Dan LUCA – editorial în Făclia: ˝La 15 ani… La Mulţi Ani !˝

Astăzi am publicat un editorial în Făclia despre cei 15 ani de când România a aderat la Uniunea Europeană.

 

----                                                                                                          

 

Refuz să cred că românul este naiv. Că face pe naivul, că se victimizeazã și că vede doar partea goală a paharului, cu aceste elemente sunt de acord.

 

România este de 15 ani în Uniunea Europeană și există voci care încearcă să ne convingă că era mai bine să nu se întâmple așa ceva. Chiar că mă intervez și vreau să întru într-o polemică cu aceste persoane prin intermediul acestui articol.  

 

Unde era România fără Uniunea Europeană ? Păi eram un fel de Serbia, în cel mai bun caz, care se tot uitã acum prin ograda rusă sau chineză să îți găsească alianțe strategice. O Serbie care de fapt dorește să adere la UE cât se poate de repede și care mai are încă traumele Războiului Balcanic din anii ’90. Belgradul era o bijuterie de oraș acum 30 de ani, nu întâmplător românii erau “la vânzãri” prin zonã... Am fost acum 10 ani la Belgrad și parcă era Bucureștiul anului 1992. Totul era prăfuit, văzând clar ceea ce înseamnă stagnare.

 

Uniunea Europeană a adus prosperitate economică României și nu puteți să îmi ziceți că oricum noi evoluăm cu sau fără UE. Chiar nu contează că aparținem de piaţa internă europeană? Chiar nu credem că cei 3 milioane din români care lucrează în UE (legal) aduc prosperitate țării?

 

România este mai stabilă și mai sigură deoarece facem parte din clubul european. Desigur am fost testați ca ţară cu aderarea la NATO din 2004 și apoi a venit a doua integrare, cea europeană. Iar acum cele două încep să se suprapună, având în vedere că structura europeană dezvoltă o politică de apărare.

 

Vedeți frumusețea conceptului european și nu mizeria din detalii!

 

Nu este perfect proiectul european și vã dau dreptate. Dar acești europeni, că sunt ei nemți, francezi sau spanioli, te-au primit în această organizație fiindcă au crezut în tine. Au crezut că tu, România, o ţară oprimată de sistemul comunist, vei ajuta la unirea continentului. Ei știau atunci că vei avea probleme să te adaptezi, dar ți-au întins o mânã sinceră.

 

România, nu încerca să creezi probleme doar de dragul atenției! Nu ești Marea Britanie să îți permiți să nu faci parte din această structurã. Deschide-te și evaluează-te ! Cum poți tu să îți aduci valoarea adăugată la acest proiect evolutiv ? Înțelege realitatea și viteza europeană, caută să vezi poza globală a proiectului european și totul va veni de la sine. Să ai o abordare strategică în care să faci parte constant din nucleul dur al structurii, și mă refer la principalele proiecte comunitare, fie ele legate de o uniune a sănătății sau de un buget comun în jurul monedei euro. Cu cât te integrezi mai puternic, cu atât mai mult vei avea ceva de spus.

 

Să trecem cât mai rapid peste mitul că ei nu ne vor. Acest mesaj este mai preganant în mintea românilor decât în cea a finlandezilor sau a portughezilor. Da, nu ne vor dacă suntem fratele bosumflat în permanenţă și care devine paranoic pe orice subiect. E logic, nu?

 

Tragem linie și după 15 ani zicem că nu este rău unde am ajuns, dar mult mai important este să privim spre viitor. Să încercăm să fim mai calmi, mai calculați, mai strategici și mai realiști. Putem face minuni pentru România și pentru noi ca români.

 

La Mulți Ani, România ! Te iubim fiindcă ești a noastră !

 

Dan LUCA / Bruxelles                                                                            

 

Ce aţi făcut în 2021, domnule Luca?

Încheiem un nou an pandemic, și încerc, la fel ca anul trecut, să identific proiectele cu care mă mândresc.

 

Voi începe de data aceasta cu bucuria de a atinge borna 50 în viață și 20 de ani de căsătorie. Am petrecut mult timp cu familia, iar vacanța din Grecia a fost perfect planificată și derulată. Am reușit să ajung de 3 ori la Cluj, în special pentru a-mi vedea părinții, dar și de a lua constant pulsul comunității clujene.

 

La EURACTIV povestea continuă după 21 de ani, găsesc o energie nouă în a dezvolta proiecte interesante în calitate de responsabil al inovației strategice. Am inițiat, conceput și lansat primul Marketplace al afacerilor europene. Rolul de evaluator în proiectul de mobilitate și inovare media Stars4Media mi-a deschis orizonturi noi pentru a imagina produse de calitate, utile cititorilor.

 

Am avut o activitate academică parcă mai dinamică ca niciodată. Am continuat cursul de semestru la SNSPA București (al 9-lea an consecutiv), dar am avut și prezentări la KU Leuven (al 9-lea an consecutiv), ULB (al 5-lea an consecutiv), ULB-Școala de Varã sau Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Am răspuns cu mare plăcere în a-mi expune argumentele în diverse evenimente, pe diverse teme precum: viitorul UE, implicarea partidelor politice europene, relaţiile UE-China sau crizele de comunicare ale UE.

 

Fascinația presei și interacţia cu cetățenii m-au dominat și în 2021, continuând cu o producție editorialã de impact. Am început un parteneriat structurat cu Făclia, în care scriu editoriale o dată la două săptămâni, dar am continuat și articolele lunare în Ziarul Financiar. Am publicat opinii și în Piața Financiară (împreună cu Vasile Pușcaș), Adevărul (cu Alina Bargãoanu) sau EURACTIV. Am acordat interviuri ample la Radio France International, TVR, TVR Cluj, ProTV, Făclia TV și Centrul de Studii Europene. Am scris mult și pe blog, fie despre alegerile din Germania, Afganistan, viitorul UE, multilateralismul global, lumea afacerilor europe sau societatea transatlanticã.

 

Sper din toată inima să am puterea de a planifica și implementa proiecte interesante și în anul viitor.

 

La Mulți Ani !

 

Dan LUCA / Bruxelles

România tot mai aproape de Bruxelles

                

 

Viitorul României este în Uniunea Europeană, iar obiectivul unui curs academic despre sfera publică europeană este de a adopta o atitudine pozitivă faţă de perspectivele de dezvoltare personală ca specialist în relaţii publice la nivel european. Aceasta a fost menirea cursului “European Media and the Public Sphere”, prezentat în această toamnã celor din anul doi de la Masterul în Comunicare și Afaceri Europene.

 

Începând cu 2013, în fiecare an, am dezvoltat o curriculã academică la SNSPA pentru a ajuta tinerii români, dar nu numai, în a face corelaţii logice între structura naţională şi cea comunitară, raportate la tehnicile de comunicare. Generaţia de anul acesta a fost fantastică, atât că număr de participanți, dar și ca interacție. Dezbaterile online de 3 ore, în fiecare miercuri, ne-am adus mai aproape de o filozofie a societãţii europene responsabilă pentru încercările anilor care vor urma.

 

Dan LUCA

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Ursula von der Leyen are nevoie de votul României˝

Toți ne uităm la Germania, dar la ce se uită Germania ? Câteva idei în editorial meu de astăzi din Făclia.

 

---

 

Cine ne conduce ? Care sunt cei mai influenți politicieni la nivel european? Aceste întrebări sunt adresate constant și cetățenii reușesc să se conecteze la aceste subiecte în care politicile seci ne prezintã feţe umane. Uniunea Europeană are o structurã de conducere complexă, în care sunt vizibili liderii instituțiilor cheie, și mă refer aici la președintele Parlamentului European (David Sassoli), președintele Consiliului European (Charles Michel) și președintele Comisiei Europene (Ursula von der Leyen). Criza pandemică a consolidat, fără doar și poate, ˝puterea Ursulei˝, care se impune ca lider al structurii europene. Puțini știu însă cum a fost ales acest președinte în 2019 și, mai ales, ce șanse are să fie reales în 2024.

