Ridicarea obstacolelor pe piaţa muncii pentru români

Recent am prezentat Guvernului Belgian argumente solide pentru a ridica obstacolele pe piaţa muncii pentru români.

Aşa cum precizam în Adevărul Europa, există numeroase cazuri în care românii din Belgia sunt discriminaţi, în special la nivelul administraţiei locale, invocându-se de cele mai multe ori obstacolele pe piaţa muncii.

Când am lansat acum 3 ani doctrina racordării diasporei româneşti la politica românească, am considerat că este de datoria partidelor din România să păstreze şi să întărească legătura cu autoritățile din ţarile care găzduiesc comunităţi de români. Situaţia restricţiilor impuse românilor este un dosar foarte important pentru activitatea partidelor politice româneşti. Să nu uităm că doar în 2010, conform estimărilor Băncii Mondiale, românii au trimis în ţară în jur de 4 miliarde şi jumătate dolari.

Chiar dacã pãrem singuri în aceastã bãtãlie, ne vom lupta pentru drepturile noastre!

Dan LUCA / Bruxelles

Dan Luca – articol in Ziarul Financiar

Pentru cei interesaţi de reprezentarea multinaţionalelor în Bruxelles şi despre poziţionarea ţãrilor din Europa Centralã în dinamica legislativã comunitarã, le recomand articolul pe care l-am publicat recent în Ziarul Financiar.

Lecturã placutã!

Dan LUCA / Bruxelles

Incredibila Indie şi UE

India este un partener pentru statele membre UE, însă nu pentru UE ca întreg, aşa cum afirmă într-un interviu acordat EurActiv, ambasadorul Uniunii, Danièle Smadja. Implicarea UE la nivel global, odată cu adoptarea Tratatului de la Lisabona, influenţează şi relaţia cu India, deşi părerea indienilor vis-à-vis de Uniune nu este prea mult schimbată. În ceea ce priveşte comerţul, UE a fost mereu un partener puternic, însă dacă vorbim de relaţiile politice, lucrurile se mişcă încă mai greu. India este un stat tânăr, care “lucrează” încă la noţiunea de stat naţional şi se simte mult mai confortabil în relaţiile individuale cu statele membre.

UE nu joacă încă global, aşa cum spune şi ambasadoarea, dacă pentru o problemă oficialii indieni trebuie să discute cu Germania, pentru o alta de exemplu cu Spania, sau cu orice alt stat membru, atunci la ce i-ar mai folosi acordurile multilaterale cu UE?

Aşa cum spuneam în urma unei discuţii cu consultantul brazilian Ciro Dias Reis, UE este o construcţie complexă, iar normele pe care le impune, nu afectează numai cele 27 de state membre.

Dan LUCA / Bruxelles

Ce este un partid politic?

România proiectează participarea şi angajamentul politic ca pe o luptă între totul sau nimic. Partidele politice devin forme instituţionalizate ale puterii, iar aşteptările omului simplu, neimplicat politic, sunt total denaturate.

Un partid politic nu este statul sau instituţiile acestuia. Partidul nu este o companie privată sau multinaţională, şi nici măcar o organizaţie neguvernamentală.

Partidul politic este o grupare relativ organizată și stabilă, care exprimă sintetic și reprezintă interesele unui anumit grup social, căutând să le apere și să le promoveze împotriva altora și luptând pentru cucerirea sau menținerea puterii politice. În cadrul mişcării politice se discută doctrine politice şi adaptarea lor la contextul şi contemporanitatea fiecărui peisaj demografic. Într-o permanentă interacţiune cu simplii cetăţeni, partidul decide ce fel de mesaje sunt importante şi căile cele mai bune de transmis, iar – teoretic – în caz de victorie în confruntările electorale, coaliţiile câştigătoare trebuie să “instituţionalizeze” promisiunile.

Prea mulţi cred însă că politicienii au puteri magice, adevăraţi zei mitologici, controlând sisteme în care prin “voinţa politică” totul e aranjabil şi posibil. Şi nu contează că respectivul politician e la putere sau în opoziţie, ales sau chiar neales într-o funcţie publică.

Şi facem o mare greşeală dacă gândim sistemul politic românesc în acest mod...

Dan LUCA / Bruxelles

Community manager pentru europarlamentari

Agenţia de comunicare Fleishman-Hillard a publicat recent la Bruxelles un studiu în care a analizat cum utilizează parlamentarii europeni instrumentele digitale, în scopuri profesionale sau pentru cercetare.

Concluziile demonstrează că două treimi dintre aceştia sunt prezenţi pe Facebook, iar o treime pe Twitter. Însă tot mai puţini dintre aleşii europeni scriu pe bloguri. Nu este suficient să exişti online, trebuie să gestionezi foarte bine relaţiile în interiorul “comunităţii”. Utilizarea acestor instrumente poate da cu adevărat un plus de valoare imaginii politicianului atunci când acesta se implică în conversaţii şi oferă răspunsuri la întrebările cetăţenilor, ba chiar se consultă cu ei atunci când are de luat o decizie.

Dacă vorbim de cercetare, procentul celor 93% dintre europarlamentari care utilizează Google sau alte motoare de căutare este cu adevărat semnificativ.

Interesanţi sunt şi cei trei paşi mari, sugeraţi de specialistul Steffen Thejll-Moller, care trebuie urmaţi pentru a avea succes în mediul online: “crearea unui mesaj captivant, targetarea oamenilor potriviţi şi generarea de buzz.”

În finalul interviului, Steffen Thejll-Moller îşi argumentează părerea conform căreia PR=marketing: “profesionistul în comunicare trebuie să fie capabil să facă şi PR şi marketing la un loc”. Din necesitatea prezenţei permanente cu răspunsuri la întrebările primite, cu urmărirea conversaţiilor şi acţiunilor celorlalţi membrii, a apărut un nou job în social media: community managerul.

În scurt timp, vom putea vorbi despre community manageri ai Parlamentului European?

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol in PR-Romania

Mi-a facut o mare placere sa public recent un articol despre Pozitionarea si brandingul in afacerile europene in PR-Romania, poate cel mai bun portal romanesc adresat expertilor in comunicare.

Vi-l recomand spre lecturare!

Dan LUCA / Bruxelles

Spre o lege a lobby-ului în România?

Am mai discutat despre legislaţia lobby-ului în România, şi doresc să dau vizibilitate unei dezbateri recente. Radu Nicoşevici a explicat că lobby-ul este considerat în România netransparent, imoral şi chiar că ar încuraja corupţia. Au fost semnalate probleme în care sunt avantajate anumite grupuri, de obicei cele puternice, iar cei slabi sunt dezavantajaţi în urma activităţilor de lobby, dar Nicoşevici a explicat necesitatea dialogului şi a adevăratei implicări pentru găsirea unui compromis.

Totodată acesta concluzionează: ”Activitatea de lobby este ca orice activitate umană, cu umbrele şi luminile ei. Liberul arbitru joacă aici un rol determinant. Cu un cuţit poţi să tai o pâine sau poţi să ucizi un om. Vă provoc să găsim împreună forma legală pentru a face bună credinţă obligatorie”.

Dan LUCA / Bruxelles

Acasă la “instalatorul polonez”

Din decembrie 2010 am ca prioritate Polonia şi dezvoltarea “produsului EurActiv” în această ţară. În această săptămână am fost pentru 3 zile la Varşovia, un bun prilej de a înţelege cum se poziţionează multinaţionalele prezente în Polonia, dar şi firmele de comunicare, PR sau PA în întâmpinarea Preşedenţiei poloneze a UE care începe pe 1 iulie 2011.

Subiectul care domină agenda publică poloneză este însă legat de data de 1 mai, când se vor împlini 7 ani de la aderarea ţării la Uniunea Europeană. Cu acest prilej Germania şi Austria sunt nevoite să ridice barierele pentru muncitorii polonezi, care vor avea drept de lucru nelimitat în aceste ţări.

Economia poloneză a rezistat perfect crizei economice, fiind singura ţară europeană cu creştere economică în ultimii ani, ceea ce îi face pe mulţi experţi să anticipeze mai mult o migraţie a tinerilor din Germania către oportunităţile oferite de piaţa muncii din Polonia decât invers.

Dan LUCA / Bruxelles

Studii de impact

În cadrul seriei de “Studii de Strategie şi Politici”, realizate de Institutul European din România, pentru anul 2010, beneficiarii pot găsi soluţii concrete la problemele cu care se confruntă. Acestea au fost astfel gândite, încât să nu reprezinte un simplu exerciţiu academic, ci în special pentru diagnosticarea relaţiilor dintre administraţia naţională şi cea din capitala europeană.

Cele 4 mari titluri abordează măsurile impuse de Tratatul de la Lisabona, noua strategie pentru dezvoltarea economică, Europa 2020, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, respectv noi linii pentru o nouă politică industrială în România.

Pentru o bună poziţionare în cadrul UE, România trebuie să joace activ european, să intervină punctual cu acţiuni potrivite situaţiilor existente.

Dan LUCA / Bruxelles

Globalizare şi responsabilitate

Contextul guvernării globale revine în actualitate, un recent dosar al Euractiv definind termenul: “cooperarea între statele suverane cu privire la provocările comune. Aceste provocări au fost iniţial limitate la pace şi securitate, însă s-au extins semnificativ în ultimii ani, incluzând acum: negocierile comerciale pentru reduceri tarifare, agricultura şi drepturi de proprietate intelectuală, răspunsurile la criza economică şi financiară, problemele de mediu - cum ar fi schimbările climatice şi biodiversitatea - contra-terorismul, proliferarea nucleară, migraţia, traficul de droguri şi de fiinţe umane, precum şi riscurile pentru sănătate, cum ar fi pandemiile.”

Instituţii şi acorduri internaţionale abordează aceste provocări majore, iar pe lângă ONU sau OMC, UE are rolul ei în soluţionarea lor. Sunt cazuri în care unele state membre sunt mult mai bine reprezentate, mult mai vizibile decât celelalte, sau decât Uniunea ca întreg. Pe de altă parte, mai sunt şi alte state din afara comunităţii, printre care, SUA sau China, care exercită influenţe majore în dosarele globale.

Dacă vorbim de acţiunile ONU, am asistat recent la refuzul primit de UE în a lua cuvântul în cadrul Consiliului de Securitate. Cu toate acestea, Uniunea Europeană este un jucător global important, de luat în seamă.

Dan LUCA / Bruxelles

Social media: de la experienţă la ştiinţă

Dacă imaginea online a candidatului poate influenţa decizia angajatorilor, iată că sunt joburi, chiar în România, în care experienţă în Social Media este cerinţa imperativă.

Cariereonline.ro enumeră câteva exemple din acest sector: agentul de vânzări, secretara, asistentul managerului, administratorul de birou sau un bun copywriter, trebuie să cunoască foarte bine domeniul comunităţilor online precum Viadeo, Linkedin, Xing, Facebook, Twitter, pentru a fi angajaţi.

Dan LUCA / Bruxelles

3 cărţi despre UE şi România

În 2003 lansam cartea „România văzută de la Bruxelles”, menţionând atunci că: „A fost o conjunctură favorabilă, ca eu să trăiesc din plin Europa, începând cu momentul Tratatului de la Amsterdam şi ajungând acum la cel al extinderii reale a Uniunii Europene. Nu sunt un ziarist de profesie şi nici nu vreau să mă erijez în aşa ceva. Sunt poate un observator, un reporter, al fenomenului european văzut de la centru, din Bruxelles, încercând să-l explic pe cât posibil celor din România”. Şi ca o completare, Vasile Puşcaş, Negociatorul Şef al României la UE, declara atunci: „Un cetăţean informat şi activ este un câştig pentru democraţie, iar mijloacele de comunicare în masă pot contribui în mod semnificativ la creşterea dorinţei de comunicare în rândul populaţiei”.

Ca o continuare, în 2007, am publicat online cartea „Uniunea Europeană văzută de la Bruxelles”, o culegere care cuprinde 10 ani de corespondente europene pentru presa clujeană.

