De câţiva ani doream să scriu despre Turul Franţei, iar acum chiar că am găsit motivul. Prima etapă a ediţiei din acest an a avut finish-ul duminică, 4 iulie, la Bruxelles şi am reuşit să fac parte din mulţimea prezentă în jurul stadionului Roi Baudouin pentru a sărbători sosirea cicliştilor.
Deşi pare un eveniment sectorial, Turul Franţei este, după Jocurile Olimpice şi Campionatul Mondial de Fotbal, al 3-lea eveniment sportiv al planetei. Faptul că publicul nu plăteşte bilet de intrare pentru a asista la cursă, face din Turul Franţei un eveniment care trece de limitele întrecerii sportive. Recent un francez îmi explica ce înseamnă pentru bunica sa când turul trece prin satul ei. E sărbătoare mai mare decât de ziua naţională. E “senzaţionalul” care trece pe strada mea, e posibilitatea de a “atinge globalizarea”.
Brandurile puternice au nevoie de susţinere permanentă şi pretutindeni. Nu întâmplător milioane de francezi, dar şi alte naţionalităţi, ies din case pentru un astfel de eveniment. Inovarea este importantă în aceste construcţii, iar aducerea turului în afara Franţei este o idee care prinde. Îmi amintesc de recenta franciză Louvre, pe acelaşi palier, mai aproape de oameni.
Şi încă o observaţie, este o coincidenţă că turul trece prin Bruxelles anul acesta în timpul în care Belgia deţine preşedenţia UE. De fapt organizatorii au dorit să-l sărbătorească pe Eddy Merckx, belgianul care a împlinit 65 de ani şi a câştigat vreo 5 Tururi ale Franţei de-a lungul istoriei.
Dan LUCA / Bruxelles
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu