Irlanda - când DA, când NU

Aflată într-o perioadă în care se confruntă cu grave probleme economice, Irlanda cere sprijinul financiar al UE. Să nu uităm faptul că după aderare, Irlanda a fost dezvoltată în special cu bani comunitari.

Şi nu cred că putem uita că am asistat la refuzurile repetate ale irlandezilor la referendumul pentru Tratatul de la Lisabona, care a fost votat cu greu abia la sfârşitul anului trecut.

Interesantă abordarea acestei ţări când e vorba de Uniunea Europeană!

Dan LUCA / Bruxelles

Coborârea din „turnul de fildeş”

Vreau să felicit „binomul” Arhis – Clubul „România-UE” pentru organizarea unui eveniment complex ca abordare. Sesiunea de informare şi dezbaterea „Libera circulaţie şi dreptul la muncă în Uniunea Europeană” a fost foarte utilă pentru românii din Belgia. „Coborârea din turnul de fildeş” a fost deviza celor două organizaţii, reprezentante ale celor două diaspore de Bruxelles.

Falia dintre politicile europene şi românul simplu (chiar dacă vorbim de emigrantul din Bruxelles) a părut mult mai mică în urma schimbului de idei. Europarlamentarul Adina Vălean a exprimat o opinie plină de adevăr: „Mesajele celor care se confruntă cu realităţile dure ale vieţii ne dau argumente pentru a ne lupta pentru ei în forul legislativ european”.

Dan LUCA / Bruxelles

Câţi români sunt în Belgia?

Într-un recent studiu al sociologului Jan Hertogen este prezentată o statistică oficială a românilor înregistraţi în Belgia în luna septembrie 2010.

Belgia are o populaţie de 10.666.866. Extrapolând procentajele oferite observăm că aproximativ 22.200 români sunt înregistraţi în Belgia, 12.600 trăiesc în Regiunea Bruxelles, 6.160 în Flandra şi 3.440 în Valonia.

Interesant de urmărit şi zonele din Bruxelles unde locuiesc mulţi români, statistica la nivelul celor 19 “primării” fiind:

Anderlecht – 1585

Schaerbeek – 1392

Molenbeek-Saint-Jean – 1172

Saint-Josse-ten-Noode – 1171

Saint-Gilles – 633

Etterbeek – 472

Desigur vorbim aici doar de cifrele oficiale. Reamintesc că în 2008 când 16.347 de români erau înregistraţi oficial în Belgia, Ambasada Românie din Belgia avansa o cifră de 40.000 de români care locuiau atunci în Belgia.

Dacă mergem pe aceeaşi proporţie putem aproxima că avem aproximativ 55.000 de români în Belgia în prezent.

Dan LUCA / Bruxelles

Mari idei pentru România

Recent Forbes a adunat 25 de personalităţi româneşti, care pe principiul think-tank-ului, au fost invitate să “fabrice” câteva idei pentru viitorul României. Dacă privim în istoria ţării, putem remarca faptul că ideea de a-l aduce pe Carol I la tronul României a apărut în cadrul unui grup de reflexie creat în jurul lui I.C. Brătianu.

Dacă principalele idei ale grupului format de Forbes au fost: instalarea monarhiei, descentralizarea pe modelul german, formarea unui fond naţional pentru investiţii în infrastructură, educaţie sau agricultură, acelaşi studiu explică un lucru extrem de interesant - 12 dintre intervievaţi spun că aderarea la UE pe 1 ianuarie 2007 e cel mai important moment din istoria României. E bine să intrăm deci cât mai rapid în logica unui stat membru UE.

Dan LUCA / Bruxelles

România completă

Românii din afara ţării au nevoie de românii din ţară, aşa cum şi România nu este completă dacă nu consideră românii din Diasporă parte a dezvoltării sale. Este principalul mesaj care am dorit sa-l prezint in interviul acordat azi Fãcliei de Cluj.

Dan LUCA / Bruxelles

Angajatorii şi calitatea învãţãmântului

Reprezentanţii Societăţii Academice Române au propus recent implicarea angajatorilor în realizarea curriculumului pentru pregătirea cât mai bună a tinerilor absolvenţi la intrarea în câmpul muncii. Angajatorii acceptă să se implice în ameliorarea calitătii educaţiei, şi asta pentru că sunt nemulţumiţi de pregătirea candidaţilor care aplică la posturile declarate vacante.

De unde rezultă lipsa calităţii învăţământului românesc? Fiecare dintre motivele invocate de părţile implicate ca ar cauza insuficienta pregătire a absolvenţilor sunt adevărate. La situaţia actuală concură într-adevăr lipsa experienţei profesorilor tineri, lipsa de interes a studenţilor pentru informaţiile prezentate la cursuri sau neadaptarea metodei de predare a profesorilor la cerinţele momentului, dar s-a constatat totuşi că cea mai mare problemă rămâne în continuare lipsa alternării pregătirii practice cu cea teoretică.

Practica este elementul indispensabil în formarea aşa-numitelor competenţe-cheie ce au menirea de a oferi suport în soluţionarea problemelor şi proiectelor pe care fiecare angajat le va avea de realizat pe parcursul carierei.

Dan LUCA / Bruxelles

Milioane de români şi miliarde pentru România

În condiţiile în care criza economică din întreaga Europă a influenţat veniturile muncitorilor, deci implicit şi ale românilor care muncesc în afară, scăderea drastică de anul trecut privind remitenţele românilor din străinătate este justificată.

În 2010, conform estimărilor Băncii Mondiale. românii vor trimite oricum în ţară în jur de 4 miliarde şi jumătate dolari. Cu această cifră, România se află pe locul 22 în lume în privinţa remitenţelor, ceea ce nu e tocmai rău, în situaţia în care în ceea ce priveşte numărul cetăţenilor care lucrează în afara graniţelor ocupăm un loc 18 la nivel global.

Dan LUCA / Bruxelles

Împachetarea CV-ului

Cred că ceea ce explicã Irina Vasilachi, tânăra româncă, absolventă a unui master la Universitatea Groningen (Olanda) este corect - "Niciun angajator nu a fost interesat de experienţa academică în sine”.

Mulţi tineri au ajuns la aceeaşi concluzie – experienţa în muncă primează. A nu se uita aici şi voluntariatul, foarte bine apreciat “în afară”.

Dan LUCA / Bruxelles

Criză românească sau criză mondială

Vasile Puşcaş explica recent punctul de vedere referitor la criza din România.

Aşa cum declară, înainte de aderare echipa condusă de domnul Puşcaş a anticipat pentru România o dezvoltare accelerată după aderare, ce ar fi trebuit să rezulte în urma accesării fondurilor europene. A fi mult prea optimist e una, însă a se ajunge până la a fi exemplu negativ pentru publicaţii de talia The Economist este greu de acceptat. “România riscă să se izoleze complet în interiorul UE”.

Ce s-a întâmplat în actualul exerciţiu bugetar a dus la apariţia unei crize morale, a unei crize care prin caracteristicile care o definesc, poate fi numită pe bună dreptate – originală, “made in Romania”.

Dan LUCA / Bruxelles

UE şi tineretul

Acum câteva zile am participat la o dezbatere despre viitorul politicii de tineret la nivel comunitar. Am scris recent pe acest blog despre cum văd eu dezvoltarea şi dinamica pe acest palier.

Se caută încă o “marcă de răsunet” pentru a avea un fel de “Procesul Bologna în politica de tineret”. Este de apreciat însă că în Tratatul de la Lisabona avem în sfârşit o referire la dimensiunea tineret, utilă pentru a urmări baza legală a proiectului.

Un Intergrup Tineret a apărut recent şi în Parlamantul European, iar europarlamantarii doresc să creeze fundamentul ca fiecare tânăr european să beneficieze cel puţin o dată în viaţă de o finanţare europeană, preferabil via unui program de mobilităţi.

Dan LUCA / Bruxelles

TED în afaceri europene

O idee pusă prima dată în practică în 1984, prinde conturi şi în spaţiul românesc de câţiva ani încoace. Deşi şi-a păstrat denumirea (Technology, Entertainment & Design), conceptual conferinţelor TED este: “idei care merită împărtăşite” – o conferinţă la care participă audienţă, dar şi vorbitori cu apartenenţă în diferite domenii ştiinţifice, nu neapărat adiacente.

Această idee de comunicare simplă-prietenoasă, poate să fie extrapolată şi în afaceri europene. Prelegerile la obiect, de maxim 18 minute, ar trebui să ia locul discursurilor lungi, plictisitoare şi încărcate de termini şi exprimări greoaie, care nu reuşesc să capteze interesul şi atenţia audienţei.

Dan LUCA / Bruxelles

“3 Camere” la aceeaşi masă

Acum un an, propuneam asocierea Senat, Camera, Parlament European, pe linie doctrinară, şi mă bucur că se fac paşi în această direcţie.

Odată cu recenta vizită în România a preşedintelui Grupului Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Martin Schulz, a avut loc întâlnirea comună a grupurilor parlamentare PSD din cadrul Parlamentului naţional şi a Parlamentului European.

