sâmbătă, 27 mai 2017

Interviu în Fãclia de Cluj: “Dan LUCA: Datoritã Brexit - Integrare avansatã la nivelul UE”



Am rãspuns cu mare plãcere întrebarilor prietenilor de la Fãclia de Cluj. Interviul este publicat astãzi, 27 mai 2017.

Nãscut la Cluj, Dan LUCA este în prezent Senior Director la trustul de presã EURACTIV, coordonând activitatea echipei de marketing din Bruxelles, Londra, Paris şi Berlin. În paralel este şi profesor asociat la universitãţi din Bruxelles (VUB, ULB) şi SNSPA Bucureşti.

Fãclia: Trãiţi de peste 20 de ani in Bruxelles. Cum se ajungea în anii ’90 în capitala Europei?
Dan LUCA: Cine crede că România este departe de Uniunea Europeană se înşeală. Acum 20 de ani eram aproape invizibili pe acest palier. Obţinerea vizei pentru a veni în Belgia era atunci o adevărată expediţie pentru un clujean. După un drum de o noapte la clasa a 2-a cu trenul, la primele ore ale dimineţii mergeam pe strada Dacia, la Consultatul Belgiei, pentru a-mi depune dosarul de viză. Înghesuiala la gura consulatului era la ea acasă, şi nu vreau să redeschid traume pentru cei care au trecut prin aceste experienţe. După obişnuita transpiraţie fizică şi psihică reuşeam să ţin în mână paşaportul cu mult râvnita viză în jurul orei 16 şi fuga la Gara de Nord. O nouă noapte de vis până la Cluj, dar ce mai conta, plecam în câteva zile la Bruxelles. 

Fãclia: Cu ce mijloc de transport ajungeaţi la Bruxelles în acea perioadã?
Dan LUCA: Nici vorbă de avion, trenul era rege atunci. Înarmat cu un bilet de o lună, Interel, am pornit calea Europei, iar după vreo 5 trenuri schimbate şi 24 de ore eram în Bruxelles. Nu ocoleam de dragul plimbatului cu trenul, dar Austria nu era încă în Schengen, ceea ce făcea ca drumul cel mai scurt posibil să treacă prin Praga. Cazarea cea mai ieftină din Bruxelles era oferită de hotelul Ascot, faimosul locaş al evreului plecat din România. Doamna Cristoiu mi-a oferit o cămăruţă de 8 metri pătraţi, ceva rezidenţă de pe rue Bordeaux, căci cam atâta puteam plăti cu cele 400 mărci o lună de cazare. 

Fãclia: A meritat acest sacrificiu? Nu regretaţi pasul fãcut?
Dan LUCA: Atunci când prietenii mei erau la Costineşti pentru vacanţa estivală, eu descopeream Uniunea Europeană de la kilomentru zero, într-un Bruxelles care te cucereşte fără să îţi dai seama de ce. Şi nu vă închipuiţi că cele 21 de zile de ploaie au fost plăcute, dar tot acel sistem clădit în jurul simbolului european e copleşitor, îţi dă forţa de a continua. Mi-am făcut într-o lună de stagiu la Parlamentul European prieteni pentru o viaţă, iar cu mulţi dintre funcţionarii sau asistenţii de atunci sunt în contact, derulând apoi proiecte pline de sens. La mai bine de 20 ani de atunci rememorez acele săptămâni din capitală europeană, care m-au făcut să revin, pentru a fi ales în cadrul Comitetului Director al studenţilor europeni de la Bruxelles (în aprilie 1997), pentru a începe un master în studii europene la ULB (în septembrie 1997), pentru a lucra la EURACTIV (din 2001) şi pentru a derula alte iniţiative pe axul Bruxelles - România.