În 2009, împreună cu 50 de români, am decis să scriem o carte despre comunicarea Uniunii Europene. Printr-un exerciţiu colectiv, am încercat emiterea unor semnale despre ce e bun şi ce e rău în construcţia comunitară, o percepţie a cetăţeanului simplu. Toate acestea sunt cuprinse acum într-o carte, “Dilemele comunicării Uniunii Europene”, iar lansarea sa a avut loc pe 18 noiembrie 2009, la Bruxelles.

Dan LUCA / Bruxelles

Popularitatea brandului UE

V-aţi întrebat vreodată dacă s-ar vinde bine o bere sau un cola care să poarte numele Uniunii Europene? Ar atrage oare cumpărători rafturile pe care s-ar găsi dozele “învelite” cu steagul european? Recent şi Clubul de Fotbal Steaua a ales să îşi răsplătească suporterii cu o băutură asociată cu marca Steaua.

Acum câteva luni propuneam un alt exerciţiu de comunicare a mărcii UE, prin literatura Dan Brown.

Dan LUCA / Bruxelles

Online-ul afacerilor europene

Nu mai este o noutate că sursele de informare europene preferate sunt cele oferite de internet, în detrimental presei scrise. Un recent studiu realizat de Comisia Europeană, arată că televiziunea este încă bine poziţionată, comparativ cu media tipărită.

Când vine vorba de tineri şi adolescenţi, procentul celor care preferă internetului pentru a afla despre politicile UE este de 48%, televiziunea fiind încă în imediata apropiere – 47%. Cei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 39 de ani utilizează destul de frecvent internetul, însă informaţiile provenite din mediul TV sunt pe primul loc (50%).

În contextul în care reţelele sociale încep să oglindească din ce în ce mai mult evenimentele politice europene, peste 40 de procente din cei intervievaţi le consideră cele mai potrivite căi atunci când ai ceva de spus cu privire la ce se întâmplă pe scena europeană.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan Luca – interviu în Fãclia de Cluj

În interviul publicat azi de cãtre Fãclia de Cluj am prezentat câteva idei despre: poziţionarea reţelei EurActiv în sfera publicã europeanã, angajarea principalelor capitale în construcţia europeanã, criza de identitate a UE şi ce trebuie sã facã România pentru a deveni un pol economic regional.

Dan LUCA / Bruxelles

Pol de cunoaştere: Bruxelles

Bruxelles-ul european înseamnă putere şi tot mai multe grupuri încearcă să înţeleagă mecanismul comunitar. Vizitele de studiu în capitala Europei sunt la ordinea zilei, iar experienţa practică dobândită aici are un impact de multe ori neaşteptat.

De ani buni prezint celor interesaţi realităţi din Bruxelles, în special cu inserţii pe sectorul privat. Am avut marea plăcere ca în luna martie să prezint câstigătorilor programului Bursele Europene JTI pentru Jurnalişti, dar şi antreprenorilor din cercetare şi dezvoltare, câte ceva din secretele “actorilor europeni”.

Am mai spus-o, dar nu e rău să repet, trebuie să existe mecanisme de conectare a experţilor în afaceri europene cu sistemul practic de Bruxelles, iar cursurile în proximitatea Bruxelles-ului sunt obigatorii.

Dan LUCA / Bruxelles

Think tank românesc

În 2007 aminteam de cele 46 de centre de gândire inserate în capitala europeană. Revin acum cu acest subiect, găsind un studiu recent despre think-tank-urile româneşti, realizat de FP România.

În indexul prezentat se regăsesc organizaţii academice, politice, guvernamentale sau neguvernamentale din diferite domenii, dovada că şi în România încet, încet se înţelege că trebuie acţionat sectorial. Rolul acestor “rezervoare de inteligenţă” este crucial în dezvoltarea gândirii strategice.

Dan LUCA / Bruxelles

Cartea “Dilemele comunicării UE” – online

Mă bucură enorm interesul manifestat pentru culegerea publicată în toamna anului 2009, în colaborare cu 50 de români, care au răspuns invitaţiei mele de a-şi spune părerea despre “Dilemele comunicării Uniunii Europene”. Le mulţumesc încă o dată şi pe această cale!

Răspunzând solicitărilor, am decis acum publicarea gratuitã a formatului electronic al cãrţii online prin intermediul EurActiv.

Lecturã plãcutã!

Dan LUCA / Bruxelles