Am participat recent la întâlnirea organizată de TSD Belgia pe tema problemelor cu care se confruntă tinerii români în Belgia, cam aceleaşi cu cele din alte state europene. Recunoaşterea actelor româneşti şi echivalarea diplomelor reprezintă încă o problemă în Belgia. O atenţie specială trebuie să acordăm şi agenţiilor de Interim care au o abordare superficială şi de multe ori discriminatorie la adresa românilor.
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 31 martie 2011
miercuri, 30 martie 2011
Globalizarea şi formele ei
De curând au avut loc primele meciuri MBA în afara SUA, mai precis la Londra. Prin lărgirea “frontierelor” sporturilor naţionale, organizatorii urmăresc nu numai promovarea sportului în sine, ci şi câştigarea de noi fani şi sponsori, cei din urmă având de beneficiat la rândul lor de pe urma globalizării în sport, printr-o mult mai mare vizibilitate.
Spuneam într-un mesaj anterior despre dezvoltarea sportului la nivel european şi global, despre importanţa susţinerii permanente şi de pretutindeni pentru brandurile puternice - Turul Franţei de vara trecută având o etapã cu finalul la Bruxelles.
În cultură, pe acelaşi principiu al globalizării, se apelează la franciza muzeelor, iar dacă ar exista calitate şi cerere, am putea asista pe viitor la un meci de fotbal din campionatul României între, de exemplu, CFR Cluj şi Poli Tmişoara, jucat la Bruxelles.
Dan LUCA / Bruxelles
Spuneam într-un mesaj anterior despre dezvoltarea sportului la nivel european şi global, despre importanţa susţinerii permanente şi de pretutindeni pentru brandurile puternice - Turul Franţei de vara trecută având o etapã cu finalul la Bruxelles.
În cultură, pe acelaşi principiu al globalizării, se apelează la franciza muzeelor, iar dacă ar exista calitate şi cerere, am putea asista pe viitor la un meci de fotbal din campionatul României între, de exemplu, CFR Cluj şi Poli Tmişoara, jucat la Bruxelles.
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 28 martie 2011
Disputã pe Strasbourg
Permutãrile continue între Strasbourg şi Bruxelles sunt sursă de dispută permanentã între europarlamentari. În sesiunea plenară a Parlamentului European de la începutul lunii martie, s-a adus din nou în discuţie reducerea costurilor de transport şi implicit a emisiilor de carbon, o consecinţă directă a deplasărilor între cele două sedii europene.
Despre rezolvarea acestei situaţii, crucială pentru imaginea şi eficienţa pe care o imprimă UE în mintea cetăţenilor, aminteam încă de acum un an.
Dan LUCA / Bruxelles
Despre rezolvarea acestei situaţii, crucială pentru imaginea şi eficienţa pe care o imprimă UE în mintea cetăţenilor, aminteam încă de acum un an.
Dan LUCA / Bruxelles
sâmbătă, 26 martie 2011
Digitalizarea brandului personal
Un recent articol din revista Cariere enumeră paşii ce trebuie urmaţi pentru crearea unei adevărate identităţi, corelaţi cu noua tehnologie. Pentru început, e nevoie un blog – “instrumental fundamental în crearea unui brand personal”. Apoi, actualizarea cu regularitate a acestuia.
Urmează conturile pe reţelele sociale, asigurându-se astfel puntea de lansare pentru următorul nivel – întâlnirile infomale destinate discuţiilor diverse. Apelarea la “lepse” este o metodă excelentă pentru difuzarea rapidă a informaţiei în mediul online, dar trebuie avut totuşi grijă în a nu exagera nici cu trimiterea, dar nici cu răspunsuri la cele primite.
Fiind din ce în ce mai vizibil online, evident “atacurile” din partea celor care înceracă să îşi clădească astfel popularitatea, vor fi foarte frecvente. Tocmai de aceea reacţiile la acestea trebuie foarte bine gestionate.
Imaginea online este un prim pas către o imagine globală, în care cu siguranţă ce am obţinut digital joacă un rol crucial.
Dan LUCA / Bruxelles
Urmează conturile pe reţelele sociale, asigurându-se astfel puntea de lansare pentru următorul nivel – întâlnirile infomale destinate discuţiilor diverse. Apelarea la “lepse” este o metodă excelentă pentru difuzarea rapidă a informaţiei în mediul online, dar trebuie avut totuşi grijă în a nu exagera nici cu trimiterea, dar nici cu răspunsuri la cele primite.
Fiind din ce în ce mai vizibil online, evident “atacurile” din partea celor care înceracă să îşi clădească astfel popularitatea, vor fi foarte frecvente. Tocmai de aceea reacţiile la acestea trebuie foarte bine gestionate.
Imaginea online este un prim pas către o imagine globală, în care cu siguranţă ce am obţinut digital joacă un rol crucial.
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 24 martie 2011
Criză. Aşteptări. Joburi.
Chiar dacă 60% dintre angajaţii români nu sunt dispuşi să accente o remuneraţie redusă pentru munca depusă în perioada de criză, totuşi 3 din 10 sunt de acord să lucreze cu contracte de muncă pe perioadă determinată, conform studiului realizat de Grafton Recruitment.
Contractele pe termen lung sau perioadă nedeteminată sunt preferate de angajaţii români, acestea conferindu-le o mai mare siguranţă a locului de muncă, spre deosebire de cele pe o perioadă de doi sau trei ani, despre introducerea cărora se discută intens în această perioadă.
Sorin Faur, de la BDO Balkans, susţine că măsura contractelor pe perioadă determinată vine în întâmpinarea cerinţelor de actuale de flexibilitate şi adaptare la dinamica tehnologiilor. Practica acestor contracte este mult mai întâlnită în vestul Europei, în Franţa şi Marea Britanie.
71% dintre angajaţii intervievaţi ar accepta să lucreze în străinătate, o condiţie importantă fiind salariul şi posibilitatea mutării cu familia, spre deosebire de rezultatele studiului din 2007-2008, când şi dinstanţa până la locul de muncă era un criteriu atent analizat de viitorul angajat.
O altă idee importantă pe care o evidenţiază studiul – 54% dintre respondenţi susţin că ar renunţa la locul de muncă în perioada de probă, explicaţia fiind diferenţele între adevăratele responsabilităţi şi fişa postului.
Pentru cei interesaţi, câteva idei despre locurile de muncă în Bruxelles.
Dan LUCA / Bruxelles
Contractele pe termen lung sau perioadă nedeteminată sunt preferate de angajaţii români, acestea conferindu-le o mai mare siguranţă a locului de muncă, spre deosebire de cele pe o perioadă de doi sau trei ani, despre introducerea cărora se discută intens în această perioadă.
Sorin Faur, de la BDO Balkans, susţine că măsura contractelor pe perioadă determinată vine în întâmpinarea cerinţelor de actuale de flexibilitate şi adaptare la dinamica tehnologiilor. Practica acestor contracte este mult mai întâlnită în vestul Europei, în Franţa şi Marea Britanie.
71% dintre angajaţii intervievaţi ar accepta să lucreze în străinătate, o condiţie importantă fiind salariul şi posibilitatea mutării cu familia, spre deosebire de rezultatele studiului din 2007-2008, când şi dinstanţa până la locul de muncă era un criteriu atent analizat de viitorul angajat.
O altă idee importantă pe care o evidenţiază studiul – 54% dintre respondenţi susţin că ar renunţa la locul de muncă în perioada de probă, explicaţia fiind diferenţele între adevăratele responsabilităţi şi fişa postului.
Pentru cei interesaţi, câteva idei despre locurile de muncă în Bruxelles.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 23 martie 2011
Asociaţii în lumea afacerilor europene
Într-un interviu acordat Euractiv, Alain Beaumont, fondatorul AGEP Association Management, explică importanţa prezenţei asociaţiilor industriale, odată cu noile prevederi ale Tratatului de la Lisabona şi politica legislativă din ce în ce mai complexă.
În toamna anului trecut estimam o coagulare a multor grupuri de interese existente sub branduri mult mai clare, accesibile ca înţelegere nu doar specialiştilor europeni, dar şi publicului larg.
Îl cunosc pe Alain de vreo 10 ani şi îl felicit pentru modul cum a prezentat “lumea asociaţiilor din Bruxelles”. Este nevoie de o abordare pro-activă. Aşa cum spune Alain, “Asociaţiile au propriile caracteristici. O asociaţie trebuie să îşi construiască credibilitatea şi încrederea, prin mesajele pe care le transmite. Odată clădită, încrederea şi relaţiile de lungă durată, reprezintă mediul propice pentru crearea exerciţiului pe termen lung.”
Dan LUCA / Bruxelles
În toamna anului trecut estimam o coagulare a multor grupuri de interese existente sub branduri mult mai clare, accesibile ca înţelegere nu doar specialiştilor europeni, dar şi publicului larg.
Îl cunosc pe Alain de vreo 10 ani şi îl felicit pentru modul cum a prezentat “lumea asociaţiilor din Bruxelles”. Este nevoie de o abordare pro-activă. Aşa cum spune Alain, “Asociaţiile au propriile caracteristici. O asociaţie trebuie să îşi construiască credibilitatea şi încrederea, prin mesajele pe care le transmite. Odată clădită, încrederea şi relaţiile de lungă durată, reprezintă mediul propice pentru crearea exerciţiului pe termen lung.”
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 22 martie 2011
Dan Luca – articol în Foreign Policy
Am semnat recent un articol apărut acum câteva zile în Foreign Policy România. Având în vedere că nu se poate accesa online, mi-am permis să-l postez şi pe blog:
România în UE: Când mare, când micã
Trebuie sa jucam si alaturi de statele unionale mari, dar si de cele mici. Si trebuie folosita filiera latina, mai ales ca in Spania si Italia sunt milioane de romani. De fapt, toti romanii din strainatate pot fi importanti, daca le repatriem experienta.
Dacă România vrea să joace un rol mai important în Uniunea Europeană, cred că mai întâi de toate trebuie să-şi analizeze opţiunile şi oportunităţile geopolitice. În primul rând avem vecinătatea cu Ucraina, cu Marea Neagră şi cu Balcanii de Vest. Viitorul val de integrare va fi înspre Balcanii de Vest, deci putem să jucăm un rol cheie în acest dosar.
Apoi, este dosarul energie, unul foarte important şi nu întâmplător comisarul de profil este un german. Suntem foarte bine plasaţi geografic pe rutele de transport de energie, deci şi aici vom putem un rol important de jucat.
Dar pentru a reuşi să jucăm roluri importante în aceste dosare trebuie să ne reechilibrăm politica externă şi în special politica de alianţe bilaterale. Să punem cu adevărat în practică parteneriatul cu Polonia, în contextul formatului Visegrad Plus. Avem o simetrie de interese cu Polonia, ei sunt preocupaţi de Marea Baltică şi vecinătatea estică, şi noi vrem stabilitate la Marea Neagră. Trebuie să susţinem puternic viitoarea preşedenţie poloneză, care va începe la 1 iulie, pentru a constitui un succes pentru Polonia şi pentru Uniunea Europeană. În plus, majoritatea domeniilor pe care Polonia le pune pe agenda UE sunt de mare interes şi pentru noi - reviziunea bugetară, de exemplu, dar nu numai. Polonia joacă un rol de jolly jocker pe arena europeană: e când membru al grupului Visegrad, mizând pe Europa Centrală, dar joacă şi precum ţările mari, alături de ele. Practic Varşovia doreşte să arate Europei că este o ţară mare; şi este într-adevăr a 6-a ţară în Uniune. Ei bine, a 7-a este România şi asta implică o mică problemă tehnică; fiindcă România are două abordări. Suntem interesaţi de fonduri de coeziune, ca o ţară mică; dar în acelaşi timp vrem să ne comportăm şi ca o ţară mare şi să coordonăm anumite dosare importante.
Aici trebuie să învăţăm să practicăm un anumit balet european: să ştim când să jucăm cu cei mari şi când e bine să rămânem alături de ţările mai mici.
Filiera latinã
O altă orientare, prin importanţa sa este filiera latină, prin Spania şi Italia. Am folosit-o prea puţin, deşi sunt un milion de români în fiecare dintre aceste ţări.
În sfârşit, dar nu în ultimul rând, desigur, rămâne parteneriatul cu Moldova. Dar de acest parteneriat trebuie să beneficieze ambele părţi; şi UE, şi Moldova. Cea mai mare greşeală ar fi să creem tensiune, dând impresia că sute de mii de moldoveni intră în Uniunea Europeană pe uşa din spate. Lucrurile trebuie gândite foarte bine, astfel încât să nu dăuneze aceste demersuri nici Moldovei, nici Uniunii. Aici e o artă a diplomaţiei pe care trebuie să o dezvoltăm.
Practic, ceea ce trebuie să facem este să jucăm dinamic. Acum, în Bruxelles sunt cam 1.000 români în instituţiile europene şi alte 500 care lucrează în sectorul privat, aceştia reprezentând o resursă fantastică pentru România. Este o şansă deosebită care utilizată inteligent ne poate ajuta să devenim un pol regional pentru multe multinaţionale în zonă, aşa cum au fost Praga şi Budapesta în anii ’90. Dar pentru asta trebuie să punem la punct şi infrastructura: autostrăzi, căi ferate dar şi tot ce ţine de infrastructura tehnologică. Perioada 2014-2015 va aduce noul val de investiţii ale corporaţiilor în Europa Centrală şi de Est, strategiile post-criză fiind în discuţie.
Repatrierea experienţelor
Întrebarea logică este: cu cine să facem toate acestea? Ei bine, puntea cu românii din afară este foarte importantă. România e reprezentată de cei 22 de milioane rămaşi acasă şi celelalte două-trei milioane din afară. Să ne gândim de exemplu nu doar la elite, ci şi la cei care au lucrat în construcţii acum 10-15 ani. Unii dintre ei au acum firme, fac management de proiect, construiesc case, drumuri, s.a.m.d. Noi avem nevoie de această forţă de muncă calificată. Trebuie să-i aducem înapoi, dar pentru asta trebuie să le oferim pachetul adecvat: opţiuni viabile de învăţământ pentru copii, un sistem de sănătate şi asigurări bine pus la punct, practic servicii sociale impecabile. Concret, un întreg pachet de “reinstalare” în ţară.
Aşadar, statul român al următorilor 10-20 ani trebuie regândit în profunzime pentru a atrage forţa de muncă plecată în străinătate. Dacă reuşim să ne folosim optim resursele, vom juca un rol important în Europa şi vom câştiga pe toate planurile din apartenenţa noastră la Uniune.
Dan LUCA / Bruxelles
România în UE: Când mare, când micã
Trebuie sa jucam si alaturi de statele unionale mari, dar si de cele mici. Si trebuie folosita filiera latina, mai ales ca in Spania si Italia sunt milioane de romani. De fapt, toti romanii din strainatate pot fi importanti, daca le repatriem experienta.
Dacă România vrea să joace un rol mai important în Uniunea Europeană, cred că mai întâi de toate trebuie să-şi analizeze opţiunile şi oportunităţile geopolitice. În primul rând avem vecinătatea cu Ucraina, cu Marea Neagră şi cu Balcanii de Vest. Viitorul val de integrare va fi înspre Balcanii de Vest, deci putem să jucăm un rol cheie în acest dosar.
Apoi, este dosarul energie, unul foarte important şi nu întâmplător comisarul de profil este un german. Suntem foarte bine plasaţi geografic pe rutele de transport de energie, deci şi aici vom putem un rol important de jucat.
