Nu se mai îndoieşte nimeni că dezvoltările tehnologice contemporane influenţează comunicarea. Şi în Bruxelles avem tot mai multe studii care arată importanţa online-ului în politica europeană sau prezintă sugestii pentru o mai bună relaţionare cu presa.
Statele Unite utilizează la greu noua tehnologie în comunicarea politică, iar Europa descoperă noul, încercând să îl aplice pe o piaţă segmentată lingvistic şi cultural.
Astăzi însă mă voi referi la cei care realizează comunicarea, la feţele nevăzute ale sistemului, la acei “tineri” care monitorizează dezvoltările contemporane, realizează drafturi de presă, actualizează pagini de web, scriu pe bloguri, acei pentru care Facebook şi Twitter sunt platforme de lucru, acei care sunt permanent online, realizând liantul dintre politicieni şi cetăţeni.
Viaţa în birouri s-a schimbat, iar directorii fac cu greu faţă încercării de monitorizare “la sânge” a angajaţilor. Şi nici nu cred că trebuie să aibă o astfel de atitudine, lăsând ca delectarea online să fie canalizată spre o productivitate a muncii.
Este însă foarte important să se înţeleagă cum noile tehnologii schimbă viaţa biroului, stilul de viaţă şi oamenii care îl populează. Un tânăr care doreşte să îşi găsească de lucru, pe lângă expertiza pe care o are – să zicem afacerile europene în Bruxelles – trebuie să fie practic, să înţeleagă cum să mişte repede. Iar acele “soft skills” trebuie să evolueze spre “light technical skills”. Aşa cum acum 30 de ani o persoană era angajată secretară fiindcă ştia să scrie la maşina de scris, iar de 15 ani fiindcă utilizează calculatorul, acum lucrurile evoluează. Cei tineri, care doresc să se integreze rapid în sistem, fără a deveni neapărat experţi IT, trebuie să ştie să publice online, pe pagine de web sau pe bloguri, să înţeleagă reţelele sociale, să se descurce în comunicarea online şi să fie deschişi la dezvoltările tehnologice.
Dan LUCA / Bruxelles
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu