Am scris în toamna 2009 despre concursul “IRU City Trophy Award”, ce se organizează o dată la doi ani, în care se acordă un premiu oraşului care are o politică activă în promovarea turismului cu autocare. La ediţia din acest an am făcut din nou parte din juriu.
Câştigătorul a fost Southport - un oraş bine clasat şi la ediţiile trecute. De această dată a impresionat prin numărul turiştilor pe care a reuşit să îi atragă, un rezultat al calităţii serviciile de parking, de cazare şi de informare pe care le oferă şoferilor şi turiştilor.
Oraşul britanic este un exemplu bun de dat (şi de urmat!) când vine vorba de oraşe-turistice cu servicii deosebite.
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 31 octombrie 2011
sâmbătă, 29 octombrie 2011
Din nou in Aula Magna de la Cluj
Ieri am avut marea onoare sa conduc dezbaterea "Clujul vazut de la Bruxelles".
Acesta a fost mesajul meu introductiv.
Stimaţi invitaţi,
Dragi prieteni,
În primul rând doresc să vă mulţumesc pentru participarea la o nouă dezbatere atipică pe care Casa Europei o animează azi.
Mii de mulţumiri Universităţii “Babeş-Bolyai” pentru găzduirea acestei manifestaţii.
De 15 ani, sub egida Casei Europei încercăm să dăm o pată de culoare Clujului pe harta europeană, dar şi să implicăm clujenii într-o discuţie directă, fără perdea sau diplomaţie exagerată, despre viitorul lor ca cetăţeni europeni. “Fără şabloane, stereotipuri sau limbaj de lemn”, acesta este motto-ul nostru.
Mulţi veţi zice, Dane, locuieşti la Bruxelles de aproape 15 ani, lucrezi în Schuman-ul european, eşti căsătorit cu o olandeză, ai trei copii, ce mai îţi mai trebuie de la Cluj? Şi le răspund - clujean te naşti, clujean rămâi, chiar dacă locuieşti la 2.000 de km distanţă. Nu voi uita niciodată Şcoala Generală nr. 15 din cartierul Grigorescu, Liceul “Emil Racoviţă” sau Universitatea “Babeş-Bolyai”. Nu voi uita terenurile de zgură de pe bulevardul Lenin, în care mi-am tocit genunchi jucând handbal pentru clubul sportiv din Cluj, aşa cum nu voi uita Asociaţia Studenţilor Europeni (AEGEE) din Cluj, care mi-a dat oportunitatea să mă conectez la sistemul comunitar, la început pe nişa de tineret.
Dar nu trăiesc din amintiri. Conexiunea cu Clujul îmi dă putere la Bruxelles. Nu pot să zic că mă responsabilizează, dar îmi dă intr-un fel forţa de a mă “bate” într-o junglă, ceea ce este de multe ori capitala comunitară.
Clujul este peste Bucureşti sau alte oraşe din România în domeniul afacerilor europene. Facultatea de Studii Europene a dat un prim semnal pe linie academică încă din anul 1994, în 1995 la AEGEE Cluj organizam dezbateri cu europarlamentari, miniştri clujeni au dus pur şi simplu România în Uniunea Europeană, iar acum un absolvent de facultate clujeană este comisar european. Cel puţin 10 la sută din românii din Bruxelles-ul european sunt clujeni şi asta spune ceva. Forţând puţin, aşa cum brazilienii sunt buni la fotbal, clujenii sunt buni la afaceri europene!
De ce o astfel de dezbatere la Cluj? Clujul văzut de la Bruxelles? Pentru că ne interesează ce se întâmplă cu oraşul nostru, pentru că ne interesează viitorul urbei unde am copilărit şi unde ne sunt familiile.
De la Bruxelles se văd multe, poate mai multe decât credeţi. Se ştie totul despre Nokia, de la istoria Bochum-2008 până la criza contemporană de la Jucu, se văd Mall-urile precum piramidele secolului 21, se văd echipele de fotbal “U” şi CFR, dar şi noul stadion. Îmi veţi zice, asta nu e nimic, sunt alte zeci şi sute de dosare dinamice, şi vă dau dreptate. Doar printr-un contact permanent putem să cunoaştem poza completă.
Mă bucur că de câţiva ani s-a închis parţial centrul Clujului, pentru pietoni. În 1995 când ziceam că trebuie făcută aceasta mişcare, lumea zicea că sunt nebun. Succesele Universităţii “Babeş-Bolyai” şi Universităţii Tehnice sunt incredibile. Şi asta fără exagerare! Absolvenţii lor lucrează acum ca specialişti la Parlamentul European, Comisia Europeană sau chiar la NATO.
Să privim spre viitor însă. Ştiu că încercăm să devenim capitală culturală în 2020 şi asta e grozav. Aveţi în mine un suporter al acestui dosar. Dar haideţi să privim mai global! Cum vreţi să ne ştie europenii oraşul? Oraş de popas în drum spre Marea Neagră? Oraş tânăr, universitar? Oraş de distracţii? Oraş al sportului? Oraş – centru medical? Oraş al toleranţei interetnice? Cel puţin bine că nu mai avem eticheta de oraş cu adminsitraţie naţionalistă. Clujul poate câştiga detaşat la oricare din aceste capitole, cu puţină muncă. Însă cu o bună strategie, Clujul poate mult mai mult de atât!
2020 – lansez public idea unei paltforme pentru a vedea ce ne trebuie să fim mai buni atunci. Clujul anului 2020! Aşteptăm o autostradă care leagă Budapesta de Bucureşti şi care trece prin Cluj! Modernizarea şi extinderea aeroportului trebuie să continue! Cercetarea şi inovarea trebuie stimulate la maxim. Lumea iubeşte Clujul şi pe clujeni, dar trebuie o dinamică mai mare, un pragmatism mai accentuat. Noi nu ne plângem aşa de mult ca alţi români şi încercăm să avem o abordare constructivă. Desigur, într-o Românie polarizată poltic asta nu e cea mai bună metodă, dar într-o Europă deschisă este exact ceea ce se cere.
Închei prin a spune că Bruxelles-ul ne dă idei, nu doar fonduri europene. Noi trebuie să ştim să gestionăm situaţia. Am spus şi repet, avem nevoie de un Comitet European al Clujului care trece peste ciclul electoral, avem nevoie de o platformă “Cluj 2020”! Haideţi să gândim împreună Clujul globalizat!
Vă mulţumesc pentru atenţie şi voi încerca să moderez în continuare dezbaterea implicând distinşii noştri invitaţi.
Dan LUCA (acum la Cluj)
Acesta a fost mesajul meu introductiv.
Stimaţi invitaţi,
Dragi prieteni,
În primul rând doresc să vă mulţumesc pentru participarea la o nouă dezbatere atipică pe care Casa Europei o animează azi.
Mii de mulţumiri Universităţii “Babeş-Bolyai” pentru găzduirea acestei manifestaţii.
De 15 ani, sub egida Casei Europei încercăm să dăm o pată de culoare Clujului pe harta europeană, dar şi să implicăm clujenii într-o discuţie directă, fără perdea sau diplomaţie exagerată, despre viitorul lor ca cetăţeni europeni. “Fără şabloane, stereotipuri sau limbaj de lemn”, acesta este motto-ul nostru.
Mulţi veţi zice, Dane, locuieşti la Bruxelles de aproape 15 ani, lucrezi în Schuman-ul european, eşti căsătorit cu o olandeză, ai trei copii, ce mai îţi mai trebuie de la Cluj? Şi le răspund - clujean te naşti, clujean rămâi, chiar dacă locuieşti la 2.000 de km distanţă. Nu voi uita niciodată Şcoala Generală nr. 15 din cartierul Grigorescu, Liceul “Emil Racoviţă” sau Universitatea “Babeş-Bolyai”. Nu voi uita terenurile de zgură de pe bulevardul Lenin, în care mi-am tocit genunchi jucând handbal pentru clubul sportiv din Cluj, aşa cum nu voi uita Asociaţia Studenţilor Europeni (AEGEE) din Cluj, care mi-a dat oportunitatea să mă conectez la sistemul comunitar, la început pe nişa de tineret.
Dar nu trăiesc din amintiri. Conexiunea cu Clujul îmi dă putere la Bruxelles. Nu pot să zic că mă responsabilizează, dar îmi dă intr-un fel forţa de a mă “bate” într-o junglă, ceea ce este de multe ori capitala comunitară.
Clujul este peste Bucureşti sau alte oraşe din România în domeniul afacerilor europene. Facultatea de Studii Europene a dat un prim semnal pe linie academică încă din anul 1994, în 1995 la AEGEE Cluj organizam dezbateri cu europarlamentari, miniştri clujeni au dus pur şi simplu România în Uniunea Europeană, iar acum un absolvent de facultate clujeană este comisar european. Cel puţin 10 la sută din românii din Bruxelles-ul european sunt clujeni şi asta spune ceva. Forţând puţin, aşa cum brazilienii sunt buni la fotbal, clujenii sunt buni la afaceri europene!
De ce o astfel de dezbatere la Cluj? Clujul văzut de la Bruxelles? Pentru că ne interesează ce se întâmplă cu oraşul nostru, pentru că ne interesează viitorul urbei unde am copilărit şi unde ne sunt familiile.
De la Bruxelles se văd multe, poate mai multe decât credeţi. Se ştie totul despre Nokia, de la istoria Bochum-2008 până la criza contemporană de la Jucu, se văd Mall-urile precum piramidele secolului 21, se văd echipele de fotbal “U” şi CFR, dar şi noul stadion. Îmi veţi zice, asta nu e nimic, sunt alte zeci şi sute de dosare dinamice, şi vă dau dreptate. Doar printr-un contact permanent putem să cunoaştem poza completă.
Mă bucur că de câţiva ani s-a închis parţial centrul Clujului, pentru pietoni. În 1995 când ziceam că trebuie făcută aceasta mişcare, lumea zicea că sunt nebun. Succesele Universităţii “Babeş-Bolyai” şi Universităţii Tehnice sunt incredibile. Şi asta fără exagerare! Absolvenţii lor lucrează acum ca specialişti la Parlamentul European, Comisia Europeană sau chiar la NATO.
Să privim spre viitor însă. Ştiu că încercăm să devenim capitală culturală în 2020 şi asta e grozav. Aveţi în mine un suporter al acestui dosar. Dar haideţi să privim mai global! Cum vreţi să ne ştie europenii oraşul? Oraş de popas în drum spre Marea Neagră? Oraş tânăr, universitar? Oraş de distracţii? Oraş al sportului? Oraş – centru medical? Oraş al toleranţei interetnice? Cel puţin bine că nu mai avem eticheta de oraş cu adminsitraţie naţionalistă. Clujul poate câştiga detaşat la oricare din aceste capitole, cu puţină muncă. Însă cu o bună strategie, Clujul poate mult mai mult de atât!
2020 – lansez public idea unei paltforme pentru a vedea ce ne trebuie să fim mai buni atunci. Clujul anului 2020! Aşteptăm o autostradă care leagă Budapesta de Bucureşti şi care trece prin Cluj! Modernizarea şi extinderea aeroportului trebuie să continue! Cercetarea şi inovarea trebuie stimulate la maxim. Lumea iubeşte Clujul şi pe clujeni, dar trebuie o dinamică mai mare, un pragmatism mai accentuat. Noi nu ne plângem aşa de mult ca alţi români şi încercăm să avem o abordare constructivă. Desigur, într-o Românie polarizată poltic asta nu e cea mai bună metodă, dar într-o Europă deschisă este exact ceea ce se cere.
Închei prin a spune că Bruxelles-ul ne dă idei, nu doar fonduri europene. Noi trebuie să ştim să gestionăm situaţia. Am spus şi repet, avem nevoie de un Comitet European al Clujului care trece peste ciclul electoral, avem nevoie de o platformă “Cluj 2020”! Haideţi să gândim împreună Clujul globalizat!
Vă mulţumesc pentru atenţie şi voi încerca să moderez în continuare dezbaterea implicând distinşii noştri invitaţi.
Dan LUCA (acum la Cluj)
joi, 27 octombrie 2011
Sfera publica europeana vazuta de la Bucuresti
Ultimele 3 zile mi le-am petrecut la Bucuresti, ca invitat al SNSPA, pentru a tine cursuri tinerilor romani interesati de dinamica comunitara contemporana.
Marti am tinut un curs despre "Dilemele comunicarii Uniunii Europene" masteranzilor de la Facultatea de Comunicare, miercuri un curs despre "Lobby comunitar. Lobby la Bruxelles" doctoranzilor de la SNSPA, iar azi un curs despre "Presa europeana pe harta Bruxelles-ului comunitar" studentilor din anul III.
In toate aceste 3 zile am interactionat cu cadre didactice, conducere (decani, rector), echipe de cercetare, studenti si vreau sa zic, fara retineri, ca nu cred ca exista in Romania un colectiv care trateaza cu o asemenea seriozitatea problematica Sferei publice europene. Este o mare placere si onoare sa constat ca 3-4 studenti scriu lucrari de doctorat in care EurActiv-ul sau blogul meu sunt mai mult decat surse de informare, sa particip la dezbateri in care ideile exprimate concureaza fara nici o problema cu cele “adanci” de la Bruxelles, totul intr-o atmosfera de seriozitate si responsabilitate.
Mii de multumiri SNSPA pentru invitatia de a ma adresa studentilor. Revenirea in mediul academic imi da foarte multe idei pentru jungla Bruxelles-ului european.
Dan LUCA (inca in Bucuresti)
Marti am tinut un curs despre "Dilemele comunicarii Uniunii Europene" masteranzilor de la Facultatea de Comunicare, miercuri un curs despre "Lobby comunitar. Lobby la Bruxelles" doctoranzilor de la SNSPA, iar azi un curs despre "Presa europeana pe harta Bruxelles-ului comunitar" studentilor din anul III.
In toate aceste 3 zile am interactionat cu cadre didactice, conducere (decani, rector), echipe de cercetare, studenti si vreau sa zic, fara retineri, ca nu cred ca exista in Romania un colectiv care trateaza cu o asemenea seriozitatea problematica Sferei publice europene. Este o mare placere si onoare sa constat ca 3-4 studenti scriu lucrari de doctorat in care EurActiv-ul sau blogul meu sunt mai mult decat surse de informare, sa particip la dezbateri in care ideile exprimate concureaza fara nici o problema cu cele “adanci” de la Bruxelles, totul intr-o atmosfera de seriozitate si responsabilitate.
Mii de multumiri SNSPA pentru invitatia de a ma adresa studentilor. Revenirea in mediul academic imi da foarte multe idei pentru jungla Bruxelles-ului european.
Dan LUCA (inca in Bucuresti)
luni, 24 octombrie 2011
Echilibrul între muncă şi viaţa personalã
Trăim vremuri în care pentru majoritatea flexibilitatea la locul de muncă este necesară pentru a putea dedica suficient timp şi vieţii personale. Dar, aşa cum îl citează Dan Ionescu, într-un articol HR Manager, pe Nigel Marsh, “echilibrul între muncă şi viaţă e un lucru prea important pentru a fi lăsat pe mâinile angajatorilor, de aceea ar trebui ca responsabilitatea să revină angajaţilor”.
Nu că angajaţii ar putea schimba uşor mentalitatea managerilor sau Codul muncii, dar un echilibru între serviciu şi timp liber este neapărat necesar, fără a se renunţa bineînţeles la abordarea cu seriozitate a sarcinilor jobului.
Bruxelles-ul este şi el împărţit în două, o categorie care “împleteşte” cu succes munca cu viaţa de familie (copii, gradiniţe, scutece, etc) şi alta care a ales să îşi ordoneze activitea după motto-ul “jobul e viaţa mea”. Să fiu sincer, fac parte din prima categorie, şi nu îmi pare rău...
Dan LUCA / Bruxelles
Nu că angajaţii ar putea schimba uşor mentalitatea managerilor sau Codul muncii, dar un echilibru între serviciu şi timp liber este neapărat necesar, fără a se renunţa bineînţeles la abordarea cu seriozitate a sarcinilor jobului.
Bruxelles-ul este şi el împărţit în două, o categorie care “împleteşte” cu succes munca cu viaţa de familie (copii, gradiniţe, scutece, etc) şi alta care a ales să îşi ordoneze activitea după motto-ul “jobul e viaţa mea”. Să fiu sincer, fac parte din prima categorie, şi nu îmi pare rău...
Dan LUCA / Bruxelles
duminică, 23 octombrie 2011
Implicarea Diasporei în politica româneascã
Organizând recent, cu colegii de la PSD, o dezbatere la Bruxelles despre posibilitatea ca românii din Diaspora sã aibã o voce politicã în România, am avut încã o datã confirmarea cã România dispune de un potential uman pe care îl valorificã foarte puţin.
Am explicat deschis procedura prin care am trecut sã fim parte a unui partid politic românesc, cã dorim sã rãmânem un partid politic, nu o mişcare socialã, cã vrem sã avem un impact atât în România, cât şi în politica belgianã.
Toate acestea într-un cadru plãcut, fãrã presiune, în care ca metoda de comunicare am folosit din nou Metoda Loci, axatã pe 6 dimensiuni: PSD Belgia, Partidul Socialist din Belgia, Partidul Socialiştilor Europeni, Organizaţia de Femei, Organizaţia de Tineret şi Bruxelles-ul european.
Iar când, dupã eveniment, primeşti mesaje de genul: “Mulţumesc mult pentru invitaţia la întalnirea de asearã, a fost o experienţã ineditã pentru mine, mai ales cã am constat cã se poate face şi un alt fel de politicã. Felicitãri şi dacã pot sã sprijin cu ceva demersurile voastre vã stau la dispoziţie”, ne dã de înţeles cã suntem pe drumul cel bun.
Dan LUCA, Bruxelles
Am explicat deschis procedura prin care am trecut sã fim parte a unui partid politic românesc, cã dorim sã rãmânem un partid politic, nu o mişcare socialã, cã vrem sã avem un impact atât în România, cât şi în politica belgianã.
Toate acestea într-un cadru plãcut, fãrã presiune, în care ca metoda de comunicare am folosit din nou Metoda Loci, axatã pe 6 dimensiuni: PSD Belgia, Partidul Socialist din Belgia, Partidul Socialiştilor Europeni, Organizaţia de Femei, Organizaţia de Tineret şi Bruxelles-ul european.
Iar când, dupã eveniment, primeşti mesaje de genul: “Mulţumesc mult pentru invitaţia la întalnirea de asearã, a fost o experienţã ineditã pentru mine, mai ales cã am constat cã se poate face şi un alt fel de politicã. Felicitãri şi dacã pot sã sprijin cu ceva demersurile voastre vã stau la dispoziţie”, ne dã de înţeles cã suntem pe drumul cel bun.
Dan LUCA, Bruxelles
sâmbătă, 22 octombrie 2011
Dan LUCA – interviu în Făclia de Cluj - “E timpul pentru lansarea unei platforme reale şi sustenabile: Clujul anului 2020”
Prin intermediul unui interviu recent am prezentat proiectele “Casei Europei” derulate la Cluj de-a lungul anilor, precum şi mai multe despre evenimentul „Clujul văzut de la Bruxelles” pe care îl organizez pe 28 octombrie 2011 - puteţi citi în întregime interviul în Făclia de Cluj.
Dan LUCA / Bruxelles
Dan LUCA / Bruxelles
vineri, 21 octombrie 2011
Condiţii de angajare: “cazier virtual”
Plecând de la ideea că prezenţa online contează, mi-a atras atenţia un paragraf dintr-un recent material al PR Romania – “Fie că vorbim despre ONG-uri, universităţi, corporaţii multinaţionale sau agenţii de publicitate, obiceiul este acelaşi: înainte sau după o întâlnire, aproape fără excepţie, oamenii îşi “Google-esc” partenerii. Şi, da! Googale-esc oamenii şi mai puţin organizaţiile pe care aceştia le reprezintă, pentru că la sfârşitul zilei oamenii sunt cei care iau deciziile”.
Dacă atunci când vorbim de recrutări – candidatul ar trebui verificat pe Facebook sau digital, un ziarist este angajat de cele mai multe ori dacă impresionează prin blogul său, nu prin cartea de vizită sau CV.
Dan LUCA / Bruxelles
Dacă atunci când vorbim de recrutări – candidatul ar trebui verificat pe Facebook sau digital, un ziarist este angajat de cele mai multe ori dacă impresionează prin blogul său, nu prin cartea de vizită sau CV.
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 20 octombrie 2011
Vinul ca marcă de ţară
România se află pe locul şase între producătorii de vin din Europa şi pe zece la nivel mondial, performanţă cu care ne-ar place să ne mândrim şi în alte domenii.
Dacă apelarea la numele Casei Regale pentru încununarea brandului de ţară poate naşte controverse, ar fi interesantă promovarea ţării din unghi turistic, cu propuneri de vizitare a cramelor româneşti de tradiţie. Urmărind cifrele vizitatorilor, podgoriile româneşti sunt o reală resursă de atragere a turiştilor şi de creştere economică chiar.
La Bruxelles, George reuşeşte să prezinte excelent “străinilor” vinurile româneşti într-un mediu internaţional în care de multe ori cultura face diferenţa.
Dan LUCA / Bruxelles
Dacă apelarea la numele Casei Regale pentru încununarea brandului de ţară poate naşte controverse, ar fi interesantă promovarea ţării din unghi turistic, cu propuneri de vizitare a cramelor româneşti de tradiţie. Urmărind cifrele vizitatorilor, podgoriile româneşti sunt o reală resursă de atragere a turiştilor şi de creştere economică chiar.
La Bruxelles, George reuşeşte să prezinte excelent “străinilor” vinurile româneşti într-un mediu internaţional în care de multe ori cultura face diferenţa.
Dan LUCA / Bruxelles
Polonia ca adevărată putere europeană
Am petrecut din nou câteva zile în Varşovia, ajutându-mi colegii de la EurActiv Polonia în strategia post-Preşedenţie poloneză a Uniunii Europene.
Polonezii sunt fericiţi şi este meritul lor că poziţionarea actuală le este favorabilă. Criza se simte foarte puţin, tinerii nu vor să emigreze, iar sectorul de afaceri dezvoltă strategii sustenabile pentru o ţară care s-a alăturat Germaniei, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Spaniei în topul puterilor politice în UE. Un dosar fierbinte în Polonia este cel al Yuliei Tymoshenko. Polonezii văd o soluţie de compromis, în care vor rolul de mediator regional, şi asta le conferă respect.
În rest, Campionatul European de fotbal de anul viitor începe să fie tot mai palpabil, în special prin panourile publicitare prezente în oraş. Este probabil cel mai mare eveniment sportiv organizat în Polonia şi abordarea este pe măsură.
Toate acestea se întâmplă într-o ţară a Uniunii Europene care are responsabilitatea Presedenţiei UE, care a avut alegeri generale acum câteva zile. Niciun blocaj al ţării pentru formarea guvernului, nicio polarizare plină de ură a electoratului. Totul se derulează într-un calm perfect de ai impresia că eşti în ţările nordice. Şi asta dă bine la imaginea Poloniei anului 2011.
Dan LUCA / Bruxelles
Polonezii sunt fericiţi şi este meritul lor că poziţionarea actuală le este favorabilă. Criza se simte foarte puţin, tinerii nu vor să emigreze, iar sectorul de afaceri dezvoltă strategii sustenabile pentru o ţară care s-a alăturat Germaniei, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Spaniei în topul puterilor politice în UE. Un dosar fierbinte în Polonia este cel al Yuliei Tymoshenko. Polonezii văd o soluţie de compromis, în care vor rolul de mediator regional, şi asta le conferă respect.
În rest, Campionatul European de fotbal de anul viitor începe să fie tot mai palpabil, în special prin panourile publicitare prezente în oraş. Este probabil cel mai mare eveniment sportiv organizat în Polonia şi abordarea este pe măsură.
Toate acestea se întâmplă într-o ţară a Uniunii Europene care are responsabilitatea Presedenţiei UE, care a avut alegeri generale acum câteva zile. Niciun blocaj al ţării pentru formarea guvernului, nicio polarizare plină de ură a electoratului. Totul se derulează într-un calm perfect de ai impresia că eşti în ţările nordice. Şi asta dă bine la imaginea Poloniei anului 2011.
Dan LUCA / Bruxelles
Întreprinzător cu jumătate de normă
Având în vedere că salariile din România în majoritatea cazurilor nu sunt suficiente pentru un trai decent, ideea optării pentru un al doilea job este o soluţie. A fi întreprinzător cu jumătate de normă, în schimbul doi, este o altă varioantă pentru creşterea veniturilor, dar şi pentru ca la sfârşitul zilei să ai satisfacţia că ai făcut ceea ce îţi place.
Aşa cum sugeram şi studenţilor, dacã au ceva timp liber, pot activa în cadrul unui ONG ajutând astfel la dezvoltarea experienţei şi completarea CV-ului. Meritã!
Dan LUCA / Bruxelles
Aşa cum sugeram şi studenţilor, dacã au ceva timp liber, pot activa în cadrul unui ONG ajutând astfel la dezvoltarea experienţei şi completarea CV-ului. Meritã!
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 17 octombrie 2011
Merită să facem politică?
Citind un material semnat de fostul ministru Vasile Dâncu, am remarcat câteva idei care mi-au plăcut în mod deosebit. Acesta argumentează de ce este necesară prezenţa în politică, spre deosebire de a aştepta schimbările în bine, fără a face nimic.
“Când faci politică poţi da cuiva un mandat greşit, te poţi înşela. Când nu faci politică dai un mandat în alb oricui, nu ai nimic de spus, nu ai nicio şansă pentru a-ţi pune amprenta ta asupra regulilor jocului”.
“Când acţionezi în comunitate sau în societate, faci politică, chiar fără să-ţi dai seama”.
“Pentru că politica trebuie să redea speranţa oamenilor, speranţa că mersul lumii este înainte şi că merită să muncim pentru că lumea de mâine, cea a copiilor şi nepoţilor noştri, va fi un loc mult mai bun decât cel în care am trăit noi. Dacă vom abandona atât de uşor, s-ar putea ca mâine să fie prea târziu, iar România trebuie salvată acum!”
Pe aceeaşi linie, explicam cu ceva timp în urmă ce înseamnă un partid politic şi importanţa implicării reale în politică, indiferent că este vorba de românii din ţară sau de cei din Diaspora.
Dan LUCA / Bruxelles
“Când faci politică poţi da cuiva un mandat greşit, te poţi înşela. Când nu faci politică dai un mandat în alb oricui, nu ai nimic de spus, nu ai nicio şansă pentru a-ţi pune amprenta ta asupra regulilor jocului”.
“Când acţionezi în comunitate sau în societate, faci politică, chiar fără să-ţi dai seama”.
“Pentru că politica trebuie să redea speranţa oamenilor, speranţa că mersul lumii este înainte şi că merită să muncim pentru că lumea de mâine, cea a copiilor şi nepoţilor noştri, va fi un loc mult mai bun decât cel în care am trăit noi. Dacă vom abandona atât de uşor, s-ar putea ca mâine să fie prea târziu, iar România trebuie salvată acum!”
Pe aceeaşi linie, explicam cu ceva timp în urmă ce înseamnă un partid politic şi importanţa implicării reale în politică, indiferent că este vorba de românii din ţară sau de cei din Diaspora.
Dan LUCA / Bruxelles
duminică, 16 octombrie 2011
Dan LUCA – articol în Cadran Politic - De ce Bruxelles-ul este capitala Europei?
Imi face plăcere să semnez un articol publicat recent în Cadran Politic despre Bruxelles, oraşul în care îmi desfăşor activitatea de 14 ani.
Dan LUCA / Bruxelles
Dan LUCA / Bruxelles
sâmbătă, 15 octombrie 2011
La Mulţi Ani PSD Diaspora!
Recent am participat la şedinţa Biroului Executiv PSD Diaspora, prilej cu care am sărbătorit şi un an de existenţă pentru organizaţia de partid social-democrată.
A fost un an complex, plin de realizări, în care am încercat să acţionez tot mai mult într-o logică pre-guvernamentală, punând în valoare ceea ce învăţasem din mişcările neguvernamentale. În tot ceea ce am făcut am avut o abordare constructivă pentru românii din Diaspora, iar dosarul “drepturilor de muncă pentru românii din Belgia” ne-a făcut să simţim că acţiunile noastre contează!
Cred că Diaspora reprezintă un laborator pentru politica românească, şi iar cred că putem demonstra românilor cu adevărat ce poate face un partid politic pentru ei!
Mii de mulţumiri colegilor care au înţeles că implicarea politică e importantă pentru România. Fără ei nimic nu s-ar putea realiza!
La Mulţi Ani PSD Diaspora!
Dan LUCA / Bruxelles
A fost un an complex, plin de realizări, în care am încercat să acţionez tot mai mult într-o logică pre-guvernamentală, punând în valoare ceea ce învăţasem din mişcările neguvernamentale. În tot ceea ce am făcut am avut o abordare constructivă pentru românii din Diaspora, iar dosarul “drepturilor de muncă pentru românii din Belgia” ne-a făcut să simţim că acţiunile noastre contează!
Cred că Diaspora reprezintă un laborator pentru politica românească, şi iar cred că putem demonstra românilor cu adevărat ce poate face un partid politic pentru ei!
Mii de mulţumiri colegilor care au înţeles că implicarea politică e importantă pentru România. Fără ei nimic nu s-ar putea realiza!
La Mulţi Ani PSD Diaspora!
Dan LUCA / Bruxelles
vineri, 14 octombrie 2011
Dan LUCA – articol în Occidentul românesc - Diaspora, laboratorul politicii româneşti
Pe ideea contribuţiei Diasporei la politica românească, am semnat un material apărut recent în revista Occidentul românesc.
Indiferent că este vorba de lobby la nivel european, de contribuţia la imaginea de ţară, de propunerea de proiecte viabile, românii din afarã sunt o resursă de valoare pentru România. Diapora trebuie să fie consultată în mod real pe dosarele sensibile ale României.
Dan LUCA / Bruxelles
Indiferent că este vorba de lobby la nivel european, de contribuţia la imaginea de ţară, de propunerea de proiecte viabile, românii din afarã sunt o resursă de valoare pentru România. Diapora trebuie să fie consultată în mod real pe dosarele sensibile ale României.
Dan LUCA / Bruxelles
Taxa de anulare şi Bruxelles-ul european
Cele aproximativ 100.000 de persoane din Bruxelles-ul european interacţionează enorm, şi nu este de mirare că avem aproape 100 evenimente pe zi despre politicile europene în Bruxelles. Nu vreau să discut despre eficienţa şi plasarea strategică a acestor evenimente, ci doar să punctez un fenomen foarte interesant, util organizatorilor de evenimente. Multe dezbateri nu solicită taxă de participare şi asta face ca lumea să se incrie “la greu” la diferite evenimente, urmând ca apoi, în ziua evenimentului, să decidă dacă există posibilitatea să participe.
Avem o problemă generică a sistemului de capitală a Europei, pe hârtie avem o sută de persoane înscrise, dar există posbilitatea să avem doar 30-40 de participanţi. Este ceva ce recomand organizatorilor de evenimente (deschise publicului) la Bruxelles. Aveţi o abordare de a înregistra mult mai multe persoane decât capacitatea sălii, fără nici un risc. Mai bine să fie înghesuială (“se bate lumea pentru a avea informaţia europeană”), decât să vă lungiţi gâtul după participanţi şi – eventual – să aveţi probleme în intern cu liderii pentru că nu aveţi destui oameni în sală.
Mi-a plăcut recent o reclamă la o conferinţă pentru a da un semnal celor care se înregistrează şi nu vin. Incrierea nu presupune nici o taxă de participare. După confirmarea participării şi cu 7 zile înainte de eveniment, taxa de anulare este de 200 euro. Poate este o soluţie şi aceasta!
Dan LUCA / Bruxelles
Avem o problemă generică a sistemului de capitală a Europei, pe hârtie avem o sută de persoane înscrise, dar există posbilitatea să avem doar 30-40 de participanţi. Este ceva ce recomand organizatorilor de evenimente (deschise publicului) la Bruxelles. Aveţi o abordare de a înregistra mult mai multe persoane decât capacitatea sălii, fără nici un risc. Mai bine să fie înghesuială (“se bate lumea pentru a avea informaţia europeană”), decât să vă lungiţi gâtul după participanţi şi – eventual – să aveţi probleme în intern cu liderii pentru că nu aveţi destui oameni în sală.
Mi-a plăcut recent o reclamă la o conferinţă pentru a da un semnal celor care se înregistrează şi nu vin. Incrierea nu presupune nici o taxă de participare. După confirmarea participării şi cu 7 zile înainte de eveniment, taxa de anulare este de 200 euro. Poate este o soluţie şi aceasta!
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 13 octombrie 2011
Influenţa României în Parlamentul European
O analiză recentă, ce îmbină date cantitative cu aprecieri calitative, clasează România, per ansamblu, pe locul 25 la studiul "Europarlamentarii la Raport: cum ne reprezintă în Europa?"
Chiar dacă în ceea ce priveşte prezenţa, România urcă până pe poziţia 16, ţara are de fapt nevoie ca reprezentanţii naţionali în Parlamentul European să fie influenţi – şi nu este prima dată când aduc în discuţie importanţa şi rolul unui MEP.
Nu simplul curaj de a lua cuvântul în faţa colegilor de Parlament este esenţială, ci o mult mai mare implicare a acestora în chestiuni decisive. Fără să mă focalizez pe aprecieri legate de realizările personale ale europarlamentarilor români sau pe cele “de culoare politică”, aşa cum cei de la Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum explicau: “Pe baza datelor disponibile în acest moment şi a experienţei de monitorizare din ultimii ani, putem afirma că influenţa României în Parlamentul European este în creştere. Pentru fructificarea la maximum a potenţialului deţinut de România, este necesar însă un volum de muncă şi mai ridicat al europarlamentarilor noştri, precum şi creşterea gradului de consultare dintre aceştia şi partenerii sociali şi instituţionali din ţară”.
Cam pe aceeaşi linie mergea şi Raul Rădoi într-un articol recent.
Dan LUCA / Bruxelles
Chiar dacă în ceea ce priveşte prezenţa, România urcă până pe poziţia 16, ţara are de fapt nevoie ca reprezentanţii naţionali în Parlamentul European să fie influenţi – şi nu este prima dată când aduc în discuţie importanţa şi rolul unui MEP.
Nu simplul curaj de a lua cuvântul în faţa colegilor de Parlament este esenţială, ci o mult mai mare implicare a acestora în chestiuni decisive. Fără să mă focalizez pe aprecieri legate de realizările personale ale europarlamentarilor români sau pe cele “de culoare politică”, aşa cum cei de la Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum explicau: “Pe baza datelor disponibile în acest moment şi a experienţei de monitorizare din ultimii ani, putem afirma că influenţa României în Parlamentul European este în creştere. Pentru fructificarea la maximum a potenţialului deţinut de România, este necesar însă un volum de muncă şi mai ridicat al europarlamentarilor noştri, precum şi creşterea gradului de consultare dintre aceştia şi partenerii sociali şi instituţionali din ţară”.
Cam pe aceeaşi linie mergea şi Raul Rădoi într-un articol recent.
Dan LUCA / Bruxelles
Dan LUCA – articol în Cariere - Ce anume trebuie să cunoască un manager de proiect
Pentru că o idee, fie ea chiar genială, nu „se vinde“ singură, am încercat să explic într-un articol publicat de revista Cariere ce anume trebuie să ştie un manager de proiect aflat la început de drum.
M-am bazat şi pe ideile prezentate în acest an la European Business Summit-ul de la Bruxelles despre implicarea generaţiei tinere în a gândi viitorul UE împreună cu actualii lideri politici şi economici.
Dan LUCA / Bruxelles
M-am bazat şi pe ideile prezentate în acest an la European Business Summit-ul de la Bruxelles despre implicarea generaţiei tinere în a gândi viitorul UE împreună cu actualii lideri politici şi economici.
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 11 octombrie 2011
Absolvent în România – când dorit, când ocolit
Conform statisticilor, în ultima perioadă se observă o creştere a numărului de joburi pentru tineri licenţiaţi, dar totuşi nu s-a atins încă nivelul din perioada 2007-2008, când se căutau mult mai mulţi începători decât “veterani”. După intrarea în criză, cerinţele angajatorilor s-au modificat în defavoarea studenţilor sau proaspeţilor absolvenţi, apărând multe discuţii pe tema pretenţiilor salariale mult prea mari pe care aceştia le aveau, deşi nu se pot lăuda cu o prea mare experienţă practică.
Tocmai din acest motiv sugeram implicarea în diferite activităţi încă din timpul studenţiei, care să contribuie la realizarea bagajului “soft skills”, atât de necesare în momentul de faţă, cu atât mai mult cu cât, aşa cum precizează şi Daniela Alexe, preşedinte al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) - „Sistemul nostru este recunoscut ca fiind unul centrat pe teorie şi nu pe practică, de aceea este nevoie de proiecte de cercetare-dezvoltare în parteneriat mediul academic - mediul privat, de investiţii mai mari în cercetare, de consiliere şi orientare în carieră pentru studenţi. Toate acestea ar contribui la o mai bună integrare a absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă“.
Dan LUCA / Bruxelles
Tocmai din acest motiv sugeram implicarea în diferite activităţi încă din timpul studenţiei, care să contribuie la realizarea bagajului “soft skills”, atât de necesare în momentul de faţă, cu atât mai mult cu cât, aşa cum precizează şi Daniela Alexe, preşedinte al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) - „Sistemul nostru este recunoscut ca fiind unul centrat pe teorie şi nu pe practică, de aceea este nevoie de proiecte de cercetare-dezvoltare în parteneriat mediul academic - mediul privat, de investiţii mai mari în cercetare, de consiliere şi orientare în carieră pentru studenţi. Toate acestea ar contribui la o mai bună integrare a absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă“.
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 10 octombrie 2011
Succesul alegerilor primare: dupa Franţa, UE?
Socialiştii francezi se felicitã pentru impactul pe care il au alegerile primare în Franţa. Peste doua milioane şi jumatate de votanţi e o cifrã care impresioneazã, dând speranţe Stângii franceze într-un succes electoral în 2012.
La nivel european, Stânga are o şansã enormã, care trebuie valorificatã prin organizarea alegerilor primare la nivelul UE. Doar printr-un astfel de mecanism, de alegere a candidatului Stângii pentru poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, se poate spera la un Executiv European de Stânga la nivel comunitar.
Dan LUCA / Bruxelles
La nivel european, Stânga are o şansã enormã, care trebuie valorificatã prin organizarea alegerilor primare la nivelul UE. Doar printr-un astfel de mecanism, de alegere a candidatului Stângii pentru poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, se poate spera la un Executiv European de Stânga la nivel comunitar.
Dan LUCA / Bruxelles
Dialogul constructiv pentru românii din Diaspora!
Accelerăm acţiunile de lobby referitoare la ridicarea obstacolelor de pe piaţa muncii pentru românii din Belgia, având în vedere că decizia se va lua în luna noiembrie. Recent am prezentat Guvernului Flamand argumente solide şi sperăm ca abordarea noastră sustenabilă să ajute.
Mesajul pe care îl primim şi de la autorităţile federale belgiene, dar şi de la cele regionale, este să fim un partener de dialog, să nu ne gherilizăm pentru că nu astfel putem să ajutăm cauza. Criza economică actuală poate aduce noi surprize, aşa cum le precizam recent într-un interviu.
Totuşi, sunt puţin surprins să constat că autorităţile Statului Român nu sunt în contact cu autorităţile din Belgia pentru acest dosar, crucial pentru românii din Diasporă.
Dan LUCA / Bruxelles
Mesajul pe care îl primim şi de la autorităţile federale belgiene, dar şi de la cele regionale, este să fim un partener de dialog, să nu ne gherilizăm pentru că nu astfel putem să ajutăm cauza. Criza economică actuală poate aduce noi surprize, aşa cum le precizam recent într-un interviu.
Totuşi, sunt puţin surprins să constat că autorităţile Statului Român nu sunt în contact cu autorităţile din Belgia pentru acest dosar, crucial pentru românii din Diasporă.
Dan LUCA / Bruxelles
vineri, 7 octombrie 2011
Ministerul Afacerilor (Externe Vs. Europene)
Interesant raportul CRPE - "MAE contra MAEu-cum putem stopa rivalitatea şi încuraja cooperarea între cele două ministere care ne reprezintă în UE". Autorii, Cristian Ghinea şi Dragoş Dinu, subliniază faptul că mecanismul de coordonare a afacerilor europene din România este unul deficitar, MAE – Departamentul de Afaceri Europene fiind mereu în ravalitate, context în care apariţia unui Minister al Afacerilor Europene riscă să complice situaţia. Studiul vine ca o continuare la cel din vară în care sunt analizate relaţiile dintre Parlament şi Guvern în coordonarea afacerilor europene.
Aminteam recent despre necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ în domeniul afacerilor europene în România, adaptat la realităţiile contemporane - discuţia este încă activă.
Dan LUCA / Bruxelles
Aminteam recent despre necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ în domeniul afacerilor europene în România, adaptat la realităţiile contemporane - discuţia este încă activă.
Dan LUCA / Bruxelles
Clujul - capitala culturală europeană în 2020?
Atât pentru vizibilitate europeană, dar mai ales pentru “brandul” oraşului, Clujul e bine să devină capitală culturală europeană în 2020. Analizând procedura juridică, descrisă pe pagina Comisiei Europene (Directoratul Cultură), se observă clar că până în 2019 sunt alocate ţările de unde vor proveni capitalele culturale. Este crucial ca apoi, în 2020, să se aloce României onoarea de a gãzdui capitala culturalã europeanã (probabil cu altă ţară din UE).
Procedura oficială de aplicare începe cu 6 ani înainte de 2020, deci prin 2014. În acest sens este foarte important rolul Comitetului naţional de selecţie. Guvernul României este cel care va avea ultimul cuvânt în nominalizarea unui oraş din România pentru titlul de capitală europeană.
Dacă vorbim de Cluj se anticipeză o competiţie la nivel naţional, probabil cu Timişoara şi Iaşi. Pentru a pune la punct măsurile concrete de pregătire, e bine să se studieze deja formularul de aplicaţie pentru a anticipa corect criterile de selecţie - un formular în limba română se află deja online.
Succes candidaţilor! Baftă clujenilor!
Dan LUCA / Bruxelles
Procedura oficială de aplicare începe cu 6 ani înainte de 2020, deci prin 2014. În acest sens este foarte important rolul Comitetului naţional de selecţie. Guvernul României este cel care va avea ultimul cuvânt în nominalizarea unui oraş din România pentru titlul de capitală europeană.
Dacă vorbim de Cluj se anticipeză o competiţie la nivel naţional, probabil cu Timişoara şi Iaşi. Pentru a pune la punct măsurile concrete de pregătire, e bine să se studieze deja formularul de aplicaţie pentru a anticipa corect criterile de selecţie - un formular în limba română se află deja online.
Succes candidaţilor! Baftă clujenilor!
Dan LUCA / Bruxelles
joi, 6 octombrie 2011
Cu sau fără MBA?
Nu am contestat şi nu voi contesta niciodată importanţa pregătirii teoretice indiferent de domeniu, însă subliniez din nou şi insist pe rolul experienţei şi pregătirii non-formale a fiecăruia, pentru succesul în carieră.
Sistemul educaţional este bun şi - de cele mai multe ori - scump, dar nu rezolvă problema inserţiei. Sfaturile practice, de genul celor propuse în articolul Forbes sunt importante pentru a reuşi. Aceste reguli nu sunt suficiente, ci completează doar bagajul cunoştinţelor teoretice. Pentru cei interesaţi, amintesc că şi la Bruxelles există un MBA pe afaceri europene, la care am avut onoarea să susţin cursuri recent.
Dan LUCA / Bruxelles
Sistemul educaţional este bun şi - de cele mai multe ori - scump, dar nu rezolvă problema inserţiei. Sfaturile practice, de genul celor propuse în articolul Forbes sunt importante pentru a reuşi. Aceste reguli nu sunt suficiente, ci completează doar bagajul cunoştinţelor teoretice. Pentru cei interesaţi, amintesc că şi la Bruxelles există un MBA pe afaceri europene, la care am avut onoarea să susţin cursuri recent.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 5 octombrie 2011
Formã Vs. fond
Mi-am propus ca în acest mesaj sa diferentiez semnificatia celor doi termeni, deşi în majoriatea cazurilor, de multe ori chiar şi în discursurile mediatizate la Bruxelles, "chestiunile despre formã şi fond" sunt nedespartite.
Fondul reprezinta partea stabila, esentiala, ansamblul de valori esentiale, apartinând unui domeniu, dupa explicaţiile DEX-ului, deci, fondul contine mai multe elemente de baza. În timp ce forma defineşte felul în care aceste valori se exprima, reprezentând totalitatea mijloacelor de expresie.
Pentru o mai buna fixare a noţiunilor, exemplele mai vechi româneşti pot fi înca utilizate, sa zic aşa, în scop didactic. Materialul pus la dispoziţie de Wikipedia pe aceasta tema este destul de amplu – “Pentru Eminescu, perioada de naştere a formelor fără fond – „epoca de tranziţiune“ – este cea cuprinsă între 1848 şi 1866, când s-au copiat masiv forme instituţionale din Europa Occidentală. El dezbate esenţa procesului de modernizare românească, anume acordul dintre noul organism politico-juridic de sorginte occidentală şi fondul românesc. Românii nu au participat la edificarea noii civilizaţii moderne ci doar au adoptat prin copiere o cantitate enormă de forme care cu greu se configurează în structuri instituţionale eficiente”.