Dar pentru a reuşi să jucăm roluri importante în aceste dosare trebuie să ne reechilibrăm politica externă şi în special politica de alianţe bilaterale. Să punem cu adevărat în practică parteneriatul cu Polonia, în contextul formatului Visegrad Plus. Avem o simetrie de interese cu Polonia, ei sunt preocupaţi de Marea Baltică şi vecinătatea estică, şi noi vrem stabilitate la Marea Neagră. Trebuie să susţinem puternic viitoarea preşedenţie poloneză, care va începe la 1 iulie, pentru a constitui un succes pentru Polonia şi pentru Uniunea Europeană. În plus, majoritatea domeniilor pe care Polonia le pune pe agenda UE sunt de mare interes şi pentru noi - reviziunea bugetară, de exemplu, dar nu numai. Polonia joacă un rol de jolly jocker pe arena europeană: e când membru al grupului Visegrad, mizând pe Europa Centrală, dar joacă şi precum ţările mari, alături de ele. Practic Varşovia doreşte să arate Europei că este o ţară mare; şi este într-adevăr a 6-a ţară în Uniune. Ei bine, a 7-a este România şi asta implică o mică problemă tehnică; fiindcă România are două abordări. Suntem interesaţi de fonduri de coeziune, ca o ţară mică; dar în acelaşi timp vrem să ne comportăm şi ca o ţară mare şi să coordonăm anumite dosare importante.
Aici trebuie să învăţăm să practicăm un anumit balet european: să ştim când să jucăm cu cei mari şi când e bine să rămânem alături de ţările mai mici.
Filiera latinã
O altă orientare, prin importanţa sa este filiera latină, prin Spania şi Italia. Am folosit-o prea puţin, deşi sunt un milion de români în fiecare dintre aceste ţări.
În sfârşit, dar nu în ultimul rând, desigur, rămâne parteneriatul cu Moldova. Dar de acest parteneriat trebuie să beneficieze ambele părţi; şi UE, şi Moldova. Cea mai mare greşeală ar fi să creem tensiune, dând impresia că sute de mii de moldoveni intră în Uniunea Europeană pe uşa din spate. Lucrurile trebuie gândite foarte bine, astfel încât să nu dăuneze aceste demersuri nici Moldovei, nici Uniunii. Aici e o artă a diplomaţiei pe care trebuie să o dezvoltăm.
Practic, ceea ce trebuie să facem este să jucăm dinamic. Acum, în Bruxelles sunt cam 1.000 români în instituţiile europene şi alte 500 care lucrează în sectorul privat, aceştia reprezentând o resursă fantastică pentru România. Este o şansă deosebită care utilizată inteligent ne poate ajuta să devenim un pol regional pentru multe multinaţionale în zonă, aşa cum au fost Praga şi Budapesta în anii ’90. Dar pentru asta trebuie să punem la punct şi infrastructura: autostrăzi, căi ferate dar şi tot ce ţine de infrastructura tehnologică. Perioada 2014-2015 va aduce noul val de investiţii ale corporaţiilor în Europa Centrală şi de Est, strategiile post-criză fiind în discuţie.
Repatrierea experienţelor
Întrebarea logică este: cu cine să facem toate acestea? Ei bine, puntea cu românii din afară este foarte importantă. România e reprezentată de cei 22 de milioane rămaşi acasă şi celelalte două-trei milioane din afară. Să ne gândim de exemplu nu doar la elite, ci şi la cei care au lucrat în construcţii acum 10-15 ani. Unii dintre ei au acum firme, fac management de proiect, construiesc case, drumuri, s.a.m.d. Noi avem nevoie de această forţă de muncă calificată. Trebuie să-i aducem înapoi, dar pentru asta trebuie să le oferim pachetul adecvat: opţiuni viabile de învăţământ pentru copii, un sistem de sănătate şi asigurări bine pus la punct, practic servicii sociale impecabile. Concret, un întreg pachet de “reinstalare” în ţară.
Aşadar, statul român al următorilor 10-20 ani trebuie regândit în profunzime pentru a atrage forţa de muncă plecată în străinătate. Dacă reuşim să ne folosim optim resursele, vom juca un rol important în Europa şi vom câştiga pe toate planurile din apartenenţa noastră la Uniune.
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 21 martie 2011
Turism românesc în stil nemţesc
Forţa exemplului este de multe ori hotărâtoare. Am scris recent despre importanţa implicării Diasporei în promovarea turismului din România şi mă bucur că pot să dau vizibilitate unui exemplu concret.
Turiştii străini preferă litoralul românesc, în special staţiunea Mamaia şi serviciile balneare de la Eforie Nord sau Neptun, datorită promovării făcute de Agenţia de turism Messerschmidt Reisen, deţinută de Toni Messerschmidt - un român stabilit în Berlin înainte de ’89. Numărului turiştilor germani care au achiziţionat anul trecut bilete prin aceastã agenţie este considerabil mai mare decât al celor care şi-au organizat vacanţa cu ajutorul TUI.
Dan LUCA / Bruxelles
Turiştii străini preferă litoralul românesc, în special staţiunea Mamaia şi serviciile balneare de la Eforie Nord sau Neptun, datorită promovării făcute de Agenţia de turism Messerschmidt Reisen, deţinută de Toni Messerschmidt - un român stabilit în Berlin înainte de ’89. Numărului turiştilor germani care au achiziţionat anul trecut bilete prin aceastã agenţie este considerabil mai mare decât al celor care şi-au organizat vacanţa cu ajutorul TUI.
Dan LUCA / Bruxelles
duminică, 20 martie 2011
Afacerile europene în capitalele europene
Ca Director al retelei europene EurActiv, am avut plăcerea ca în ultima perioadă să călătoresc în câteva state europene. În vara trecută în Serbia am fost surprins să constat o atmosferă pe care o întâlneam în Bucureşti acum 10-15 ani.
În timp ce în Slovacia, la fel ca şi în România, se remarcă dificultăţi în tratarea dosarelor tehnice ale legislaţiei comunitare, Polonia s-a descurcat mai bine şi este pregătită acum să preia în câteva luni “Preşedenţia UE”.
Când am ajuns la Berlin, am simţit că mă aflam cu adevărat în capitala unui puternic stat european, unde sectorul privat priveşte cu interes dezvoltările legislaţiei comunitare.
În Franţa dezbaterile pe teme precum Politica Agricolă Comună, Guvernarea Economică şi dezvolarea Dilpomaţiei Europene domină agenda naţional-europeană. Preocupările Italiei privind UE sunt lăsate doar pe seama specialiştilor, mare păcat pentru o ţară implicată activ în marile dosare comunitare de-a lungul istoriei.
Sper să pot continua aceste incursiuni în sistemele naţionale şi în următoarele luni, pentru înţelegerea afacerilor europene în capitalele europene.
Dan LUCA / Bruxelles
În timp ce în Slovacia, la fel ca şi în România, se remarcă dificultăţi în tratarea dosarelor tehnice ale legislaţiei comunitare, Polonia s-a descurcat mai bine şi este pregătită acum să preia în câteva luni “Preşedenţia UE”.
Când am ajuns la Berlin, am simţit că mă aflam cu adevărat în capitala unui puternic stat european, unde sectorul privat priveşte cu interes dezvoltările legislaţiei comunitare.
În Franţa dezbaterile pe teme precum Politica Agricolă Comună, Guvernarea Economică şi dezvolarea Dilpomaţiei Europene domină agenda naţional-europeană. Preocupările Italiei privind UE sunt lăsate doar pe seama specialiştilor, mare păcat pentru o ţară implicată activ în marile dosare comunitare de-a lungul istoriei.
Sper să pot continua aceste incursiuni în sistemele naţionale şi în următoarele luni, pentru înţelegerea afacerilor europene în capitalele europene.
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 17 martie 2011
Guvernul românesc din Diaspora
Pe linia integrării României şi ideea unui “Snagov 2”, propuneam încă din 2008 un Guvern în care să existe măcar un ministru din Diaspora – proiect greu de digerat încă de către societatea românească.
Într-o recentă emisiune TV, Ion Ţiriac îl sfătuieşte pe preşedintele Băsescu să-i ţină pe politicieni închişi o săptămână, împreună atât pe cei de la putere cât şi pe cei din opoziţie, timp în care, aceştia ar trebui să elaboreze un “plan Marshall” pentru România.
Ţiriac spune că şi-ar aduce ajutoare din afară, fără intenţia de a vinde ţara, conştient fiind de capacităţile străinilor de a crea soluţii care să scoată România din criză. Pe aceeaşi linie, poate un “proiect intermediar” s-ar putea axa pe formarea unui Guvern românesc doar din români din afară.
Dan LUCA / Bruxelles
Într-o recentă emisiune TV, Ion Ţiriac îl sfătuieşte pe preşedintele Băsescu să-i ţină pe politicieni închişi o săptămână, împreună atât pe cei de la putere cât şi pe cei din opoziţie, timp în care, aceştia ar trebui să elaboreze un “plan Marshall” pentru România.
Ţiriac spune că şi-ar aduce ajutoare din afară, fără intenţia de a vinde ţara, conştient fiind de capacităţile străinilor de a crea soluţii care să scoată România din criză. Pe aceeaşi linie, poate un “proiect intermediar” s-ar putea axa pe formarea unui Guvern românesc doar din români din afară.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 16 martie 2011
Responsabilităţi europene pentru români
Am mai scris despre Răzvan Nicolescu, acum vicepreşedintele Agenţiei Europene pentru Reglementarea Energiei (ACER). Felicitări încă o dată pentru reuşite şi mult succes!
E bine precizat, ocuparea cât mai multor funcţii strategice sau de conducere în cadrul instituţiilor europene este esenţială pentru o adevărată reprezentare şi implicare la nivel european.
Aşa cum spune şi Răzvan, dacă deocamdată alături de colegii săi din Polonia, Italia sau Marea Britanie, o româncă se ocupă de partea financiar-contabilă a Agenţiei, ar fi frumos să avem un co-naţional şi în Bordul de Apel, cu rol în procesul decizional. În plus, încurajările lui Răzvan sunt destul de convingătoare pentru a aplica pentru un job în cadrul ACER.
Dan LUCA / Bruxelles
E bine precizat, ocuparea cât mai multor funcţii strategice sau de conducere în cadrul instituţiilor europene este esenţială pentru o adevărată reprezentare şi implicare la nivel european.
Aşa cum spune şi Răzvan, dacă deocamdată alături de colegii săi din Polonia, Italia sau Marea Britanie, o româncă se ocupă de partea financiar-contabilă a Agenţiei, ar fi frumos să avem un co-naţional şi în Bordul de Apel, cu rol în procesul decizional. În plus, încurajările lui Răzvan sunt destul de convingătoare pentru a aplica pentru un job în cadrul ACER.
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 15 martie 2011
Cariere în Bruxelles
Câteva sugestii despre găsirea unui loc de muncă în Bruxelles am prezentat recent într-un material publicat în revista Cariere.
Acest articol vine ca o completare la cel care face referinţă la piaţa forţei de muncă din capitala comunitară.
Dan LUCA / Bruxelles
Acest articol vine ca o completare la cel care face referinţă la piaţa forţei de muncă din capitala comunitară.
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 14 martie 2011
David Miliband – back in Europe?
I was positively surprised to see David Miliband back in the political arena, with a speech on European Left delivered at the London School of Economics. Last October I was already expressing my view that David Miliband is one of the possible candidates from the Socialists for the position of the President of the EC in 2014. But for this the Left EU leaders need to understand the importance of a transparent system during the Primary elections for EP elections. 2011 is the crucial year for the development of such mechanism.
Dan LUCA / Brussels
Dan LUCA / Brussels
Comunicare de lider
Am scris recent pe blog despre calităţile unui adevărat lider, comunicarea eficientă fiind una dintre cerinţele esenţiale. Un articol interesant, semnat de Sorana Savu, Senior Partner la Premium Communication, punctează regulile care trebuie respectate pentru a realiza acest lucru: Transmiterea unui număr restrâns de mesaje strategice, corelate cu măsurile luate în cadrul organizaţiei; Formularea memo-urilor clare, chiar şi pentru necunoscuţi şi necunoscători; Evitarea limbajului de lemn; Mesaje comune atât în comunicarea internă cât şi în cea externă, chiar dacă nu întotdeauna informaţia este pozitivă.
Este de asemenea recomandabil ca în perioadele de criză, “ieşiţi cu curaj în faţă, expuneţi problema şi calea pe care o veţi urma pentru soluţionarea ei”.
Autenticitatea – omul şi funcţia nu sunt totul. Acestea trebuie încununate de fapte şi cuvinte pe măsură – o cerinţă imperativă pe care am învăţat-o în această eră marcată de Internet şi efectele crizei.
Dan LUCA / Bruxelles
Este de asemenea recomandabil ca în perioadele de criză, “ieşiţi cu curaj în faţă, expuneţi problema şi calea pe care o veţi urma pentru soluţionarea ei”.
Autenticitatea – omul şi funcţia nu sunt totul. Acestea trebuie încununate de fapte şi cuvinte pe măsură – o cerinţă imperativă pe care am învăţat-o în această eră marcată de Internet şi efectele crizei.
Dan LUCA / Bruxelles
vineri, 11 martie 2011
Italia şi UE văzute de la Roma
EurActiv va lansa în curând portalul în limba italiană www.euractiv.it. Responsabil fiind cu dezvoltarea reţelei EurActiv m-am aflat săptămâna aceasta la Roma pentru a definitiva strategia de localizare.
A fost un bun prilej în a înţelege priorităţile actuale ale italienilor în legătură cu Uniunea Europeană. Punctul zero al agendei naţionale este Libia şi politica de imigraţie a UE. Valul de emigranţi veniţi din nordul Africii pune în real pericol siguranţa statului italian. Şi pentru ca situaţia să fie şi mai complexă, colonelul Gadaffi este deosebit de implicat în sectorul bancar italian, având chiar participări masive în unele bănci din peninsulă.
Reforma statului este un subiect de controverse, ceea ce face ca multe companii, chiar şi multinaţionale, să se plângă de contextul actual de afaceri din Italia, dificil de înţeles şi greu de anticipat.
Implicarea în afacerile europene este lăsată la nivelul specialiştilor, dezbaterea europeană nefiind un subiect vandabil în Italia. Cele câteva sute de persoane cunoscătoare ale fenomenului european încearcă să conştientizeze decidenţii (privaţi sau instituţionali) despre importanţa mecanismului comunitar şi implicaţiile asupra Italiei. Este o discuţie care să fiu sincer îmi aduce aminte de România contemporană, în care “Europa joacă” şi România nici nu ştie că are loc meciul.
Dan LUCA / Bruxelles
A fost un bun prilej în a înţelege priorităţile actuale ale italienilor în legătură cu Uniunea Europeană. Punctul zero al agendei naţionale este Libia şi politica de imigraţie a UE. Valul de emigranţi veniţi din nordul Africii pune în real pericol siguranţa statului italian. Şi pentru ca situaţia să fie şi mai complexă, colonelul Gadaffi este deosebit de implicat în sectorul bancar italian, având chiar participări masive în unele bănci din peninsulă.
Reforma statului este un subiect de controverse, ceea ce face ca multe companii, chiar şi multinaţionale, să se plângă de contextul actual de afaceri din Italia, dificil de înţeles şi greu de anticipat.
Implicarea în afacerile europene este lăsată la nivelul specialiştilor, dezbaterea europeană nefiind un subiect vandabil în Italia. Cele câteva sute de persoane cunoscătoare ale fenomenului european încearcă să conştientizeze decidenţii (privaţi sau instituţionali) despre importanţa mecanismului comunitar şi implicaţiile asupra Italiei. Este o discuţie care să fiu sincer îmi aduce aminte de România contemporană, în care “Europa joacă” şi România nici nu ştie că are loc meciul.