 

Președintele Comisiei Europene este o alegere a celor 27 de lideri europeni. Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcția de președinte al Comisiei.

 

Scriu acest material, acum la ceasul schimbării coalitei de Guvernare din Germania. După 16 ani, creștin-democrații Angelei Merkel intră în opoziție și practic Germania se întoarce spre Stânga. Acum 10 ani, liderii europeni subliniau puterea cancelarului german, care influenţa masiv UE prin abordarea sa politică. “Dacă nu avem cancelar social-democrat în Germania este imposibil pentru Stânga Europeană să fie prima vioarã a politicii europene˝, zicea atunci Poul Nyrup Rasmussen, președintele Partidului Socialiștilor Europeni.

 

Utlimul președinte de Stânga pentru Comisia Europeană, deci un fel de prim-ministru al UE, a fost Romano Prodi, al cărui mandat s-a încheiat în 2004. De văzut dacă, după 20 de ani, va exista o schimbare de direcție și la nivelul UE. Cu siguranță liderii naționali influenți așteaptă cu mare interes acest moment, iar pozitionãrile politice sunt deja interesante. În general, țările mari europene au șanse mai ridicate, dar și excepțiile sunt posibile dacă ne amintim că Jean-Claude Junker provenea din Luxemburg. Dacă la nivelul Partidului Popular European (din care face parte și PNL), lobby-ul este făcut pentru al doilea mandat al actualei președinte, la nivelul Stângii nominalizarea se joacă. Interesant de monitorizat mai ales jocul actualului premier spaniol, Pedro Sanchez, care poate să aducă un suflu noi mișcării europene.

 

Desigur, mai sunt multe de trăit și văzut până în 2024, cu scrutinul prezidențial din primăvara anului viitor din Franța și multe alte alegeri interesante ca cele din Ungaria (2022) sau Polonia (2023). Iar dacă întrebarea vine în mod natural… răspunsul este clar: da, este foarte important pentru alegerea viitorului lider european ce coaliție este în România în iunie 2024. Poate să fie chiar votul decisiv din cele 27 de ţãri pentru preşedintele Comisiei Europene… 

 

Este interesant dacă coaliția de Guvernare din România a discutat și acest punct, mai ales că UDMR este afiliat tot la Partidul Popular European. În programul de guvernare din Germania există deja o referire la nominalizarea comisarului european în 2024. Formularea lasă loc pentru o confirmare a Ursulei von der Leyen ca președinte a Comisiei Europene până în 2029, chiar dacă creştin democrații germani sunt în opoziție acum. "Verzii vor desemna comisarul european în 2024, cu excepția cazului când este deja nominalizat președintele Comisie Europene din Germania".

 

Dan LUCA / Bruxelles

Clujul… văzut de la Cluj

E greu să povestești despre locurile natale fără să intri pe partea melancolică. Profitând de câteva zile la Cluj, am revăzut locuri dragi, dar am descoperit și altele, pline de farmec.

 

Clujul arată foarte bine și este important de subliniat acest aspect încă de la început. Chiar dacă suntem în plină pandemie, lumea este calmă, stă civilizat la cozi kilometrice pentru a intra în Piață de Crăciun sau își termină ultima consumație din restaurant la ora 21, conform legislației în vigoare.

 

E fost plăcut să revăd Sala Polivalentă, urmărind o parte din meciul de Cupa David al României la tenis. Așa cum ziceam, infrastructura sportivă este fala orașului și e bine că avem astfel de evenimente de anvergură internațională la Cluj.

 

Panorama de pe Cetățuie este de vis, iar o excursie pe malul Someșului pe direcția Gilău – Tarniţa – Marişel te încarcă. E fantastică senzația să revăd baza CUG de la Marişel, locul unde acum 30 de ani eram în cantonament cu echipa de handbal “U” Cluj și alergăm ore întregi pe dealurile din zonã.

 

Salina Turda este ceva de vis și mă bucur să cobor pentru prima dată cei peste 100 m pentru a vedea această minune a naturii. Minune însă de care localnicii au avut grijă să o amenajeze la un standart de top. Pentru o orã m-am deconectat chiar, jucând ping pong în Salinã!