Fãclia: Recent aţi participat la o nouã ediţie a European Business Summit. Care sunt noutãţile pentru viitorul Europei?
Dan LUCA: Acum 15 ani participam la prima mea ediţie a European Business Summit-ului de la Bruxelles. Anul acesta fost rândul unei întrebãri generice “What’s Next for Europe?” sã ne invite la dezbaterile din cele doua zile ale evenimentului (22-23 mai 2017). UE încearcã relansarea economicã prin forţa industriei germane, revoluţie industriale, prin viziunea europenã a lui Macron, prin transformarea treptatã a Brexitului în avantaj. Prin plecarea Marii Britanii din UE, Uniunea Europeanã revine la matricea cooperarii bilaterale, dar trece treptat și la o integrare europeanã avansatã. Se aşteptã rezultate concrete încã de la Summitul liderilor europeni din decembrie 2017. Voci din Bruxelles anticipeazã o Europã consolidatã, claditã pe structura euro. Vom avea un buget al zonei euro, o taxare a zonei, o politicã economicã, etc. Nu se va vorbi de mai multe viteze, dar vom avea o Uniune Europeanã mare, în care România este deja prezentã din 2007, dar și un nucleu dur numit Euroland…

Fãclia: Recent aţi iniţiat un grup pe lucru la nivelul Bruxelles-ului european în care faceţi propuneri concrete pentru Preşedinţie româneascã a Uniunii Europene din 2019. Despre ce este vorba?
Dan LUCA: Împreunã cu 10 români din Bruxelles-ul european, am exprimat câteva idei despre Preşedinţia româneascã a UE. Este un exercitiu care încearcã sã implice românii activi în afacerile europene în dezbaterea despre succesul României în UE.  Preluarea Preşedinţiei Consiliului UE în 2019 constituie o oportunitate istorică pentru România de a-şi spori influenţa politică la nivel european pe măsura ponderii pe care România o are în UE din punct de vedere economic şi demografic. Este o oportunitate de a se afirma ca un partener de valoare, respectat de către ţările din nucleul dur al UE şi ca forţă pro-europeană printre statele din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care ţări precum Ungaria sau Polonia par să se îndepărteze de idealul european şi întreţin relaţii tensionate cu instituţiile europene.

Fãclia: Ne puteţi da câteva idei concrete  din studiu?
Dan LUCA: Cu mare plãcere. Lista priorităților politice nu ar trebui să fie prea lungă – maxim 6 priorităţi, dar care să aibă impact. Ar trebui să existe o combinație de obiective pe termen scurt și altele pe termen lung unde România își va putea lăsa amprenta. România trebuie să își asume un rol major în definirea agendei europene pentru perioada post-2020. Aș face referire la implementarea reformelor Agendei Digitale sau a Noii Agende pentru Competențe în Europa, de pe urma cărora România ar beneficia enorm. Printre interesele evidente se numără si domeniul energiei. O serie de atuuri cum sunt mixul energetic divers, know-how-ul tehnologic, resursa umană în domeniu și activele plasează domeniul energetic în topul politicilor unde putem da dovadă de leadership dintr-o astfel de poziție. De asemenea, la temele de interes general sau la cele care vor fi identificate de comun acord cu celelalte două ţări care vor forma trio-ul, cred că ar fi oportun ca România să pună pe agendă teme precum: libera circulaţie a lucrătorilor, incluziunea socială, combaterea sărăciei; aprovizionarea cu energie sustenabilă și verde; viitorul Europei și strategia UE pentru perioada 2030. 

Fãclia: Propuneţi şi idei concrete pentru relaţionarea instituţiilor româneşti cu cei din Bruxelles?
Dan LUCA: România dispune la Bruxelles de specialiști foarte bine pregătiţi și cu o vastă experienţă în toate domeniile de activitate. Aceștia trebuie implicaţi într-un mod coordonat și strategic în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii Europene astfel încât expertiza acestora să fie utilizată la maxim.  Fiecare dintre acești români poate juca rolul unui ambasador, prin urmare, implicarea lor în pregătirea Președinţiei trebuie luată în serios.  Celor 2.500 de români implicaţi în procesul decizional trebuie să li se ofere o platformă de interacţiune. În prezent, există diferite forumuri și întâlniri informale, însă ele trebuie consolidate și repetate, eventual grupate pe anumite subiecte. Misiunea acestor întâlniri nu ar trebui să fie aceea de a schiţa agenda românească a Președinţiei, ci de a defini mai bine implicarea României în UE pe termen lung. O idee concretă ar putea fi organizarea unor workshop-uri sau dezbateri între funcţionarii din București care lucrează în afaceri europene cu cei din Bruxelles, inclusiv reprezentanţi ai instituţiilor, societăţii civile și ai organizaţiilor de lobby.

marți, 23 mai 2017

Articol în Convorbiri Europene: “Convorbiri românești. 10 voci din Bruxelles”

Astãzi, 23 mai 2017, împreunã cu 10 români din Bruxelles-ul european, am exprimat câteva idei despre Preşedinţia româneascã a UE. Este un exercitiu care încearcã sã implice românii activi în afacerile europene în dezbaterea despre succesul României în UE. Mii de mulţumiri acestor prieteni care aratã cã existã o resursã umanã deosebitã pentru a coopera pe axul Bucureşti – Bruxelles.

Articolul este publicat în Convorbiri Europene.

----

Președinţia românească a Consiliului UE trezește un interes aparte în rândurile experţilor români din capitala Europei. În prezent, avem aproximativ 2.500 de compatrioţi care lucrează în mediul european de la Bruxelles. Am contactat 10 „voci” pentru a realiza un material pe două paliere: priorităţile României pentru agenda Presedinţiei UE din 2019 și implicarea românilor din Bruxelles-ul european în pregătirea acestui mandat.

Fiecare ţară membră, în momentul în care își stabilește agenda, identifică o serie de priorităţi comune și de interes pentru UE, precum și o serie de teme de interes regional asupra cărora ţara respectivă deţine o expertiză specifică. Agenda ţărilor care asigură Președinţia este în mare parte determinată și de context, dificil de anticipat”, preciza Ramona COMAN, profesor și Director al Institut d’études européennes din cadrul Université libre de Bruxelles

Radu COLONESCU, Manager Government Affairs la Goodyear Dunlop Tires Europe, adăuga: „Deși cred că agenda pentru România e deja încărcată (cu Brexit, alegerile europarlamentare și posibil altă criză), e o ocazie foarte bună să facem un bilanţ al intereselor României în UE”.

Preluarea Preşedinţiei Consiliului UE în 2019 constituie o oportunitate istorică pentru România de a-şi spori influenţa politică la nivel european pe măsura ponderii pe care România o are în UE din punct de vedere economic şi demografic. Este o oportunitate de a se afirma ca un partener de valoare, respectat de către ţările din nucleul dur al UE şi ca forţă pro-europeană printre statele din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care ţări precum Ungaria sau Polonia par să se îndepărteze de idealul european şi întreţin relaţii tensionate cu instituţiile europene”, preciza Silviu POPA, Manager, Government Relations and Public Policy la o companie farmaceutică.

Lista priorităților politice nu ar trebui să fie prea lungă – maxim 6 priorităţi, dar care să aibă impact. Ar trebui să existe o combinație de obiective pe termen scurt și altele pe termen lung unde România își va putea lăsa amprenta”, sublinia Anamaria CORCA, Senior Associate Burson-Marsteller.

Verbalizarea intereselor și coordonarea în vederea atingerii obiectivelor nu a fost niciodată un punct forte al României, în ciuda unor evidente interese geopolitice legate de istoria noastră, poziționarea geografică, resursele umane și naturale de care dispunem”, concluziona Oana LANGA, Consilier Afaceri Europene.

Referitor la sugestii concrete pentru Președinţia României, românii din Bruxelles-ul european propun:
Ø  Redefinirea și implementarea noţiunii de cetăţean european, inclusiv a dreptului de vot fără nicio limitare geografică (vot via Internet) în perspectiva alegerilor europene; prioritizarea investiţiilor în sănătate, educaţie și cultură la nivel european, în toate statele membre. (Cornel RADU-LOGHIN, Secretar general al The European Network for Smoking and Tobacco Prevention – ENSP)
Ø  Digitalizarea, în legatură strânsă cu alte politici europene precum Politica Energetică și de Transport, Politica Socială, Skills & Growth, Industry 4.0 și Politica Regională, poate sta la baza priorităţilor României pentru agenda Președinţiei UE din 2019. (Anda GHIRAN – Doctor în Științe Politice și lobbyist în afaceri europene)
Ø  România trebuie să își asume un rol major în definirea agendei europene pentru perioada post-2020. Aș face referire la implementarea reformelor Agendei Digitale sau a Noii Agende pentru Competențe în Europa, de pe urma cărora România ar beneficia enorm. (Raluca ANGHEL, Şef de Cabinet în Parlamentul European, expert în comunicare, afaceri publice și politici europene)
Ø  2019 este un an de referință pentru UE și o oportunitate de a forma un nou viitor pozitiv pentru Uniune. Sugerez ca priorităţi pentru România: o politică educațională mai puternică; realizarea inovației, investirea în antreprenoriat și inovare de la școală la locul de muncă, cu un accent puternic pe STEM (la care România este puternică); integrarea durabilă a migranților; Europa – campion al cooperării internaționale. (Diana FILIP, Director Adjunct, VP Dezvoltare și Marketing JA Europe)
Ø  Printre interesele evidente se numără domeniul energiei. O serie de atuuri cum sunt mixul energetic divers, know-how-ul tehnologic, resursa umană în domeniu și activele plasează domeniul energetic în topul politicilor unde putem da dovadă de leadership dintr-o astfel de poziție. (Oana LANGA)
Ø  La temele de interes general sau la cele care vor fi identificate de comun acord cu celelalte două ţări care vor forma trio-ul, cred că ar fi oportun ca România să pună pe agendă teme precum: libera circulaţie a lucrătorilor, incluziunea socială, combaterea sărăciei; aprovizionarea cu energie sustenabilă și verde; viitorul Europei și strategia UE pentru perioada 2030. (Ramona COMAN)
Ø  Prioritate a României ar putea fi legată de pregătirea noului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, unde ţara noastră ar trebui să promoveze alocarea de resurse în domeniile strategice pentru România (ex. energie, dezvoltare regională, infrastructură, agricultură etc.). Un alt domeniu este cel al securităţii, în contextul multiplelor conflicte din vecinătatea României. (Silviu POPA)
Ø  Parteneriatul Estic ar putea reprezenta una dintre priorităţi, reprezentând o voce a reformelor democratice în regiune. Bineînţeles, sunt multe alte elemente ce pot forma priorităţi ale Presedinţiei României la Consiliul UE – expertiza în IT, pe lângă discuţiile vechi legate de reforma politicii agricole comune sau fondurile structurale. (Corina PASOL, consultant european)
Ø  Populaţia de etnie romă se află într-un context social și economic deosebit de precar în Europa. Având una dintre cele mai mari comunităţi de romi, România ar trebui să fie un exemplu pentru celelalte state membre în ceea ce priveşte implementarea legislaţiei europene privind ameliorarea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor de romi. (Vlad HOSU, consultant în politici publice europene la Europe Analytica)

Pentru relaţionare România – români din Bruxelles, sunt câteva idei de interes:
Ø  România dispune la Bruxelles de specialiști foarte bine pregătiţi și cu o vastă experienţă în toate domeniile de activitate. Aceștia trebuie implicaţi într-un mod coordonat și strategic în pregătirea Președinției Consiliului Uniunii Europene astfel încât expertiza acestora să fie utilizată la maxim. (Cornel RADU-LOGHIN)
Ø  Fiecare dintre acești români poate juca rolul unui ambasador, prin urmare, implicarea lor în pregătirea Președinţiei trebuie luată în serios. O prima idee în pregătirea Președinţiei ar fi un chestionar adresat acestei comunităţi pentru a întreba direct care ar trebui să fie priorităţile majore. (Anamaria CORCA)
Ø   Autoritățile române trebuie să lucreze cu toți partenerii sociali pentru a profita din plin de această „popularitate”, pe toate planurile. O adevărată campanie de comunicare va fi vitală pentru a arăta o alta latură a României, profesională, perseverentă și inovativă. (Raluca ANGHEL)
Ø  Celor 2.500 de români implicaţi în procesul decizional trebuie să li se ofere o platformă de interacţiune. În prezent, există diferite forumuri și întâlniri informale, însă ele trebuie consolidate și repetate, eventual grupate pe anumite subiecte. Misiunea acestor întâlniri nu ar trebui să fie aceea de a schiţa agenda românească a Președinţiei, ci de a defini mai bine implicarea României în UE pe termen lung. O idee concretă ar putea fi organizarea unor workshop-uri sau dezbateri între funcţionarii din București care lucrează în afaceri europene cu cei din Bruxelles, inclusiv reprezentanţi ai instituţiilor, societăţii civile și ai organizaţiilor de lobby. (Radu COLONESCU)
Ø  În ultimii ani au fost organizate o serie de evenimente, atât la Bruxelles, cât și în România, care au adus în lumină o serie de idei în vederea pregătirii Președinţiei. Deși procesul de identificare a priorităţilor este unul complex, această primă fază de consultări ar trebui să fie urmată de faza de cristalizare/consolidare a ideilor. România are șansa că dispune de resurse umane cu înaltă pregătire în domeniul afacerilor europene atât în instituţiile naţionale, cât și la Bruxelles. Ar fi utilă cartografierea acestor actori prin intermediul unei platforme/forum virtual care să permită celor ce doresc să se implice în discuţiile cu privire la Președinția României din 2019 să schimbe idei și să dezbată sugestii. (Ramona COMAN)

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar - European Business Summit 2017 şi o întrebare: Ce urmeazã pentru Europa?

Astãzi, 23 mai 2017, am publicat în Ziarul Financiar un material despre o nouã ediţie a EBS.

--------------

Acum 15 ani participam la prima mea ediţie a European Business Summit-ului de la Bruxelles. Anul acesta fost rândul unei întrebãri generice What’s Next for Europe? sã ne invite la dezbaterile din cele doua zile ale evenimentului (22-23 mai 2017).

O adevãratã pledoarie pentru trezirea Europei a fost prezentatã de Guy Verhofstadt. “Problemele actualei UE ţin de arhitectura instituţionalã. Trebuie sã ne întoarcem la ideile fondatorilor din anii ‘50”. Cam pe acest subiect marşam şi eu recent când subliniam relansarea biniomului economic franco-german. UE încearcã relansarea economicã prin forţa industriei germane, revoluţie industriale (Industry 4.0), prin viziunea europenã a lui Macron, prin transformarea treptatã a Brexitului în avantaj. Prin plecarea Marii Britanii din UE, Uniunea Europeanã revine la matricea cooperarii bilaterale, dar trece treptat și la o integrare europeanã avansatã.

Revenind la EBS2017, mi-a plãcut abordarea plinã de realism şi tehnicitate a vicepreşedintelui Comisiei Europene Valdis Dombrovskis. Tendințele economice sunt, în linii mari, pozitive și ar trebui să profităm de această ocazie pentru a face ca economiile europene să devină mai competitive, mai reziliente și mai inovatoare”.

Se aşteptã rezultate concrete încã de la Summitul liderilor europeni din decembrie 2017, totul axandu-se pe “New governance of the eurozone”, aşa cum sublinia Verhofstadt. Iar stirea recentã despre cum Germania şi Franţa vor accelerarea aprofundării integrării în zona euro confirmã estimãrile. Germania şi Franţa fie vor propune un sistem comun pentru taxele datorate de companii, fie vor insista pentru accelerarea implementării unui sistem la nivelul Uniunii Europene”, a spus Schauble. "Ambele planuri sunt ambiţioase", a spus oficialul german. Se strecoarã astfel idei despre dezvoltarea sistemului de taxe în zona euro şi a relansãrii conceptului de campioni industriali europeni.

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 19 mai 2017

European patriotism passes through the stomach

The European Union lives between agony and ecstasy. An agony related to the economic crisis and the trust of the citizens in the EU institutions, but also an enthusiasm linked to the recent national elections.

After a distressing year 2016, the March elections in the Netherlands have isolated Geert Wilders, and the “Brussels option candidate” has won the French Presidential election. Germany is going to the polls in autumn, and has the choice being between Angela Merkel and the mega-European Martin Schulz. "Europe is in good hands in Germany", as they say...

2017 is crucial to bring the EU to reality. There are no big words, but there is a need to a gradual reform of the European institutions, a necessary evolution ... Brussels' voices anticipate a consolidated Europe built around the euro. We will have a euro area budget, EU taxation, a European economic policy, and possible Industrial European champions. There will be no more speeds, we will have a big European Union, but also a hard core called Euroland...

The European Union understands that an approach based on European values ​​is good, but that is not enough to heat its citizens. It gradually comes back to the idea of ​​Europe from the 1950s, when the project of "peace and prosperity" is being redeemed on the continent. The resumption of the France-Germany economic binomial, or, more preferably, Germany-France, is the desideratum of the current European construction. The EU is experiencing economic revival through the German industry, industrial revolution (Industry 4.0), through Macron's European vision, through the gradual transformation of Brexit into advantage. With the departure of the UK from the EU, the European Union returns to the matrix of bilateral co-operation, but it also gradually progresses to an advanced European integration.

Europeans are bored with complex projects coming from the Brussels laboratories, which end up only as papers. If the European Union is to restructure in order to have concrete answers to the current crises, it will have a chance of survival; it will even become a global model. But, if at the December 2017 Summit we will have the same story, the "domino Brexit" effect will be triggered, we will witness the demolition of the single currency, an implosion of the community structures...

The time of the small steps and half measure has passed for Europe...

Dan LUCA / Brussels


Patriotismul european trece prin stomac

Uniunea Europeana trãiește între agonie și extaz. O agonie legatã de criza economicã și a încrederii cetãţenilor în instituţiile comunitare, dar și un entuziasm legat de recentele alegeri naţionale.

Dupã un an 2016 dezolant, alegerile din martie din Olanda l-au izolat pe Geert Wilders, iar Prezidenţialele din Franţa au adus victoria candidatul Bruxelles-ului, Emmanuel Macron. Germania urmeazã la urne în toamnã, alegerea fiind între Angela Merkel și mega-europeanul Martin Schulz. “Europa e pe mâini bune în Germania”, așa cum se zice…

Anul 2017 va creiona viitorul UE "la concret". Nu sunt cuvinte mari, dar treptat se produce o reformã a instituţiilor europene, o evoluţie necesarã… Voci din Bruxelles anticipeazã o Europã consolidatã, claditã pe structura euro. Vom avea un buget al zonei euro, o taxare a zonei, o politicã economicã, etc. Nu se va vorbi de mai multe viteze, dar vom avea o Uniune Europeanã mare, în care România este deja prezentã din 2007, dar și un nucleu dur numit Euroland…

Uniunea Europeanã înţelege cã o abordare pornitã de la valorile europene e bunã, dar nu e suficientã pentru a-și entuziasma cetãţenii. Se revine treptat la ideea Europei din anii ’50, când se redemara proiectul de "pace și prosperitate" pe continent. Relansarea binomului economic Franţa-Germania, sau mai bine spus Germania-Franţa, acesta este dezideratul actualei construcţii europene. UE încearcã relansarea economicã prin forţa industriei germane, revoluţie industriale (Industry 4.0), prin viziunea europenã a lui Macron, prin transformarea treptatã a Brexitului în avantaj. Prin plecarea Marii Britanii din UE, Uniunea Europeanã revine la matricea cooperarii bilaterale, dar trece treptat și la o integrare europeanã avansatã.

Europenii sunt plictisiţi de proiecte mareţe, venite din laboratoarele Bruxelles-ului, rãmase la faza de manifest politic. Dacã Uniunea Europeanã se va restructura pentru a avea rãspunsuri concrete la crizele actuale, va avea o șansã de supravieţuire, chiar va deveni un model la nivel global. Dacã însã la Summit-ul din  decembrie 2017 vom avea aceeași poveste cu piticul roșu, efectul de "domino Brexit" se va declanșa, vom asista la o deșirare a monedei unice, o implozie a structurilor comunitare… Concret, timpul pașilor mici și a jumãtãţilor de mãsurã a trecut pentru Europa…

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 7 mai 2017

Dan LUCA – prezentare la ULB despre lansarea carierei în ecosistemul Bruxelles-ului european


Este plãcut sã îţi petreci sâmbãta dupã masã în incinta Institutului de Studii Europe din Bruxelles. Am rãspuns din nou cu mare interes invitaţiei de a prezenta studenţilor de la ULB potentialul de joburi din lumea afacerilor europene, de data aceasta sub forma unui training intitulat "Launching your professional career in the EU-Brussels ecosystem". Timp de 3 ore, împreunã cu tineri veniţi din 9 ţãri (Franţa, Portugalia, Italia, Spania, Belgia, Maroc, Brazilia, Rusia, Republica Dominicanã) am avut o abordare pe doua paliere: “Explaining the market – the EU-Brussels ecosystem” şi “How to get the job you want”.

Mã bucurã foarte mult interesul universitãţilor din Bruxelles în a prezenta studenţilor realitatea practicã a ecosistemului coagulat în jurul instituţiilor europene. Promit sã revin cu astfel de prezentãri de câte ori existã un cadru propice unei astfel de interacţii.

Dan LUCA / Bruxelles