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 10 martie 2011
Piaţa muncii în inima Europei
Am răspuns cu mare plăcere invitaţiei ziaristilor de la CARIERE în a realiza un articol despre Bruxelles şi despre poziţionarea principalilor angajatori de pe piaţă.
Il recomand celor care doresc să găsească un loc de muncă în capitala comunitară.
Dan LUCA / Bruxelles
Il recomand celor care doresc să găsească un loc de muncă în capitala comunitară.
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 8 martie 2011
Institutul Internetului
Google a prezentat recent studenţilor de la Universitatea Humboldt din Berlin viziunea despre viitorul tehnologiei – o extindere mai puternică în Europa, prin crearea de mult mai multe locuri de muncă, dar foarte interesantă este intenţia de a inaugura în capitala Germaniei un Institut pentru Cercetare a Internetului. Criteriul care a determinat alegerea locaţiei este reprezentat de tradiţia oraşului în inovaţia tehnologică.
Modelul de a prezenta planurile companiei în cadrul Universităţii Humboldt din Berlin, are ca exemplu speech-ul din mai 2000, care îi aparţine ministrului german de externe, Joschka Fischer. În incinta aceleiaşi universităţi fiind prezentate atunci obiective de integrare europeană şi respectarea principiului subsidiarităţii, importante pentru viitorul UE.
Laitmotivul discursului susţinut de CEO Google, Eric Schmidt, a fost “Tehnologia ne serveşte pe noi şi nu invers”, asta pentru a răspunde scepticilor care cred că internetul le va distruge viaţa. Facilitatea comunicării la distanţă sau cu vorbitorii altor limbi, sunt doar câteva din beneficiile oferite de Google, pe lângă bine-cunoscutul rol de motor de căutare.
În plus, Schmidt a adăugat faptul că în viitor, activităţile care implică intuiţie, creativitate sau leadership vor rămâne în datoria oamenilor, iar calculatoarele vor acţiona automat, realizând sarcinile pe care le vor primi de la utilizatori.
Tehnologia ajută, dar nu domină oamenii!
Dan LUCA / Bruxelles
Modelul de a prezenta planurile companiei în cadrul Universităţii Humboldt din Berlin, are ca exemplu speech-ul din mai 2000, care îi aparţine ministrului german de externe, Joschka Fischer. În incinta aceleiaşi universităţi fiind prezentate atunci obiective de integrare europeană şi respectarea principiului subsidiarităţii, importante pentru viitorul UE.
Laitmotivul discursului susţinut de CEO Google, Eric Schmidt, a fost “Tehnologia ne serveşte pe noi şi nu invers”, asta pentru a răspunde scepticilor care cred că internetul le va distruge viaţa. Facilitatea comunicării la distanţă sau cu vorbitorii altor limbi, sunt doar câteva din beneficiile oferite de Google, pe lângă bine-cunoscutul rol de motor de căutare.
În plus, Schmidt a adăugat faptul că în viitor, activităţile care implică intuiţie, creativitate sau leadership vor rămâne în datoria oamenilor, iar calculatoarele vor acţiona automat, realizând sarcinile pe care le vor primi de la utilizatori.
Tehnologia ajută, dar nu domină oamenii!
Dan LUCA / Bruxelles
duminică, 6 martie 2011
Sprijin pentru copiii României
Foarte bună iniţiativa europarlamentarei Rovana Plumb de a readuce în prim plan, în cadrul Conferinţei “Impactul migraţiei economice asupra copiilor rămaşi în urmă şi asupra familiilor lor”, situaţia copiilor lăsaţi în ţară de către părinţii care au ales să muncească în străinătate.
Cred ca se poate face ceva concret în această directie. Putem realiza un program pilot la nivelul României şi apoi, dacă există rezultate, se poate trece chiar la un program comunitar pe acest subiect.
La nivel românesc, principalul obiectiv al acestui program trebuie să fie înfiinţarea “Punctelor comunitare româneşti în afara teritoriului statului român“, acolo unde există o masă critică de români. Tot în cadrul aceluiaşi program trebuie să includem şi o componentă destinată în special zonelor rurale din România, prin intermediul căreia să înfiinţăm “Centrele comunitare de sprijin pentru tineret”, cu rolul de a ajuta copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Sprijinirea înfiinţării “ONG-urilor de asistenţă care îşi desfăşoară activitatea în afara României” şi a “ONG-urilor pentru servicii locale” este crucială pentru o implementare coerentă. Aceste organizaţii nonprofit vor fi coordonate de “antreprenori sociali” – persoane care vin cu soluţii creative pentru cele mai importante probleme sociale ale momentului.
Pentru aceasta însă e nevoie de implicarea institutiilor româneşti, având Guvernul României ca şi co-finanţator al unui program românesc pentru românii plecaţi şi pentru copiii lăsaţi în ţară.
Dan LUCA / Bruxelles
Cred ca se poate face ceva concret în această directie. Putem realiza un program pilot la nivelul României şi apoi, dacă există rezultate, se poate trece chiar la un program comunitar pe acest subiect.