 

Am avut și o discuție plăcută cu handbalistii clujeni și cu cei din managementul clubului ˝U˝ Cluj despre viitorul sportului în orașul de pe Someș. Am identificat împreună o idee de vis, de a aduce Liga Campionilor la Cluj, într-o simbioză cu dezvoltarea orașului ca pol cultural și sportiv. Relatasem această idee acum câteva săptămâni într-un articol publicat în Făclia. Sper să avansăm din punct de vedere practic cu ideea.

 

Dan LUCA / …și la Cluj și la Bruxelles…

 

 

 

 

 

 

 

 

Coaliția de Guvernare a Euro-Germaniei

Urmărim cu mare interes proiectul de Guvernare al viitoarei coaliții din Germania. Sunt prezentate acum multe clarificări despre viitorul proiectului european și despre cum vede cea mai puternică ţară din UE acest subiect.

Ideile doamnei Merkel, despre o Europã federală, sunt inserate acum în plan, paradoxal, fără ca partidul creștin-democrat să fie acum în coaliția de guvernare a Germaniei. Totuși, prin prezența Ursulei von der Leyen. în fruntea Comisiei Europene, avem încă un CDU deosebit de influent.

Dacă analizăm larg, din perspectiva națională și europeană, Germania are o Coaliție de Uniune Națională, formată din cele 4 partide proeuropene (SPD, Liberalii și Verzii în Germania; CDU la Bruxelles).

În planul de guvernare avem stipulată și procedura de nominalizare a comisarului european în 2024. Formularea lasă loc pentru o confirmare a Ursulei von der Leyen ca președinte a Comisiei Europene până în 2029. "Verzii vor desemna comisarul european în 2024, cu excepția cazului când este deja nominalizat președintele Comisie Europene din Germania".

Normal, ne întrebăm cum va digera România aceste subiecte, acum la ceasul unui nou Guvern, proaspăt instalat? Răspunsul este clar. Avem nevoie de o recapacitare a țării la proiectul proeuropean. Politicul la înaintare, sprijinit puternic de administrație, și implicând mediul de afaceri, societate civilă, academicul și media.

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Dan LUCA – editorial în Fãclia: “Încrederea într-un Guvern”

Astăzi, 23 noiembrie 2021, am publicat un nou editorial din seria celor semnate în Făclia de Cluj.

 

De multe ori, tindem să ne concentrăm foarte mult pe prezent, pe planul imediat, pe tactic, şi mai puţin pe context, pe strategic, cu un ochi pe trecut şi unul pe viitor. Dacă pentru un moment lăsăm agitaţia zilnică în spate şi luăm o pauză să ne uităm la lumea în care navigãm, vom vedea că trăim o epocă cu mari pericole, dar şi cu mari oportunităţi. Suntem într-un moment global de restartare, de căutare a unui nou sistem, aşa cum a fost cazul după marea criză economică din anii ‘30, după cel de-al doilea război mondial sau după finalul războiului rece, în 1989.

Ce are specific schimbarea pe care o trăim acum? Criza a dus, schimbãri pe ambele paliere, cel al protecționismului național, dar și idei concrete pentru accelerarea globalizării. Suntem mult mai interesați cum gestionăm criză, noi ca români, dar ne punem întrebări existențiale despre cum rasa umană poate să își continue parcursul cooperând mai mult pe planetã. Munca noastră depinde din ce în ce mai des de pieţele externe, iar prin tehnologie suntem la secunde depărtare de celălalt capăt al lumii. Transformări suferă, în acest context, inevitabil, şi procesul de guvernare, că vorbim de animare, prin angajarea într-o conversaţie cu cetăţenii, sau că vorbim de eficientizare şi debirocratizare, prin e-government, sau că ne referim la noua configuraţie mondială de putere.

Merită aruncată o privire aşadar asupra felului în care se organizează, sub presiunea globalizării, un eventual guvern global. Teoriile conspiraţiei ne-au obişnuit, timp de decenii, cu formate mai mult sau mai puţin oculte sau discrete, precum Clubul de la Roma, Trilaterala, Grupul Bilderberg, însă realitatea este că şi ele au suferit schimbări în era internetului: sunt din ce în ce mai deschise, includ liste de participanţi, încep să comunice.

 

Dacă elita mondială, economică şi politică, se vede periodic în asemenea formate, sau în cele mai deschise, deşi scumpe ca participare, precum Forumul de la Davos, asta nu înseamnă că, sub presiunea provocărilor mondiale, coordonarea multi-naţională nu se intensifică. Ȋn acelaşi timp, se redefinesc organizaţii internaţionale, de la cheia de boltă a sistemului postbelic, ONU, la alianţe militare precum NATO, sau structuri regionale mai mult sau mai puţin avansate, de la UE (care tinde spre autonomie pe toate palierele) la ASEAN, Mercosur, Uniunea Africană sau Liga Arabă.

Un guvern mondial însă nu va veni cu una cu două, căci deşi economiile sunt din ce în ce mai interdependente, iar multinaţionalele cu bugete ce depăşesc PIB-ul multor ţări sunt din ce în ce mai influente, orientând cancelariile din numeroase ţări, prin contribuţii la PIB-ul intern sau bani de campanie. Cert e că guvernul european e mai aproape temporal decât cel global căci mai uşor e să guvernezi regional decât global. Este foarte probabil aşadar că generaţia aceasta de europeni să meargă în următorul deceniu spre un Guvern la Bruxelles, pe o structură federală, iar generaţia copiilor noştri să aibă misiunea democratizării unei guvernări globale.

 

Dimensiunea parlamentarã a structurii globale se contureazã clar, complementar cu actuala structurã a Naţiunilor Unite. În termeni europeni, actuala Adunare Generala ONU este echivalentã Consiliului UE, iar un Parlament Global se poate inspira din construcţia treptatã a Parlamentului European, forumul care reprezintã interesele cetãţenilor. În aceaasta ordine de idei, cum putem forma Guvernul Mondial?

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: ˝Narativa politicã a urmãtorilor 3 ani europeni˝

Pentru cei interesați de politicile europene și contribuția României la proiectul european, va recomand articolul publicat astăzi în Ziarul Financiar.

 

---

 

Este normal ca la sfârșit de an să privim spre viitor și să analizăm ce ne va aduce noul anul politic european. De data aceasta, permiteți-mi să proiectez principalele evenimente pe un orizont de 3 ani, adică până în anul de grație 2024. Ca să vorbim în termeni electorali, anul 2024 este super-an, având în vedere că vom avea alegeri la nivelul Uniunii Europene și Statelor Unite ale Americii, dar putem asista chiar la o schimbare a președintelui Rusie în acel an.

 

Cel mai probabil Conferința asupra viitorului Europei va produce un raport prin martie 2022 care va consolida expresia ˝cetățenii europeni doresc să avem o Europã mai puternică, atât în intern, cât și în lume, iar recomandarea este accelararea procesului numit Autonomia Strategică a UE˝. Spun accelerare, fiindcă la nivelul JRC (Centrul Comun de Cercetare), aparținând de Comisia Europeană, zeci de specialiști lucrează de câțiva ani la acest concept care va ieși, treptat, dintr-o nișă sectorială la nivel de strategie UE.

 

Autonomia strategică este un concept, în care vom regăsi în principal 4 abordări sectoriale. Avem, desigur, politica de sănătate cu discuțiile despre vaccinare și Uniunea Sanitară. Ecologizarea este o prioritate, dar o atenție specială se va acorda mobilităților, prețului la energie și energiei nucleare. Digitalizarea va continua, cu un focus aparte asupra suveranității digitale. La nivelul pieții interne este interesat de urmărit procedura de focalizare asupra campionilor industriali europeni, într-o balanță cu ecosistemul de IMM-uri pe care UE dorește să le ajute pentru a se internaționaliza. Dacă totul merge conform planului, UE va avea un cuvânt de spus și în multilateralism, cu obiectiv clar asupra evoluției structurilor globale.

