luni, 1 iunie 2020

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Cu mascã şi fãrã mascã... 10 oportunitãţi pentru România”




Astãzi, 1 iunie 2020, am semnat o nouã analizã în Ziarul Financiar

----------

Când la începutul pandemiei, Bulgaria reitera dorinţa de a intra în zona euro, am zis cã este un subiect neancorat la agenda politicã realã. Treptat, relansarea economiei a devenit subiectul favorit, iar noile planuri Marshall au început sã prindã contur. Miliardele au apãrut în discursurile publice şi am ajuns la cifre astronomice, pe masura crizei pe care o trãim. Preşedintele Macron preciza cã avem nevoie de un plan de salvare european echivalent cu 5-10 puncte din GDP-ul la nivelul UE. Atunci, de ce sã nu fim curajoşi şi sã mergem pânã la capãt cu integrarea europeanã? Dacã cerem direct un plan de 100 de puncte avem un buget euro, atât de drag Franţei şi Germaniei. Iar Bulgaria şi-a dat seama de aceastã tendinţã şi forteazã o aderare acceleratã  la zona euro, de fapt o a doua aderare la UE. 

În orice crizã existã învinşi, dar şi învingãtori. De exemplu, jocul Germaniei în criza financiara a fost şi rămâne factorul determinant în orientarea cârmei Uniunii Europene într-o direcţie sau alta, spre deosebire de Marea Britanie, care a preferat o atitudine “insulară”. Dacă pentru o Germanie reformată de Agenda 2010 a lui Gerhard Schroeder, criza s-a dovedit mai degrabă o oportunitate decât un pericol, pentru Londra însă, odată cu criza au venit şi ameninţările de părăsire a spaţiului comunitar.

Dacã analizãm acum Romãnia contemporanã, observãm 10 oportunitãţi de luat în calcul în realizarea unei strategii pentru urmãtorii ani.

1.    Uniunea Europeanã are probleme existenţiale enorme, iar consolidarea integrãrii europene este singura posibilitate de a continua proiectul început dupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial. Bugetul euro, taxele europeane, apararea europeanã, sunt doar câteva domenii care vor prinde contur şi mai bine datoritã crizei. România are o şansã enormã de a forţa aparteneţa la reconstrucţia proiectului european, dar e nevoie de voinţã politicã şi pragmatism tehnic în abordare. Decidenţii români trebuie să înțeleagă că Uniunea Europeană, a cărei membru este și România, este o organizație regională/interguvernamentală pentru integrare europeană, fiind deschisă permanent unui proces de transformare.

2.    Vom asista la relansarea politicii industriale europene, prin gãsirea unei balanţe între campionii industriali europeni şi internaţionalizarea IMM-urilor. România poate sã profite de poziţionarea geograficã şi sã devinã punct de producţie pe teritoriul UE. Iar dacã reuşim sã avem o cercetare şi inovaţie mai prezentã, tabloul pare şi mai plãcut.

3.    Dacã e producţie industrialã trebuie sã consolidãm şi infrastructura de transport, în special domeniul rutier, dar şi cel feroviar. Pactul Verde european prevede fonduri enorme pentru dezvoltarea sitemului de cãi ferate, şi mai avem şi contextul comisarului european român exact pe subiect…

4.    Forţa de muncã româneascã este multã şi apreciatã, iar criza a schimbat mut percepţia faţã de muncitorul roman. Dacã pânã acum câţiva ani românii se furişau pentru a munci în Vest, acum ei devin ″segment strategic″ pentru unele ţãri, fiind transportaţi chiar cu chartere pentru a presta munca în Germania, Austria sau Italia. Sã încercãm sã nu pierdem aceastã poziţionare…

5.    E nevoie de un nou pact pentru agricultura româneascã, oportunistic, unul în care tehnologia sã fie de nivel mondial, iar forţa umanã corespunzãtoare. Celebra strategie europeanã ″de la fermã la furculiţã″ e fantasticã, dar România trebuie sã joace raţional. Brusc, criza Corona a adus în ţarã sute de mii de români tineri. Economiile Italiei şi Spaniei sunt la pãmânt şi mulţi români, dupã o experienţã de câţiva ani în Vest, vor prefera poate sã îşi închege o gospodãrie aproape de cei dragi.

6.    Administraţia româneascã, în ciuda multor promisiuni, este încã foarte birocratã. Corona a adus soluţii nevisate, mai ales în domeniul digital. Aprofundarea acestor proceduri este o necesitate, atât pentru cetãţeni, dar şi pentru internaţionalizarea sistemului românesc.

7.    Educaţia româneascã a fost pusã la încercare de actuala crizã, iar soluţiile au apãrut. Sistemul poate sã evolueze, iar digitalizarea poate oferi soluţii extraordinare. Nu doar cã poţi sã ai o diplomã de Oxford fãrã a pleca din Bacãu, dar existã un curent favorabil în a structura mult mai bine curriculele învãţãmântului pre-universitar românesc.

8.    A investi în sistemul medical românesc, a respecta pe cei care salveazã vieţi, e fãrã doar şi poate o mare lecţie de viaţã datã de actuala crizã. Haideţi sã nu uitãm prin ceea ce trecem acum şi sã punem pe picioare un sistem medical funcţional, de calitate, accesibil şi puternic finanţat de la buget.

9.    Politic, Stânga româneascã are nevoie de o europenizare pragmaticã. La nivel de creştin democraţi avem un ax bine conturat: preşedintele Iohannis, PNL, EPP, Germania, Angela Merkel, Ursula von der Leyen. Stãm bine şi pe palierul liberalilor europeni: Cioloş, USR, Franţa, Macron. Trebuie profitant de crizã, de orientãrile guvernelor europene, dar şi de prezenţa masivã a românilor în anumite ţãri. O ″filierã latinã″ poate ajuta, Spania şi Italia devenind placa turnantã pentru o Românie conectatã la pârghiile decizionale.

10. S-au spuns multe cuvinte aspre în timpul crizei, iar unele mesaje sunt greu de uitat. ″Diaspora a adus corona în România″ e ceva comparativ cu discursul actual al preşedintelui Trump cum cã ″europeni au adus virusul în Statele Unite″. Într-o lume globalizatã în care trãim, abordãrile sunt de multe ori mai criminale decât acţiunile în sine. România are şansa internaţionalizãrii, şi poate sã înceapã cu distrugerea zidului mental între cei din ţarã şi cei din afarã, între noi şi ei, între cei buni şi cei rãi. Suntem 25 milioane de români, cãci aşa cum zicea Nichita Stãnescu ″Limba românã este patria mea″ ! Putem şi noi sã construim o astfel de Românie?


Dan LUCA este Vicepreşedintele Grupului EURACTIV. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers in EU Policies”.







joi, 21 mai 2020

Brandul de media sau chiar mai mult?



Activând în domeniul comunicãrii, cercetarea asupra evoluţiei presei europene m-a fascinat de ani de zile. Am considerat cã este bine sã ne exprimãm gândurile deschis, iar articolele precum ″Presa viitorului″ (din PR Romania) sau ″Jurnalistul Twitter şi finanţarea sa″ au avut un impact plãcut la timpul lor.

De câteva sãptãmâni, în calitate de vicepreşedinte al Grupului EURACTIV, îmi axez activitatea şi pe aducerea inovaţiei practice în media europeanã. Acum o lunã explicam prin intermediul Ziarului Financiar cum COVID-19 are un impact enorm şi asupra afacerilor din domeniul presei. Era chiar o intrebare despre cum va primi piaţa organizarea de evenimente media virtuale; având în vedere cã organizarea de conferinţe media este un segment profitabil. 

În numite sectoare, criza Corona va produce o adevãratã nebuloasã. Statele europene vor interveni la greu, naţionalizând parţial anumite companii strategice, aşa cum s-a întâmplat cu sectorul bancar dupã criza financiarã din 2008. E posibil sã asistãm la anumite consolidãri la nivel european – ideea cu campionii industriali europeni de care ziceam anul trecut -, în domeniul aviatic, dar – de ce nu – şi în cel al construcţiilor de maşini.

Sectorul media este însã unul special, iar naţionalizarea sau consolidarea nu sunt preconizate. Zic asta fiindcã segmentarea presei europene e asociatã cu limba şi cultura ţãrii respective, dar şi având în vedere cã segmental media este prea integrat în sistemul politic naţional, presa fiind un jucator activ în spaţiul public naţional. Deşi avem instituţii europene e greu sã preconizam o întãrire a sferei publice europene dupã crizã, deci presa nu va avea şanse mari sã se federalizeze.

Sã nu uitãm cã însuşi definiţia presei evolueazã pe zi ce trece, iar mulţi prevãd cã de fapt în 2035 platformele tehnologice vor înghiţi media. O dezbatere importantã, mai ales cã aceste corporaţii dispun de lichiditãţi enorme, depãşing cu mult chiar şi bugetele televiziunilor de succes.

Care este soluţia pentru presa europeanã? E în direcţia diversificãrii, utilizând brandul de presã. Aşa cum am precizat, trecerea la organizarea de evenimente este deja de notorietate, doar la EURACTIV organizãm aproximativ 100 de conferinţe pe an.

Dacã privim mediul universitar, acesta a înţeles diversificarea ca sursã de venit şi existenţã. În 2008 prezentam cum e structurat bugetul instituţiilor de învãţãmânt, care pe lângã componenta educaţionalã mai abordeazã şi trainingul, cercetarea şi consultanţa.

Presa s-a mişcat bine, absorbind tehnologia internetului în pozitionare. Acum 3 ani am fost invitat de cãtre Asociaţia Bãncilor Europene la “Innovation Conference” (Gearing up for digitisation – Adapting Retail Banking to the Digital Age) sã prezint adaptarea presei la mediul online, un domeniul în care bãncile fãceau paşi modeşti la acea datã.

Ce ne va rezerva viitorul? Depinde în mare parte de fiecare brand de presa în a re-evalua ecosistemul în care îşi deruleazã activitatea şi cum, prin intermediul unor parteneriate strategice, va ″impinge″ eventual brandul de presã spre alte sectoare.

Dan LUCA / Bruxelles


vineri, 15 mai 2020

Un plan Marshall pentru educaţia europeanã?





M-am alãturat cu mare plãcere experţiilor care au trimis recent un “Open Letter for a EU Marshall Plan for Training and Education To Avoid the Socio-Economic Collapse”.

Am sprijinit acest demers fiindcã sunt activ pe segmentul educaţional de peste 20 de ani, iar criza actualã dinamizeazã şi mai mult abordarea.

În cadrul tezei de doctorat, pe care am prezentat-o in 2007, analizasem tendinţele de dezvoltare pentru programele educaţionale comunitare într-o Europă extinsă. Motivaţia cercetării a reprezentat-o analiza politicii educaţionale a Uniunii Europene şi impactul acesteia asupra tinerilor din Europa, dorinţă exprimată deschis de a propune noi programe educaţionale comunitare. 

În ultimii 12 ani am colaborat cu 13 universitãţi din 4 ţãri. Cea mai recentã interacţie cu studenţii a fost acum douã sãptãmâni, cursul virtual susţinut la Universitatea Catolicã din Leuven. În 2013 am ajutat SNSPA în lansarea în premieră în învățământul universitar din România a primului program masteral din România specializat în studiul comunicării şi guvernanţei în Uniunea Europeană – Master in EU Communication and Governance. Dimensiunea europeană a acestui program se pune în valoare prin cooperarea de prestigiu cu Institutul de Studii Europene de la Bruxelles (partea a VUB).

Derulez o muncã academicã intensã care mã ajutã enorm sã fiu la curent cu dezvoltãrile contemporane legate de comunicarea europeanã şi chiar sã public 5 cãrţi despre acest subiect.

Am organizat zeci de traininguri în Bruxelles-ul european pe teme precum ″Cum sã gasim un job în Bruxelles-ul european ?″ sau ″Cum sã facem bani în afacerile europene ? ″. Acum câţiva ani, am fost rugat sã derulez anumite prezentãri stagiarilor (Blue Book) de la Comisia Europeanã.

Acum 10 ani, lansasem programul de training Yellow Academy al EURACTIV, încã foarte popular în lumea asociaţiilor europene. 

Student fiind, am activat în cadrul Asociaţiei Studenţiilor Europeni (AEGEE-Europe), implicându-mã în sprijinirea programului Erasmus. Excelente amintiri despre conferinţa “Education for 2020”, derulatã în Parlamentul European în 1999.

Îmi face mare plãcere sã comunic idei pentru dezvoltarea educaţiei şi prin intermediul presei româneşti, mai ales prin parteneriatul cu revista Cariere. Recenta mea intervenţie, despre abordarea educaţiei pe timp de pandemie, a fãcut ceva valuri…

Voi continua activitatea pe acest segment şi sper ca în calitate de Vicepreşedinte pentru Inovaţie Strategicã al Grupului EURACTIV, încercând sã identific şi o ofertã educaţionalã mai puternicã venitã de la brandul EURACTIV. Legatura dintre media, tehnologie şi educaţie poate prinde contur foarte rapid şi în lumea afacerilor europene…

Dan LUCA / Bruxelles


marți, 12 mai 2020

8 sãptãmâni fãrã piaţa Schuman… m-am întors!


De 20 de ani am fost aproape în fiecare zi în piaţa Schuman, acest kilometru zero al Uniunii Europene. Dupã o pauzã de 8 sãptãmâni revin din nou la birou, parcã ajungând pe altã planetã sau într-un univers paralel...

E o senzaţie stranie sã intri într-un birou, open space, de 65 de locuri şi ocupat doar de 6 colegi… Fiecare purtam o mascã pe faţã, chiar şi dacã avem destulã distanţã socialã… O întalnire internã cu 3 colegi, într-o salã cu 30 de scaune, fiecare cu mascã şi discutând strategii de marketing…

La amiaza, un sandwich fugar, în parcul de lângã birou, îţi dã posibilitatea sã scoţi masca dupã 4 ore de purtare neîntreruptã. Nu vã mai povestesc de câte ori mi-am curãţat ochelarii cã de la mascã se aburesc în permanenţã…

Cum am ajuns la birou ? Cu un autobuz şi un metrou, nu doar cu masca pe faţã, dar şi cu manuşi de plastic. O lume irealã, de apocalipsa, ceva de genul filmelor ″ziua de dupã expozia nuclarã″…

Am mai scris un astfel de mesaj în data de 26 martie 2016, dupã atentatele teroriste din Bruxelles, dar poate asta este şi menirea acestui blog.

Evenimentele majore, globale, afecteazã şi minuscula lume a afacerilor europene. Ce va urma ? Vom mai avea 100 de evenimente pe zi în Bruxelles ? Vom mai merge la recepţii în care avem 50 de nationalitãţi prezente ? Greu de a face previziuni acum, mai ales când dimineaţa citeşti o ştire de genul ″suntem într-o pandemie, care în general dureazã 18 luni. Am ajuns în luna a 4-a″.

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 7 mai 2020

Plan Marshall sau Pasãre Phoenix pentru UE?





Decriptez anumite semnale care sunt proiectate vizibil în spaţiul public european, iar urmãtorul mesaj mã intrigã. “Uniunea Europeanã are nevoie de un Plan Marshall pentru relansare economicã”.

Planul Marshall e menţionat la greu de mulţi ani, cu mult înainte de criza Corona, şi are o conotaţie particularã, ceva de genul “avem o problemã şi cu aceastã abordare rezolvãm totul”. Chiar şi la nivelul naţional sau regional, în UE se foloseşte acest brand pentru a avea un impact, de multe ori doar mediatic, aşa cum a fost cazul Flandrei în 2015 cu faimosul Plan Marshall 4.0.

Dacã ne întoarcem însã la cartea de istorie, clarificãm mecanismul de atunci. Planul Marshall (oficial Programul European de Recuperare, ERP) a fost o inițiativă americană adoptată în 1948 pentru ajutor extern către Europa de Vest. Statele Unite au transferat peste 12 miliarde de dolari (echivalentul a peste 128 de miliarde de dolari în 2020) în programele de recuperare economică către economiile din Europa de Vest după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nu vreau sã fiu negativ, dar cu siguranţã nu suntem în situaţia politicã şi economicã de acum 70 de ani, deci nici nu se pune în discuţie sã avem un ajutor financiar extern, fie el american sau din terţe pãrţi. Întreaga poveste cu Panul Marshall trebuie sã evolueze cãtre ceva realist, în direcţia unei mai curând pasare Phoenix europeanã. Uniunea Europeanã este “adolescentul permanent″ în care trebuie sã credem aşa cum avem grijã de copiii nostri. Nu putem sã-l lãsãm la voia sorţii, mai ales acum când proiectele naţionaliste prin putere în fiecare ungher de Europã.

Soluţia unei UE puternice nu poate veni doar de la instituţiile europene sau de la clasa politicã. E nevoie de o abordare inclusivã, în care societatea europeanã e implicatã real în proiect. Media e un partener evident, nu doar din punct de vedere al canalului de comunicare cu cetãţenii, dar şi din cel al stabilirii pulsului societal. Aşa cum proiectul pieţii interne sau cel a monedei comune europene au avut ca partener sectorul de afaceri, e nevoie ca proiectul ″Europei reale″ sã împuterniceascã media în a structura şi facilita discuţia. 

Între Ziua Presei şi Ziua Europei, pe fondul unei crize de identitate pentru Uniunea Europeanã, a gândi larg, atipic, e ceea ce dorim. Dacã reuşim sã clãdim împreunã o Europã mai bunã, mai normalã, un proiect comun funcţional, vom rezolva indirect şi marea problemã a structurii federative – comunicarea proiectului european cu proprii cetãţeni. Acum e momentul perfect pentru a scrie istoria Uniunii Europene cu cetãţenii !

Dan LUCA este  VP Strategic Innovations a grupului EURACTIV. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti; fiind şi autorul cãrţii Mapping the Influencers in EU Policies.

marți, 5 mai 2020

Marshall Plan or European Phoenix?





The Marshall Plan has been mentioned for many years, long before the Corona crisis, and has a particular connotation, something like "we have a problem and with this approach we solve everything." Even at national or regional level, this brand has been used to have an impact, often only in the media.

But if we return to the history books, we can clarify the mechanism of that time. The Marshall Plan (officially the European Recovery Program, ERP) was an American initiative adopted in 1948 to provide external aid to Western Europe. The United States has transferred more than $ 12 billion (the equivalent of more than $ 128 billion in 2020) in economic recovery programs to Western European economies after the end of World War II.

I don't want to be negative, but we are certainly not in the political and economic situation of 70 plus years ago, so there is no question of having foreign financial aid, be it American or third parties. The whole story of the Marshall Plan must evolve into something realistic, in the direction of a rather European Phoenix. The European Union is the "permanent teenager" in which we must believe as we care for our children. We cannot leave it to chance, especially now that nationalist projects are gaining momentum in every corner of Europe.

The solution of a strong EU cannot come only from the European institutions or the political class. An inclusive approach is needed, in which European society really is involved in the project. The media is an obvious partner, not only in terms of the channel of communication with citizens, but also in terms of establishing the societal pulse. As the project of the internal market or that of the common European currency had as partner the business sector, it is necessary that the project of ″Real Europe″ empowers the media in structuring and facilitating the discussion.

Between Press Day and Europe Day, on the background of an identity crisis for the European Union, to think broadly is what we want. If we succeed in building a better, more normal Europe together, a common functional project, we will indirectly solve the great problem of the federal structure - the communication of the European project with its own citizens. Now is the perfect time to write the history of the European Union with its citizens!

Dan LUCA is VP Strategic Innovations of the EURACTIV group. He is lecturer at universities in Brussels and Bucharest; and the author of the book “Mapping the Influencers in EU Policies”.

joi, 30 aprilie 2020

Curs virtual la Universitatea Catolicã din Leuven





Astãzi, 30 aprilie 2020, am avut prima prezentare virtualã a unui curs academic. A fost o realã plãcere sa interacţionez cu masteranzii de la KU Leuven despre impactul crizei Corona asupra Bruxelles-ului european.

Ca în fiecare an, pentru a 8-a orã consecutiv, a fost o discuţie vie despre decriptarea structurilor prezente în Bruxelles, dar şi despre tendinţele pieţii datoritã crizei actuale. Împreunã cu cei 34 de studenţi am ajuns la concluzia cã va exista o restructurare masivã în urmãtorii 2-3 ani a entitãţilor care îşi desfãşoarã activitatea în lobby-ul european.

Mã bucur sã aduc prin prelegerea mea un “marker” al lucrurilor care au sens în peisajul educaţional.

Dan LUCA / Bruxelles


Dan LUCA – în direct la ştirile Digi24 despre criza Corona vãzutã de la Bruxelles




În seara zilei de 29 aprilie 2020, am fost invitatul ştirilor Digi24 pentru a prezenta situaţia crizei Corona în Belgia.

Belgia este una dintre ţãrile cele mai lovite de criza actualã, aproximativ 7.500 de decese din cauza virusului Covid-19, la o populaţie jumãtate din cea a România.
De asemenea avem 48.000 de cazuri de infectii confirmate pânã în prezent.

Recenta conferinţã de presã (24 aprilie 2020) a premierului Sohipe Wilmes a adus elemente noi privind sfârşitul treptat a izolãrii. Data cheie este 4 mai, iar şcolile se vor deschide parţial din 15 mai.

La nivelul UE, liderii europeni discutã diverse scenarii pentru ieşirea din cirzã, pendulând între sãnãtatea cetãţenilor şi relansarea economiei europene. Criza a adus o segmentare puternicã a Uniunii Europene, guvernele ţãrilor membre fiind cele care gestioneazã de fapt 27 de crize.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 27 aprilie 2020

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: Cum supravieţuieşte presa independentã?



Astãzi, 27 aprilie 2020, am publicat un material în Ziarul Financiar. O opinie despre viitorul presei europene, cu accent pe monetizarea unui business media.

---

COVID-19 are un impact enorm şi asupra afacerilor din domeniul presei. A investi în media a fost şi este o afacere riscantã, care trebuie însã raportatã şi la conceptul de interes public.

După aproape 20 de ani de activitate în cadrul Grupului EURACTIV Media, am fost rugat de către Boardul companiei să coordonez in calitate de VP Strategic Innovations un departament nou înfiinţat care se va ocupa de poziţionarea brandului EURACTIV în anii următori. Este o abordare practică despre viitorul presei la nivelul UE, despre conţinutul şi monetizarea unui business media, dar şi despre relaţionările cu trusturile media din capitalele europene. Un rol esențial îl va ocupa adaptatea presei europene la inteligenţa artificială, nu doar din punct de vedere editorial, dar şi din cel comercial.

Câteva considerente venite direct de la Bruxelles, din interiorul unei prese de nişã, axatã pe dinamica legislativã europeanã, şi care a folosit încã de la înfiinţare doar Internetul ca platformã de diseminare a informaţiei.

Calitatea articolelor şi expertiza ziariştilor despre subiectul abordat sunt cruciale în a intra pe o piaţã foarte dense în informaţii. Câştigã cel care structureazã conţinutul în aşa fel încât sã fie accesibil atât pentru experţi, dar şi pentru un public mai larg. EURACTIV a reuşit să devină un “working tool” pentru cei implicaţi în procesul “redactării legislaţiei comunitare”, în ciuda investiţiilor masive ale instituţiilor europene în servicii gratuite care monitorizează grupurile de lucru, audierile publice sau iniţiativele legislative.

A deveni un brand ia timp, dar punctul esenţial este cum structurezi planul de afaceri şi resursa umanã implicatã. Pentru a supravieţui ca media, e nevoie de o abordare 50-50, adicã 50% din echipã sunt jurnalistii şi toţi cei care produc conţinutul media, iar restul sunt oameni de management, marketing şi vânzãri. Am avut peste 5.000 de întâlniri care m-au făcut să înţeleg în profunzime lumea afacerilor Bruxelles-ului european. Este ceva atipic, greu de vizualizat chiar şi de la Paris sau Berlin, iar dacă vorbim de Bucureşti este de domeniul SF. Am studiat mult evoluţia grupurilor de interese industriale, strategia lor de comunicare, dar şi relaţionarea lor cu entităţile sectoriale româneşti. Am lucrat activ cu aproximativ 500 de federaţii europene, majoritatea bazate la Bruxelles. A fost o muncă interesantă în a înţelege priorităţile de lobby ale clienţilor, în a identifica împreună canalele cele mai eficiente utilizate pentru comunicarea externă şi a structura calendarul optim de acţiune.

Definirea produselor comerciale este ceea ce ţine o companie media în picioare. Doar cu pachete clare, care trec cu mult de clasicul advertising, poţi sã identifici fondurile necesare derulãrii activitãţii. Recomand o abordare în care producele sunt clare ca preţ şi conţinut, nu exagerat la numar fiindcã piaţa nu are putere sã le identifice şi sã le utilizeze. Scopul este sã atingi un numãr industrial de contracte semnate pentru fiecare produs comercializat, nu de a inventa în permanenţã noi soluţii.

În cadrul activitatii mele am fãcut parte pentru câţiva ani din boardurile companiilor media din Franţa, Germania, Polonia, Italia, Slovacia, Cehia şi România. Fiecare ţarã are particularitãţile sale când vorbim de spaţiul public de informare, profilul media naţional, tehnologie, culturã managerialã şi – în cazul nostru - abordarea faţã de proiectul european.

Tendinţele contemporane sunt interesante şi propun câteva puncte de gândire:
Ø  Brandul va continua sã fie punctul forte în afacerea de media ;
Ø  Presa nu inventeazã tehnologia viitorului, ci se adapteazã unei anumite platforme când masa criticã de utilizatori este convenabilã conţinutului produs ;
Ø  Paywall, Crowdfunding, Premium content sunt subiectele de actualitate pentru monetizarea afacerii ;
Ø  Platformele, in special cele venite din Tech-ul american (Google, Facebook, etc.), intrã progresiv pe segmentul media, chiar şi la nivelul ecosistemului european;
Ø  Consolidarea parteneriatelor transnaţionale la nivelul presei UE devine o necesitate din punct de vedere al conţinutului, dar şi al afacerii;
Ø  Organizarea de conferinţe media este un segment profitabil. Sã vedem cu va primi piaţa organizarea de evenimente media virtuale;
Ø  Rolul instituţiilor naţionale şi europene în spijinirea presei independente este strategic. De urmãrit aceastã relaţie în viitor, mai ales în urmatoarele luni, cu eventuale pachete de suport post-Corona ;
Ø  Inovaţia este necesarã, dar greu de finanţat. Start up-urile pot sã aducã noul necesar pentru a eficientiza producţia media şi a diversifica activitãţile.

Este plãcut să faci parte dintr-o echipă de aproximativ 100 de persoane (dintre care vreo 50 sunt ziarişti), care dezvoltă ceva unic – produsul media EURACTIV. Deviza  “Transparenţa şi eficienţa sistemului UE” este încã de mare actualitate şi asta ne dã curaj, deschizându-ne chiar mai mult cãtre parteneriate strategice.

Dan LUCA lucrează în Bruxelles de 23 de ani ca expert în afaceri europene. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii Mapping the Influencers in EU Policies.



sâmbătă, 25 aprilie 2020

Dan Luca – interviu în Fãclia de Cluj: „Anul 2020 e momentul favorabil pentru o dezbatere reală despre societatea europeană”



Astãzi, 25 aprilie 2020, a fost publicat interviul meu în Fãclia de Cluj.

---------

Dan Luca a fost recent numit vicepreşedintele grupului EURACTIV. Într-un interviu acordat ziarului Făclia, Dan Luca vorbește despre managementul european al pandemiei și viitorul Uniunii Europene.

Rep: Care este de fapt rolul pe care îl veţi avea în grupul Euractiv?
Dan Luca: După aproape 20 de ani de activitate în cadrul EURACTIV, am fost rugat de către Comitetul Director să preiau un departament nou înfiinţat care se va ocupa de poziţionarea brandului EURACTIV în anii următori. Este o abordare practică despre viitorul presei la nivelul UE, despre conţinutul şi monetizarea unui business media, dar şi despre relaţionările cu trusturile media din capitalele europene. Un rol esențial îl va ocupa adaptatea presei europene la inteligenţa artificială, nu doar din punct de vedere editorial, dar şi din cel comercial.

