vineri, 29 noiembrie 2013

Antreprenorii români apreciaţi de Comisia Europeană!

Comisia Europeană lansa recent Broșura „Secretul succesului”, ediția 2012-2013, aratând că, în afaceri, ”nu este nevoie de un început grandios pentru a avea un impact semnificativ”.

Printre exemplele pozitive alese de Comisia Europeană este creionat, şi asta m-a făcut să mă simt mândru incă o dată că sunt român, şi portretul unui antreprenor român de succes - Ingrid Vlasov, cea care, după ce a studiat design vestimentar la Institutul European de Design de la Roma, și-a creat propria casă de modă în 1997 și a devenit ulterior unul dintre cele mai cunoscute nume din moda românească, scria Comisia Europeană despre designerul român.

În interviul acordat de Ingrid Vlasov, aceasta spunea: “Trebuie să fii încrezător în competenţele tale, dar să fii în același timp foarte atent. Este esenţial să evaluezi toate riscurile înainte de a porni”, şi "să fii intereprizător în competenţele tale", aş adăuga eu! -  ajută foarte mult să faci ceea ce este potrivit pentru tine.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Jurnal de Dâmboviţa – „Brand turistic, brand de țară!”

În noua corespondenţă de la Bruxelles am explicat pentru cititorii Jurnal de Dâmbiviţa, despre cum pot noile forme ale turismului să contribuie la crearea brandului de ţară.

Redau integral în continuare articolul publicat vineri, 29 noiembrie:

..............

Fără a confunda brandul de ţară cu brandul turistic, mi-am propus să trasez câteva elemente care pot contribui la crearea brandului turistic general al ţării. Ce presupun acestea în mod concret? Festivalul „George Enescu”, pe lângă faptul că este un eveniment cultural internaţional major organizat în România, este şi un puternic brand cultural al României, un real magnet pentru turiştii străini.

Dar acesta este doar unul dintre exemplele posibile. România are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare şi atractivitate turistică. De altfel, este foarte adevărat că şi istoria poate fi valorificată ca brand prezent şi poate constitui un adevărat potenţial de viitor, nu numai în bussines, ci şi în campanii de ţară ca şi completare şi susţinere a autenticităţii brandului naţional.

Am văzut de exemplu că se practică des asocierea cu numele Casei Regale a României, ceea ce conferă în prezent multor companii furnizoare de bunuri şi servicii prestigiu şi rezonanţă. Nici turismul educaţional nu mai este ceva „exotic”, având în vedere mobilitatea actuală. Printre ţările care au o piaţă mai dezvoltată a turismului educaţional se numără Spania, Italia, China şi ţările fostei Uniuni Sovietice.

De altfel, Spania şi Italia beneficiază de un program guvernamental de susţinere şi finanţare a acestor programe, pentru a încuraja învăţarea în limba engleză. Evident, până la a egala instituţiile româneşti de învăţământ branduri precum Cambridge sau Oxford este cale lungă, însă şi spre astfel de abordări ne-am putea orienta. Serviciile medicale de calitate, deşi de multe ori practicate în mediul privat, dar la preţuri mai accesibile decât în multe alte ţări, atrag cetăţenii străini spre România.

Remus Lăpuşan recent evidenţia posibilitatea lansării unui proiect pentru „turismul medical” la Cluj. Acesta propune crearea unei platforme online care să ofere informaţii utile atât turiştilor străini, cât şi românilor care au nevoie de serviciile medicale oferite de centrele specializate ale municipiului.

„Turiştii sosiţi în Cluj pentru a beneficia de servicii medicale, la costuri decente, nu numai că aduc în judeţul Cluj bani, ci au un impact pozitiv şi asupra serviciului de sănătate din respectiva societate şi asupra industriei turistice“, explica liderul clujean. Turismul medical înseamnă tratament, intervenţii şi refacere. Turiştii caută clinici cu speciali şti buni şi hoteluri de calitate în care să îşi petreacă perioada de convalescenţă.

Citeam recent că Braşovul propunea un proiect pilot în acest sens, dezvoltat împreună cu specialişti germani. La fel, judeţul Dâmboviţa este un judeţ cu potenţial turistic enorm. Este păcat să nu fie făcute cunoscute, şi de ce nu, să fie asociate cu România!

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 28 noiembrie 2013

Reîmprospătarea listei eurodeputaţilor socialişti francezi

Partidul Socialist din Franţa, a adoptat zilele trecute, cu o mare majoritate (aproape 80%), listele finale pentru alegerile europene din 2014. Conform acestora, delegația socialistă va fi profund reînnoită, 50% din membrii nominalizaţi, fiind noi pe listă. Listele urmează să fie validate şi în cadrul convenției PS, la începutul lunii decembrie.

În total, cinci deputați europeni care își încetează activitatea în 2014, nu mai apar pe listă. “Adresându-mă viitorilor lideri de listă că aceştia trebuie să investească în mandatul european şi să depună o muncă susţinută, cu 3 zile pe săptămână la Bruxelles și o săptămână pe lună la Strasbourg", avertiza actualul președinte al delegației franceze a Partidului Socialist din Parlamentul European, Catherine Trautmann.

La rândul său, europarlamentarul Gilles Pargneaux susţine că aceste liste sunt "echilibrate” şi reflectă “culorile” partidului. Pe primele trei locuri se află Harlem Désir, prim-secretar al PS, Brebenoc Beres menținut în cele din urmă pe locul al doilea și Guillaume Balas, care completeaza trio-ul.

Partidul Socialist speră să obțină două locuri parlamentare în fiecare dintre cele opt circumscripții interregionale (Ile-de-France, Vest, Nord-Vest, Est, Sud-Vest, Sud-Est, Masivul Central-Centru și de Peste mări).

Dacă ne reamintim de alegerile europene din 2009, PS a obţinut doar şocantul procent de 16,48 % din voturi la nivel naţional, cădere care a redus numărul de locuri pentru socialiștii francezi la 14, față de 33 în Parlamentul precedent.

Despre fibra europeană franceză am scris şi cu alte ocazii.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA interviu pentru Rombel – portalul românilor din Belgia


A fost o mare plăcere să vorbesc Diasporei româneşti prin intermediul RomBel – platforma virtuală a comunităţii românilor din Belgia!

Redau în continuare interviul realizat de Cornel Radu-Loghin, publicat miercuri, 27 noiembrie:

..........
 
“Bună ziua domnule Dan Luca și vă mulțumim că ați acceptat să acordați, în exclusivitate, un interviu pentru RomBel – comunitatea virtuală a românilor din Belgia!

RomBel – Ca și președinte al PSD Belgia sunteți o persoană activă în spaţiul public implicat în diverse activităţi în cadrul comunităţii românești din Belgia. Cum ați sintetiza această activitate? Care sunt prioritățile dumneavoastră în acest moment ?
 
Dan Luca – Gândesc româneşte, chiar dacă de peste 16 ani trăiesc în capitala Europei. Am lansat şi gestionat numeroase proiecte de impact pentru România, aici la Bruxelles, şi pot să enumăr câteva. În 2003 am înfiinţat Clubul „România-UE” Bruxelles, o platformă a românilor din Bruxelles-ul european. Studiul realizat în 2006 despre „Imaginea României la Bruxelles” a fost un proiect prin care România a dat un semnal că doreşte o relaţionare structurată cu Uniunea Europeană. În 2004 am fost co-fondator al EurActiv-ului în România, o presă tehnică, specializată pe legislaţia europeană, care a ajutat zeci de mii de români să înţeleagă mai bine cum funcţionează mecanismul european, atât în timpul negocierilor de aderare la UE, cât şi ca stat membru.

În 2008 am lansat un mesaj public de relaţionare a românilor din Diaspora cu politica din România. De peste 5 ani, împreună cu colegii mei de la PSD Belgia, încercăm să găsim soluţii practice pentru ca românul din Diaspora să aibă o voce în politica din ţara de origine. De peste 6 ani „populez” un blog (www.casaeuropei.blogspot.com) în care explic zilnic românilor cum se vede România din Bruxelles-ul european şi ce se poate face pentru o mai bună fixare a sistemului românesc la dimensiunea comunitară, spre avantajul cetăţenilor români. Iar pentru ca ideile să fie şi mai structurate, de aproape 4 ani, sub egida GrupRomânia încercăm să identificăm direcţia de evoluţie a sistemului românesc pentru o mai bună ancorare în politicile europene.

Alegerile europene din mai 2014 sunt de mare interes pentru mine. Recent mi-am anunţat intenţia de a candida pentru un mandat de eurodeputat şi mă bucur că atât organizaţia pe care o conduc, PSD Belgia, cât şi lideri PSD din ţarã, mă încurajează în această încercare.
 

RomBel – Ne apropiem cu pași repezi de alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai 2014…. S-a schimbat spectrul politic european din 2009 și până în prezent? Vor fi diferite aceste alegeri față de cele din 2009?

Dan Luca – Cred că nu este rău să explicăm românilor ce se întâmplă până pe data de 25 mai 2014 din punct de vedere al alegerilor europene. Juridic, cu cel puţin o lună înainte de această dată, deci maxim până pe 25 aprilie 2014, partidele politice româneşti trebuie să depună la Biroul Electoral Central lista oficială. Această listă conţine 32 de nume, într-o ordine foarte clară. Pe 25 mai 2014 cetăţenii români vor veni la vot şi vor alege lista preferată. Nu există vot uninominal la alegerile europene. Practic este o alegere între listele naţionale, româneşti, propuse de partidele politice din România. Asta înseamnă că -  să dăm un exemplu - la sfârşitul zilei de 25 mai PSD-ul (care va participat singur la alegeri) va obţine 35% din voturi, va avea 35% din cele 32 de locuri, deci 11 eurodeputaţi. Cine sunt aceştia? Primii 11 de pe lista PSD depusă la BEC cu o lună înainte de alegeri.

Avem practic o situaţie în care contează foarte mult poziţionarea candidaţilor pe lista oficială. Cine decide această ordine pe listă? Conducerea naţională, în relaţionare cu liderii locali ai partidului. Cred mult în campania electorală şi dezbaterile deschise despre profilele candidaţilor. Dar depinde enorm de ce fel de campanie avem în România în funcţie de numele candidaţilor. Dacă avem pe primele 10 locuri (considerate eligibile) profile care inspiră comunicarea, oameni care stăpânesc cu adevărat problematica europeană, dar cunosc perfect şi interesele României, vom avea o şansă ca dezbaterea electorală să fie plină de sens. Dacă însă ne vom complace în a propune persoane care nu înţeleg mecanismul comunitar, vom asista la o dezbatere seacă, plictisitoare, plină de slogane, ancorate de multe ori într-un naţionalism ascuns, în care vor pierde cetăţenii, partidele politice şi cu siguranţă Parlamentul European.
 

RomBel – Citim / auzim zilnic despre imaginea proastă pe care o au românii în lume…V-ați lovit de această problemă în activitatea dumneavoastră?

Dan Luca – Toţi românii din Diaspora, indiferent de calificare, trebuie să se simtă respectaţi, ascultaţi, să aibă o demnitate legitimă. Trebuie să scăpăm de povara imaginii proaste pe care România încă o are. Sper din toata inima că nu va exista o discriminare a românilor pe piaţa muncii în ţările europene după 1 ianuarie 2014. Iar dacă vor apărea totuşi astfel de situaţii sunt mecanisme de a le semnaliza, atât la nivel local, naţional şi european, pentru că avem aleşii noştri în Parlamentul European, dar sunt şi ambasadele şi consulatele.
 

RomBel – Cum vedeți dumneavoastră comunitatea românească din Belgia? Credeți că noi, românii putem avea o comunitate unită, o comunitate exemplu pentru cei din jur? Sau este o utopie?

Dan Luca – Mă cunosc bine cu compatrioţii noştri care lucrează în construcţii sau în prestări servicii. Majoritatea românilor din Belgia sunt oameni extraordinari, cu responsabilităţi complexe şi pe care viaţa i-a învăţat că vorbele goale nu sunt suficiente pentru a reuşi. România are nevoie de toţi românii. Dacă unii dintre noi am ales drumul Diasporei asta nu înseamnă că nu mai suntem români sau că nu ne mai pasă de România, ci dimpotrivă. În România este nevoie de o dezbatere politică reală despre potenţialul Diasporei româneşti şi ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nivelul oamenilor. Bruxelles-ul este poate singurul loc din afara României unde avem două “diaspore româneşti”, total distincte, bine coagulate, care au atins deja masa critică de reprezentare. Pe lângă românul „emigrant” avem şi pe acei pe care putem să-i numim „expaţi ai afacerilor europene”. Reţeaua românească la Bruxelles merită consolidată. Avem nevoie de cât mai mulţi români conştienţi de interesul naţional şi de perspectiva europeană, şi mai avem nevoie de un dialog cât mai structurat între Bucureşti şi Bruxelles.
 

RomBel – De ce credeţi că are nevoie România în această perioadă? Ce poate oferi României diaspora din Belgia?

Dan Luca – Dacă este să mă refer la românii din Bruxelles-ul european aceştia sunt o mină de ″aur albastru″ pentru România. Această colaborare poate fi la nivel de industrii, la nivel de brand-sectorial de exemplu (IT-ul românesc şi energia românească sunt deja prezente în oraş), dar şi îmbunătăţit inter-instituţional: depăşirea barierelor de comunicare dintre interesele româneşti e un pas important înainte, căci lucrurile sunt mai simple decât par în jocul european: ne ridicăm împreună rapid, sau mult mai greu separat. Racordarea unei ţări de peste 20 de milioane de locuitori la o structură de 500 de milioane, precum Uniunea Europeană, nu este un lucru uşor. În prezent avem însă vreo 2.500 români care lucrează în mediul european de la Bruxelles, foarte mulţi dintre aceştia derulându-şi activitatea în cadrul Comisiei Europene. Iar aceşti 2.500 de români din Bruxelles trebuie puşi în valoare în avantajul reciproc. Să nu uităm ei sunt acolo fiindcă România este membră a UE, chiar dacă în prezent nu reprezintă România. Clădirea unei punţi de legătură între funcţionarii europeni de la Bruxelles şi Guvernul României este o prioritate europeană pentru România şi eu am semnalat-o de câţiva ani.

 
RomBel –  Ce hobby-uri aveți? Cum vă petreceți timpul liber în Belgia?

Dan Luca – Chiar dacă agenda mea este foarte încărcată, reuşesc să găsesc timp şi de relaxare, şi atunci prefer să fiu alături de familie. Cei 3 copii pe care îi am sunt o reală sursă de energie. A merge cu ei la sport sau la alte activităţi ″te încarcă″, îţi dă putere pentru a începe o nouă săptămână. Împreună cu soţia, din când în când, reuşim să evadăm la câte un eveniment cultural, concert, teatru. Iar când ajung în oraşul copilăriei, la Cluj, nu ratez ocazia de a merge cu tatăl meu la Sala Sporturilor pentru a urmări un meci de handbal, o veche pasiune de-a mea, şi de altfel, un sport pe care l-am practicat de performanţă în tinereţe.
 

RomBel – Ce planuri aveți pentru viitor? Cum poate un român din Belgia să adere la PSD Belgia?

Dan Luca - Nu avem dreptul să fim nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă pe scena politică, fără să încercăm să schimbăm ceva, să ne facem auziţi. Implicarea politică este cea mai potrivită reacţie atunci când ai ceva de spus, atunci când consideri că ai soluţii ce pot îmbunătăţii situţia compatrioţilor, a prietenilor, sau a propriei familii. Implicarea într-un partid politic devine astfel imperativă, angajamentul politic este necesar pentru a ajuta România. Am găsit oameni la fel de entuziaşti şi hotărâţi care vor să facă mai mult decât să vorbească fără folos. Luptăm pentru ideile în care credem. Este loc pentru toţi şi suntem convinşi că împreună putem realiza lucruri minunate pentru români. Diaspora românească nu constituie o problemă, ea ne ajută să înţelegem mai bine România contemporană. Dacă vă regăsiţi în aceste mesaje, vă aştept în echipa PSD Belgia (www.psdbelgia.ro).
 

RomBel – Un mesaj de final pentru cititorii Rombel?

Dan Luca – Bruxelles-ul este un oraş plin de posibilităţi, încercaţi, chiar dacă pare mai greu la început, la fel ca peste tot. Subliniez cu tărie că există două pieţe a forţelor de muncă în Bruxelles, care din cauza suprapunerii geografice creează confuzie. Există un Bruxelles-Belgia şi mai există un Bruxelles-UE, cu oportunităţi caracteristice. Chiar dacă în România puţini mai cred că expertiza pe anumite sectoare contează, consider că există oportunităţi pentru cei care au cunoştinţe despre mecanismul comunitar. Pentru a înţelege mai bine care este rolul vostru în capitala Europei, aveţi în RomBel un instrument.

Iar fiindcă se apropie 1 Decembrie un mesaj de La Multi Ani, România!

Vă mulțumim și vă dorim succes și sănătate!

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 27 noiembrie 2013

Dan LUCA – articol în ziarul Prahova – “În ce limbă salutăm la Bruxelles?”

Trăind deja de 16 ani la Bruxelles am interacţionat în activitatea mea atât cu expaţi, implicaţi în afacerile europene, cât şi cu belgieni, însă chiar dacă limbile oficiale ale oraşului sunt franceza şi flamanda, engleza este mult mai utilizată aici. Au apărut chiar şi propuneri de a o adăuga ca şi limbă oficială.

Despre aceste subiect vorbeam în recenta corespondentă pentru ziarul Prahova, material pe care îl redau integral şi în continuare:

.............

Bruxellesul este oficial oraş bilingv, limba franceză şi limba flamandă fiind cele două limbi oficiale, de unde numele localităţii este Bruxelles în franceză şi Brussel în "neerlandeză". Franceza este limba majorităţii populaţiei precum şi cea mai utilizată limbă în discuţiile curente. Dar, dacă ne referim însă la Bruxelles, ca şi capitală a Uniunii Europene, problematica din punct de vedere lingvistic este puţin alta.

Ministrul flamand al Educaţiei, Pascal Smet, susţinea recent că, dacă Bruxellesul aspiră să fie un oraş internaţional, acesta ar trebui să declare engleza limbă oficială a oraşului. "Pentru următorii douăzeci de ani, limba engleză va domina ca limbă la nivel mondial. Este limba utilizată în lumea politică, în lumea diplomatică, în sectorul turismului", explica Smet, pe marginea unui proiect lansat pentru a stimula educaţia multilingvistică în capitala belgiană şi în UE.

Conform cifrelelor citate în planul său - Marnix - arată că 63,2% dintre locuitorii din Bruxelles sunt vorbitori nativi de limba franceză, în timp ce mai puţin de 20% sunt nativii olandezi. Doar 2,5% au engleza ca limbă maternă, dar cu toate acestea, 29,7% dintre persoanele care locuiesc în capitala Belgiei sunt nevoite să vorbească limba engleză bine sau foarte bine, având în vedere natura muncii lor. "Ceea ce aş dori să văd este ca toată lumea care trăieşte la Bruxelles să vorbească cel puţin o limbă comună, şi aceasta ar putea fi limba engleză", a mai spus Smet.

Prin folosirea limbii engleze, nu se doreşte eliminarea celorlalte limbi, însă, să fim serioşi, totul la nivel global se “stabileşte” în engleză, în toate dezbaterile internaţionale, în negocierile comerciale interstatale, în predarea cursurilor la instituţiile de învăţământ de prestigiu, în majoritatea cercurilor multiculturale, în turism.

Din păcate, orice discuţie despre limbaj sau educaţie este de natură să declanşeze controverse într-o ţară unde problemele lingvistice sunt o componentă definitorie a vieţii politice. Locuiesc în Bruxellesul european de 16 ani. Sunt în permanent contact cu expaţi, funcţionari din instituţiile europene, cu angajaţi din sectorul privat, europeni, români, dar nu numai. Ei sunt în marea lor majoritate cu studii superioare, bine plătiţi, sociabili, deci timpul trece rapid şi plăcut în acest amalgam de profiluri. Lucrând în diferite instituţii, în cele mai multe cazuri, europeanul de Bruxelles intră prea puţin în contact cu belgienii, iar aceştia nici nu sunt cei mai buni vorbitori de franceză sau olandeză – viaţa acestora se „personalizează“ în funcţie de specificul activităţii pe care o desfăşoară.

Puţin peste jumătate dintre repondenţii care au participat la un recent studiu, legat de viaţa a mai mult de 9.000 de cetăţeni europeni din Bruxelles, au declarat că ar dori ca, în cazul administraţiei publice de la Bruxelles, să se vorbească mai mult limba engleză, fiind un handicap pentru cei care nu vorbesc franceza sau olandeza.

Apropo de asta, am insistat şi eu pe faptul că diplomaţii români care ajung la Bruxelles trebuie să cunoască foarte bine limba engleză, să îi înţeleagă subtilităţile, negocierile fine fiind imposibil de realizat prin intermediul translatorilor.

Dan LUCA / Bruxelles