 

Vom discuta mult în următorii 3 ani despre pandemie, o posibilă criză economică, planurile de rederesare și implementarea lor. Este de urmărit dacă UE va avea curajul să meargă în direcția unui buget comun al țărilor care au adoptat deja moneda euro. Asta ar duce, inevitabil, la o UE cu două viteze. Vom vorbi în acest context, tot mai mult, de taxe, încercând că avem o privire mai exactă asupra taxelelor la nivel global și european. Dezvoltarea capacității militare a UE, extinderea UE în special către Balcani, dar și politica față de continentul african sunt subiecte pe care UE le va îndrăgi în următoarea perioadã, chiar dacă progresele sunt greu de materializat rapid.

 

Există însă diverse abordări, legate de anumite poluri de putere. Germania influeţeazã masiv ghidajul european, fără a conta ce fel de guvern este la Berlin. Franța are și ea un cuvânt greu de spus, dar alegerile din primăvara anului viitor sunt cruciale pentru viitorul european al țării. De urmărit și implicarea țărilor mediteraniene, a celor numite frugale sau, desigur, a pachetului Vișegrad. E bine să avem în această ecuație și impactul marilor puteri mondiale, fie SUA, China, Rusia sau chiar cum va evolua Marea Britanie în afara UE.

 

Există desigur puncte sensibile, în general în jurul alegerilor naționale. Dacă amintesc scrutinurile din Ungaria (2022) sau Polonia (2023) veți înțelege cu siguranță la ce mă refer.

 

Pentru România perioada următoare este plină de încercări, iar o structurare clară a administrației și executivului pe aceste subiecte este imperativă. Desigur, e mai mult decât o constatare, e nevoie de o viziune pragmatică și constructivă cu un vector pro-european de impact.

 

Trebuie găsite modalități de consolidare a fibrei europene din România, implicarea reală a sectorului de afaceri, academic, sindicate, societate civilă, media, dar și o comunicare de succes în direcția românilor din polul politic Bruxelles.

 

E nevoie de mulți specialiști pentru a înțelege dinamica subiectelor contemporane, și de a produce opinii ancorate pe interesul național. Relaționarea la agenda europeană și la viteza altor țări UE este crucială în acest proiect de desăvârșire a integrării europene a României. Obiectivele sunt clare, o mai bună calitate a vieții a românilor și o modernizare rapidă a țării.

 

Dan LUCA / Bruxelles

The political narrative of the next three European years

Usually, at the end of the year we look to the future and analyse what the new European political year will bring us. This time, allow me to project the main events on a horizon of three years, so until 2024. To speak in electoral terms, 2024 is a super-year, given that we will have elections in the European Union and the United States, but we can also witness a change of President in Russia that year.

 

Most likely, the Conference on the Future of Europe will produce a report in March 2022 that will strengthen the expression "European citizens want a stronger Europe, both internally and globally, and the recommendation is to speed up the process called EU Strategic Autonomy". I say acceleration, because at the level of the JRC (Joint Research Center), belonging to the European Commission, dozens of specialists have been working for several years on this concept which will gradually emerge from a sectoral niche at the level of EU strategy.

 

Strategic autonomy is a concept, in which we will find mainly four sectoral approaches. We have, of course, the health policy with the discussions about vaccination and the Health Union. Greening is a priority, but special attention will be paid to mobility, the price of energy and nuclear energy. Digitization will continue, with a special focus on digital sovereignty. At the level of the internal market, it is interesting to follow the procedure of focusing on European industrial champions, in a balance with the SME ecosystem that the EU wants to help internationalize. If all goes according to plan, the EU will have a say in multilateralism, with a clear focus on the evolution of global structures.

 

We will discuss a lot over the next three years about the pandemic, a possible economic crisis, recovery plans and their implementation in EU countries. It remains to be seen whether the EU will have the courage to move towards a common budget for countries that have already adopted the euro. That would inevitably lead to a two-speed EU. In this context, we will talk more and more about taxes, trying to have a more accurate look at taxes at global and European level. The development of the EU's military capability, the enlargement of the EU in particular to the Balkans, but also the policy towards the African continent are topics that the EU will pay attention in the next period, even if the progress is difficult to materialize quickly.