Vizual, imaginea descrisă mai sus este “sintetizată” într-o fotografie publicată pe pagina de profil a preşedintelui Ponta.

E bine să avem cât mai multe astfel de abordări!

Dan LUCA / Bruxelles

Percepţia despre giganţi

Percepţiile ne duc în eroare de multe ori, iar ceea ce pare evident devide îndoielnic dacă studiem cu atenţie problema. De exemplu în lumea constuctorilor de maşini avem o asociaţie foarte puternică – ACEA – cea a constructorilor de maşini şi una mai puţin impozantă – CLEPA – cea a producătorilor de componente pentru constuctorii de maşini (mai mult despre aceste asociaţii în mesajul din aprilie 2008). Ceea ce este interesant de reţinut că 80% din cercetare şi inovare provine din industria de gen “CLEPA” şi nu din cea de gen “ACEA”.

“Giganţii nu se ocupă de inovaţii. Marile corporaţii nu produc mereu sinergii, aşa cum ni se spune. Şi nici nu fac mereu economii la scară mare, şi nici nu sunt mereu eficiente - dovadă că o serie de astfel de companii au trebuit să fie salvate de la prăbuşire de guvernele lor” – idee prezentată într-un interesant articol al revistei „Forbes România”.

Că sunt puternici şi ajutaţi de guvern, graţie unor activităţi de lobby mai mult sau mai puţin transparent, asta e o poveste care circulă de multă vreme. Ceea ce este însă dureros este faptul că cercetarea şi inovarea sunt prea puţin susţinute, şi din păcate tocmai acolo unde se derulează intens, iar corelarea dintre acestea şi aplicarea în producţia industrială se realizează foarte greu, câştigurile financiare fiind puse mereu în faţa celor pe care le-ar putea avea consumatorii.

Totuşi într-o lume în care “noutatea” primează să nu ne mire detronarea marilor corporaţii de către nume de care nu am auzit până acum. Cei mari au crescut tot făcându-şi bine treaba pe anumite nişe. Inflexibilitatea şi incapacitatea de adaptare înseamnă moartea companiilor.

Dan LUCA / Bruxelles

România sociopată?

Excelent recentul material prezentat de Forbes România (mare păcat că se poate vizualiza doar în format print, nu şi online) şi intitulat “Mic tratat de patologie naţională”. Îmi permit să reproduc prima parte a articolului.

Enciclopedia New Columbia susţine că sociopatul este acel ins care face rău intenţionat: “Aceşti indivizi sunt impulsivi, insensibili la nevoile altora, incapabili să anticipeze efectele comportamentelor lor, incapabili să urmeze ţeluri pe termen lung şi incapabili să-şi controleze sentimentele de frustrare”. Acum, cu lista aceasta de incapabilităţi, cu toată definiţia asta în cap, putem, în sfârşit, să susţinem, fără frica de a greşi, că România, ca ţară, este sociopată. România nu are doar câteva simptome ale unui ins sociopat. Le are pe toate, de la prima şi până la ultima.

Partea bună este că unele boli sunt vindecabile. Aşa e şi cu “sociopatia” României.

Ne pasă de România şi de aceea ne interesează starea ei de sănătate. Cred din toată inima că în dreptul României se poate scrie “există potenţial de vindecare”.

Dan LUCA / Bruxelles

Evoluţia presei europene

Despre încercările de îmbunătăţire a comunicării UE, am mai scris mult pe acest blog, dar având în vedere importanţa majoră a acestui subiect va rămâne unul foarte des regăsit în mesajele mele şi de acum înainte.

Specialiştii şi oficialii nu abandonează proiectele în domeniu, fiind intens preocupaţi în acest sens, una dintre consecinţele favorabile ale Tratatului de la Lisabona.

Recenta conferinţă de la Bruxelles a evidenţiat aceeaşi nevoie de a oferi informaţia jurnaliştilor - cei mai în măsură să o prezinte cât mai adecvat şi echidistant publicului. S-a pus din nou accent pe multilingvism, subliniindu-se în acelaşi timp, rolul de neînlocuit al presei regionale şi locale în diseminarea informaţiei europene.

În acest sens, şeful Departamentului de Presă şi Comunicare al Comitetului Regiunilor, Christian Gsodam spunea că trebuie găsite căile pentru “descentralizarea media”. Eu propun să mergem chiar departe pe conceptul de “localizarea media”.

Directorul Media al Parlamentului European evidenţiază diferenţa dintre comunicarea acestei instituţii şi cea a Comisiei Europene, şi modul de lucru cu reprezentanţii media: “atunci când sunt tratate subiecte cu implicaţii instituţionale se adresează oricui, dar în cazul problemelor naţionale se axează pe jurnaliştii statului implicat, prezenţi la Bruxelles”.

Părerile jurnaliştilor prezenţi la întâlnire sunt evident împărţite privind subiectul, intervenind în funcţie de ţara de provenienţă elemente specifice culturii, situaţiilor economice, politice şi sociale existente în statul respectiv şi aşteptările de la reprezentanţii UE.

Dan LUCA / Bruxelles

Filmele şi imaginea UE

Dacă Visul American a fost inventat de filmele hollywoodiene, atunci asta se poate întâmpla şi la nivel european pentru promovarea imaginii UE, idee prezentată de regizorul german Wim Wenders şi serios dezbătută la recenta întâlnire de la Parlamentul European.

Aşa cum am mai spus, într-adevăr UE este prezentată şi văzută ca un conglomerat economic, mult prea tehnic şi birocratic, ceea ce conduce la instalarea euroscepticismului la unii cetăţeni. Este necesară acordarea unei atenţii deosebite părţii emoţionale a Europei, ceea ce ar putea trezi interes, dacă nu pentru afacerile europene, atunci măcar pentru “sufletul” Uniunii.

Sugeram recent şi crearea unei literaturi cu rol în promovarea Europei.

Privind filmele ca metodă de comunicare, Wenders propune accentuarea prezenţei televiziunii şi a filmelor în educaţie, chiar şi la nivel instituţional, acestea lipsind aproape total pe acest palier - comparativ cu producţiile marilor nume din industria cinematografică americană, ce se adresează în primul rând copiilor şi adolescenţilor.

Cu privire la “videoteca” şi “cinemateca” publicată pe internet cei prezenţi la întâlnire au propus schimbarea legislaţiei, astfel încât promovarea şi vizionarea acestor materiale să fie cât mai puţin acuzată de piraterie.

Zestrea culturală a statelor membre influentează mult imaginea UE, aportul naţional de orice fel cântărind greu în crearea acesteia. Tocmai de aceea părerile sunt ca de obicei împărţite.

Vom vedea ce schimbări va aduce întâlnirea miniştrilor europeni ai culturii, de la sfârşitul lunii noiembrie.

Dan LUCA / Bruxelles

Diaspora. Potenţial. Investiţie.

Am acordat cu mare placere revistei Glare un interviu despre activitatea PSD din Bruxelles si Belgia. Ii felicit pe colegii de la Iasi pentru intiativa de a “asculta” voci politice din afara tarii.

Am precizat din nou ca e surprinzator ca dupa mai bine de 3 ani de la aderarea la UE nu suntem înca perceputi ca parte a comunitatii, iar greseala este si a noastra. Trebuie avuta o abordare realista, de tara matura, pentru a cladi astfel respectul reciproc. Nu abordarile formale si populiste fluidizeaza un astfel de mecanism.

In ultimii 3 ani am scris mult despre Diaspora romaneasca si despre cum vad eu utilizarea potentialului enorm al romanului din afara. Cu siguranta ca rezultatele se vor arata in timp.

Dan LUCA / Bruxelles

Crearea de locuri de muncă pe model american?

Forbes SUA a făcut o propunere interesantă ce prezintă 4 metode prin care s-ar putea crea locuri de muncă cu investiţii financiare minime.

Reducerea şomajului fără consumarea resurselor bugetare ar fi evident o soluţie de dorit şi în România, aceasta fiind una din problemele specifice perioadei de criză pe care o traversează ţara.

Pe lângă dezvoltarea acţiunilor antreprenoriale, se aminteşte renunţarea la ghidarea după un salar minim impus la nivel naţional. Nu cred ca o astfel de abordare este potrivitã în România.

Cea de-a treia măsură, în ceea ce priveşte investiţiile, ar avea priză în România, dacă luăm în calcul atracţia investitorilor străini pentru forţa de muncă relativ ieftină de pe piaţa românească. Acest lucru mai este valabil însă dacă vine vorba de contribuţiile reţinute angajaţilor din venitul pe care îl realizează.

Dacă primele trei măsuri sunt raportate în special la “bani” şi la schimbarea modului de repartizare a bugetului angajatorilor, ultima, reprezentată de “cointeresarea personalului la profilul companiei”, presupune în primul rând schimbarea mentalităţii manageriale, lucru mult mai greu de realizat într-o perioadă scurtă de timp.

Dan LUCA / Bruxelles