în care după cum se vede sunt implicate şi autorităţile a două oraşe. Totul reprezintă o premieră, un prim pas şi totodată oferă posibilităţi mult mai mari de mobilitate, atât pentru studenţi, cât şi pentru cadrele didactice, ceea ce va uşura realizarea unor programe de cercetare comune.

În acest an, nu vor fi încă studenţi la “Universitatea din Viterbo”, însă această iniţiativă, aşa cum spun şi autorităţile italiene, constituie un “model de incluziune socială, atât pentru România, cât şi pentru Italia”.

Sunt de apreciat şi cifrele date de prefectul din Viterbo, şi sper să se conştientizeze, din ce în ce mai mult contribuţia românilor la dezvoltarea economică, în fiecare colţişor al lumii, unde aceştia au ales să muncească.

Se vede clar şi din declaraţiile tinerilor români stabiliţi în afara ţării că vor să facă ceva, vor să îşi facă un rost în viaţă, şi au dreptul să aibă acces la instituţiile de învăţământ, oriunde ar locui.

Felicitări celor care au contribuit la acest proiect!

Dan LUCA / Bruxelles

Criza politicã din România vãzutã de la Bruxelles

Sãptãmâna trecutã am avut o plãcutã conversaţie cu George Ripa de la Adevãrul pe tema prezenţei româneşti în instituţiile europene.

Azi a fost publicat un articol interesant pe aceastã temã în Adevãrul.

Reprezentarea românească în instituţiile UE nu este doar o chestiune de imagine, fiind esenţial ca numărul românilor din administraţia europeană să crească pentru sporirea influenţei României la Bruxelles.

Criza politicã influenţeazã în special numirea comisarului european al României. O ţarã în crizã politicã negociazã mai greu la nivel comunitar, fiind mãcinatã de conflicte interne.

Totuşi, nu cred ca este afectat procesul de aplicare al românilor pentru posturi în adminsitraţia europeanã. Acestea sunt procese de duratã şi partidele românesti sunt prea puţin conectate la acest mecanism.

Dan LUCA / Bruxelles

De la idee la implementare

Poporul român a fost şi este un popor creativ. Nu trebuie să uităm acest lucru, dimpotrivă, trebuie ca acesta să fie un atu, de care trebuie profitat, cum bine observa şi consilierul economic al primului ministru, Andeea Vass. Nu trebuie trecută cu vederea şi "zestrea" materială şi umană care încă există.

Amploarea festivalurilor organizate în ţară, fie că sunt de muzică, de dans, sau care marchează alte evenimente, a scăzut, asta poate şi din cauza faptului că accesul la alte variante de divertisment este mult mai facil. Vizitele la muzeu, teatru, sunt din ce în ce mai puţine, vechile cinematografe sunt goale, pirateria în floare, dar noroc cu marile centre comerciale unde încă poţi vedea filme noi, şi acolo eşti şi "în tendinţe".

Pare paradoxal, dar a apela la sectoarele culturale şi de creativitate în perioadele de criză pentru a asigura locuri de muncã este poate o soluţie. La o privire de ansamblu, pare o idee genială, este cea care poate va contribui la dezvoltarea locală şi regională. Într-un mesaj mai vechi, vorbeam chiar despre importanţa adaptării administraţiilor naţionale pentru maximizarea absorbţiei fondurilor europene.

Dan LUCA / Bruxelles