Daca revenim în plan contemporan, este nevoie tocmai de aceasta adaptare la fondul românesc a formelor de exprimare împrumutate.
Dan LUCA / Bruxelles
Fondul reprezinta partea stabila, esentiala, ansamblul de valori esentiale, apartinând unui domeniu, dupa explicaţiile DEX-ului, deci, fondul contine mai multe elemente de baza. În timp ce forma defineşte felul în care aceste valori se exprima, reprezentând totalitatea mijloacelor de expresie.
Pentru o mai buna fixare a noţiunilor, exemplele mai vechi româneşti pot fi înca utilizate, sa zic aşa, în scop didactic. Materialul pus la dispoziţie de Wikipedia pe aceasta tema este destul de amplu – “Pentru Eminescu, perioada de naştere a formelor fără fond – „epoca de tranziţiune“ – este cea cuprinsă între 1848 şi 1866, când s-au copiat masiv forme instituţionale din Europa Occidentală. El dezbate esenţa procesului de modernizare românească, anume acordul dintre noul organism politico-juridic de sorginte occidentală şi fondul românesc. Românii nu au participat la edificarea noii civilizaţii moderne ci doar au adoptat prin copiere o cantitate enormă de forme care cu greu se configurează în structuri instituţionale eficiente”.
Daca revenim în plan contemporan, este nevoie tocmai de aceasta adaptare la fondul românesc a formelor de exprimare împrumutate.
Dan LUCA / Bruxelles
Al 700-lea mesaj pe blog şi câteva statistici
Nu a trecut decât o lună de la aniversarea celor 4 ani ai blogului Casei Europei, şi mă bucur să public deja al 700-lea mesaj pentru cititori.
Făcând o medie, pot spune că în tot acest timp am avut cam 14 “intervenţii” lunar, dar septembrie 2011 a fost în vârful clasamentului cu 29 de articole. Nu pentru că aceasta ar fi fost o perioadă mai specială, dar vreau să fiu tot mai prezent cu mesaje pline de conţinut pentru a-mi ţine promisiunile făcute celor care ne urmăresc.
Am depăşit deja cifra de 50.000 de vizitatori, iar statisticile sunt în continuă creştere.
Vă mulţumesc tuturor şi aştept în continuare feedback-urile voastre!
Dan LUCA / Bruxelles
Făcând o medie, pot spune că în tot acest timp am avut cam 14 “intervenţii” lunar, dar septembrie 2011 a fost în vârful clasamentului cu 29 de articole. Nu pentru că aceasta ar fi fost o perioadă mai specială, dar vreau să fiu tot mai prezent cu mesaje pline de conţinut pentru a-mi ţine promisiunile făcute celor care ne urmăresc.
Am depăşit deja cifra de 50.000 de vizitatori, iar statisticile sunt în continuă creştere.
Vă mulţumesc tuturor şi aştept în continuare feedback-urile voastre!
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 4 octombrie 2011
Casa Regală între istorie şi brand
Într-un articol al revistei Biz, istoricul Filip-Lucian Iorga analizează imaginea Casei Regale pentru români, iar Aneta Bogdan, din perspectiva creatorului de branding.
Asocierea cu numele Casei Regale a României conferă în prezent multor companii furnizoare de bunuri şi servicii prestigiu şi rezonanţă, cu o frază interesantă “pentru a încheia orice discuţie cu tentă politică şi socială, sunt dintre aceia care nu văd în actuala Casă Regală a României salvarea naţiunii noastre, dar în acelaşi timp sunt de părere că această instituţie are un potenţial imens de influenţare a capitalului reputaţional al naţiunii române”.
Este foarte adevărat că istoria poate fi valorificată ca brand prezent şi poate constitui un adevărat potenţial de viitor, nu numai în bussines, ci şi în campanii de ţară ca şi completare şi susţinere a autenticităţii brandului naţional.
Dan LUCA / Bruxelles
Asocierea cu numele Casei Regale a României conferă în prezent multor companii furnizoare de bunuri şi servicii prestigiu şi rezonanţă, cu o frază interesantă “pentru a încheia orice discuţie cu tentă politică şi socială, sunt dintre aceia care nu văd în actuala Casă Regală a României salvarea naţiunii noastre, dar în acelaşi timp sunt de părere că această instituţie are un potenţial imens de influenţare a capitalului reputaţional al naţiunii române”.
Este foarte adevărat că istoria poate fi valorificată ca brand prezent şi poate constitui un adevărat potenţial de viitor, nu numai în bussines, ci şi în campanii de ţară ca şi completare şi susţinere a autenticităţii brandului naţional.
Dan LUCA / Bruxelles
luni, 3 octombrie 2011
Anul european al cetăţenilor
Anul 2013 a fost ales recent de către Comisia Europeană "Anul european al cetăţenilor", an ce marchează douăzeci de ani de la Tratatul de la Maastricht. Ce presupune cetăţenia UE pe lângă acele avantaje implicite de a călători în străinătate cu costuri mai mici, simplificarea formalităţilor de trecere a frontierei, garanţii pentru pachetele de servicii turistice, acces la sistemele de asistenţă medicală sau tarife scăzute atunci când suni acasă?
Vom avea un an european al cetăţenilor, dar oare avem în adevăratul sens al cuvântului o Europă a cetăţenilor?
Dan LUCA / Bruxelles
Vom avea un an european al cetăţenilor, dar oare avem în adevăratul sens al cuvântului o Europă a cetăţenilor?
Dan LUCA / Bruxelles
Universităţi de top: UBB şi ULB
Apropo de recentul clasament al universităţilor, realizat de Asociaţia Universităţilor Europene, în care sunt ierarhizate în trei categorii instituţiile de învătământ superior, mă bucur să constat că Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj - unde am făcut facultatea şi doctoratul - e pe locul 2 în România.
E bine să avem un top al universităţilor din România, pentru o mai bună şi mai corectă orientare a candidaţilor, în speranţa că vechea problemă a slabei investiţii în educaţia românească să rămână o simplă amintire.
Dacă e să vorbim de topul internaţioal al universităţilor, sunt încântat să observ că ULB – Université Libre de Bruxelles, unde am finalizat masterul în studii europene, ocupă locul 196 în lume.
Dan LUCA / Bruxelles
E bine să avem un top al universităţilor din România, pentru o mai bună şi mai corectă orientare a candidaţilor, în speranţa că vechea problemă a slabei investiţii în educaţia românească să rămână o simplă amintire.
Dacă e să vorbim de topul internaţioal al universităţilor, sunt încântat să observ că ULB – Université Libre de Bruxelles, unde am finalizat masterul în studii europene, ocupă locul 196 în lume.
Dan LUCA / Bruxelles