 

However, there are various approaches, related to certain poles of power. Germany has a strong influence on European leadership, no matter what kind of government resides in Berlin. France also it’s at the power buttons, but next spring's elections are crucial for the country's European future. The involvement of the Mediterranean countries, the so-called Frugal or, of course, the Visegrád package should also be followed. It is good to consider in this equation the impact of the great world powers, be it the USA, China, Russia or even how the UK will evolve outside the EU.

 

There are, of course, sensitive points, generally around national elections. If I remind you of the elections in Hungary (2022) or Poland (2023) you will definitely understand what I mean.

 

We live in interesting times, without a doubt…

 

Dan LUCA / Brussels

Casa Europei. 25. TVR Cluj…. #Dan50

M-am bucurat să fiu din nou invitatul lui Mihnea Stoica la emisunea ˝Acasă în Europa˝ de la TVR Cluj.

 

Prilejul a fost unul de suflet, fiind practic o conversație despre racordarea Clujului la Europa reală. Desigur, experiență Casei Europei, oraganizatie pe care am înființat-o acum 25 de ani la Cluj, a ajutat relaționarea normală între european și local.

 

Au fost discutate sugestii despre contribuția românească la construcția europeană, în contextul anului politic 2022, precum și abordarea constructivă a proiectului european.

 

M-am simțit excelent, cu atât mai mult cu cât emisiunea a fost difuzată exact în ziua când am împlinit 50 de ani.

 

Inregistrarea se poate urmări în întregime online acum.

 

Dan LUCA / Bruxelles, dar și la Cluj…

 

 

ULB. Salã de curs. 50.

După doi ani de pandemie, am revenit pe 12 noiembrie 2021 într-un amfiteatru universitar.

 

A fost o reală bucurie să interacționez cu studenții de la ULB, mai ales că mulți dintre aceștia erau în Bruxelles pentru a efectua un stagiu Erasmus. Tineri din 12 țări (Franța, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Irlanda, Slovacia, Ucraina, Turcia, Brazilia și Japonia) au descoperit eco-sistemul afacerilor europene și principalii decidenți la nivelul capitalei europene.

 

A fost pentru al 5-lea an consecutiv când prezint un astfel de curs la această univesitate, dar de data aceasta a fost o senzație specială, chiar în ziua cursului sărbătorind 50 de ani ….

 

Sper din tot sufletul să am oportunități și timpul necesar pentru a continua astfel de activități și în viitor.

 

Dan LUCA / Brussels

 

Gânduri la 50 de ani…

                                   

O cifrã rotundă merită să fie sărbătorită!

 

Am trăit primii 25 de ani în România, iar următorii, în principal, în Belgia…

 

Sunt fericit că în fiecare zi îmi văd cei 3 copii cu vârste acum între 12 și 17 ani! Mă bucur să fiu sănătos, alături de familie și toți cei dragi.

 

Implicarea în lumea afacerilor europene este plăcută și dinamicã. Proiectul EURACTIV îmi umple viață de peste 20 de ani, iar monetizarea unui business de presă aduce satisfacții enorme.

 

A interacționa cu studenții pe teme de interes comunitar te încarcă de fiecare dată. Cei peste 10 de activitate academică mă ajută să țin pasul cu piață, dar și să înțeleg cu adevărat cum vede generația tânărã viitorul Europei și viața.

 

Chiar dacă urmăresc de la distanță România, doresc să ajut dezvoltarea țării mele, încercând să identific valoarea adãugatã realã pe care o pot aduce.

 

Un gând de viitor ? Pare poate banal, dar este cam aceeași dorința ca acum 10 ani. Sãnãtate mie şi familiei! Puţin noroc, restul e detaliu...

Vã doresc sã fiţi cu toţii fericiţi!

 

 

Dan LUCA / în Belgia, mereu cu gândul la România…