La nivel românesc, principalul obiectiv al acestui program trebuie să fie înfiinţarea “Punctelor comunitare româneşti în afara teritoriului statului român“, acolo unde există o masă critică de români. Tot în cadrul aceluiaşi program trebuie să includem şi o componentă destinată în special zonelor rurale din România, prin intermediul căreia să înfiinţăm “Centrele comunitare de sprijin pentru tineret”, cu rolul de a ajuta copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Sprijinirea înfiinţării “ONG-urilor de asistenţă care îşi desfăşoară activitatea în afara României” şi a “ONG-urilor pentru servicii locale” este crucială pentru o implementare coerentă. Aceste organizaţii nonprofit vor fi coordonate de “antreprenori sociali” – persoane care vin cu soluţii creative pentru cele mai importante probleme sociale ale momentului.
Pentru aceasta însă e nevoie de implicarea institutiilor româneşti, având Guvernul României ca şi co-finanţator al unui program românesc pentru românii plecaţi şi pentru copiii lăsaţi în ţară.
Dan LUCA / Bruxelles
vineri, 4 martie 2011
Despre decenţă în politica românească
Oarecum în completarea unui mesaj publicat în urmă cu un an în care subliniam sfatul domnului Andrei Pleşu legat de “ţinuta” vizitatorilor unui forum, un recent articol evidenţiază în viziunea acestuia importanţa apariţiei în România a figurilor care să impună respect. Asta indiferent că este vorba de clasa politică sau de intelectualitate. Lor li se cere mereu să facă ceva. Tocmai de aceea nu trebuie să fie nişte “simpatici”, ci să se prezinte cu decenţă în faţa opiniei publice.
Dan LUCA / Bruxelles
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 3 martie 2011
Comoditate informaţională
Dispozitivele mobile încep să capteze informaţia web şi să o transmită într-o manieră mult mai atractivă pentru utilizatori. Însă deşi telefoanele inteligente sunt mult mai practice din punctul de vedere al dimensiunii, unele informaţii nu pot fi vizualizate de către utilizatori la aceeaşi calitate, sau uneori chiar deloc. Se încercă totuşi adaptarea acesteia la noile tendinţe.
Un exemplu în acest sens fiind Flipboard-ul – o aplicaţie creată pentru iPod. Flipboard-ul prezintă sub forma unei reviste online, cu tipar îngrijit şi imagini de calitate, conţinut “social”, de genul reţelelor sociale sau blogurilor, şi poate fi răsfoită pagină cu pagină. Flipboard-ul poate însemna viitorul nu numai pentru utilitatea iPod-ului (iPhone-ul), ci şi pentru presa scrisă. Washington Post şi San Francisco Chronicle au contactat deja compania pentru a le crea aplicaţii iPad.
Noua tehnologie implică o investiţie iniţială, dar oferă apoi comoditate şi confort utilizatorilor.
Dan LUCA / Bruxelles
Un exemplu în acest sens fiind Flipboard-ul – o aplicaţie creată pentru iPod. Flipboard-ul prezintă sub forma unei reviste online, cu tipar îngrijit şi imagini de calitate, conţinut “social”, de genul reţelelor sociale sau blogurilor, şi poate fi răsfoită pagină cu pagină. Flipboard-ul poate însemna viitorul nu numai pentru utilitatea iPod-ului (iPhone-ul), ci şi pentru presa scrisă. Washington Post şi San Francisco Chronicle au contactat deja compania pentru a le crea aplicaţii iPad.
Noua tehnologie implică o investiţie iniţială, dar oferă apoi comoditate şi confort utilizatorilor.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 2 martie 2011
Franţa şi UE văzute de la Paris
La începutul acestei săptămâni am fost la Paris pentru a participa la Consiliul de Administraţie al EurActiv Franţa. A fost un bun prilej de a realiza mai bine cum e văzută Uniunea Europeană de la Paris. Există o dezbatere în cercurile franţuzeşti despre subiectele comunitare, afişul ţinându-l Politica Agicolă Comună, Guvernarea Economică si dezvolarea Dilpomaţiei Europene. Aşa cum e normal, viitorul democratic al Magrebului este un subiect cu priză la francezi.
Referendumul asupra Constituţiei Europene din 2005 a lăsat “traume” asupra electoratului francez, mulţi dintre ei devenind mai eurosceptici decât înaintea consultării.
Anul 2011 înseamnă pentru Franţa un an pre-electoral, în care miza o reprezintă poziţionarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale. Stânga franceză va organiza probabil alegeri interne pentru desemnarea candidatului, chiar dacă în presă apare constant numele Dominique Strauss-Kahn ca cel cu şanse reale de a-l învinge pe actualul preşedinte, în primăvara lui 2012.
Dan LUCA / Bruxelles
Referendumul asupra Constituţiei Europene din 2005 a lăsat “traume” asupra electoratului francez, mulţi dintre ei devenind mai eurosceptici decât înaintea consultării.
Anul 2011 înseamnă pentru Franţa un an pre-electoral, în care miza o reprezintă poziţionarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale. Stânga franceză va organiza probabil alegeri interne pentru desemnarea candidatului, chiar dacă în presă apare constant numele Dominique Strauss-Kahn ca cel cu şanse reale de a-l învinge pe actualul preşedinte, în primăvara lui 2012.
Dan LUCA / Bruxelles