Rep: Trăim o criză fără precedent la nivel global. Ce schimbări anticipaţi în următoarele luni ?
Dan Luca: În primul rând doresc să fim sănătoşi şi să reuşim să avem puterea de a reclădi ecosistemele în care activăm după noi valenţe. Economicul şi politicul se vor adapta rapid pieţii şi opiniei publice, dar e foarte important să nu uităm unde am fost. Vor exista desigur schimbări majore în politica de sănătate, dar şi în alte politici sectoriale. Digitalizarea, educaţia, mediul înconjurător, apărarea, „Schengen”-ul, euro, toate vor suferi o recalibrare. Întreaga societate europeană trebuie regândită, cu impact puternic asupra instituţiilor europene sau chiar cele globale.

Rep: Are Uniunea Europeană puterea de a se readapta?
Dan Luca: Uniunea Europeană joacă o carte enormă, chiar existenţială. Nu îşi permite abordări superficiale. Întâmplător, există deja un cadru instituţional de a discuta viitorul UE şi mă refer la recent demarata „Conferinţă pentru viitorul Europei”. Problema este ca această structură să nu fie utilizată greşit. Riscul ca politicienii să forţeze, fără voia lor de cele mai multe ori, o schimbare a „noii normalităţi” spre „vechea normalitate” e enorm. Anul 2020 e momentul favorabil pentru o dezbatere reală despre societatea europeană.

Rep: Ce credeți că se va schimba în Romania din punct de vedere politic după pandemie ?
Dan Luca: Multe se vor schimba, dar vă sugerez să urmăriţi în special rolul eurodeputatului român în contextul post-criză. Mult mai adaptat cetăţenilor… Cel puţin aşa sper.

vineri, 24 aprilie 2020

Buget euro ca plan de crizã ?



Criza actualã emite idei pe care cu greu le-am putea imagina acum câteva luni. De exemplu, turiştii care vor călători în Grecia vor avea nevoie de un „paşaport de sănătate”, care să ateste că nu au coronavirus, a declarat ministrul elen al Turismului, Haris Theocharis. Îmi amintesc de primavara anului 1990, da acum 30 de ani. România facea paşi micuţi în direcţia deschiderii europe, iar ca liceeni mergeam în vacanţa de primavarã la Sofia. Iar supriza era cã pe lângã paşaportul individual (o noutate) aveam nevoie şi de o adeverinţã de sãnãtate. O birocraţie impusã, fãrã nici un contol sanitar posibil de asigurat. Dupã un timp s-a transformat procedura în ceva şi mai sinistru, îţi era oprit paşaportul dacã erai bolnav. Noroc cã a durat doar câteva zile acea idioţenie. Sper sã nu ajungem acum la astfel de experienţe…

În altã ordine de idei, Preşedintele Macron preciza cã avem nevoie de un plan de salvare european echivalent cu 5-10 puncte din GDP-ul la nivelul UE. Atunci, de ce sã nu fim curajoşi şi sã mergem pânã la capat cu integrarea europeanã? Dacã cerem direct un plan de 100 de puncte avem un buget euro, atât de drag Franţei şi Germaniei, aşa cum precizam acum 5 ani, când ministrul francez al Economiei era Emmanuel Macron. Bulgaria şi-a dat seama recent de aceastã tendinţã şi forteazã o aderare acceleratã  la zona euro, de fapt o a doua aderare la UE. 

Mã bucur sã constat cã discuţia despre viitorul UE prinde în aceste zile. Contextualizarea cu multilateralismul internaţional este o necesitate, aşa cum a fost prezentat în urmãtoarele materiale :

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 23 aprilie 2020

Personal brand în timpul crizei Corona




Lucrãm virtual şi pentrecem mai mult timp în spaţii închise decât ne puteam imagina. Viitorul nu pare prea roz, dar las acest subiect pe mâna experţilor de tot felul. Ceea ce mã intereseazã pe mine acum este ce vom face din punct de vedere practic în urmãtoarele luni, şi plec de la premiza cã suntem sãnãtoşi. Dã Doamne ! Cum vom interactiona şi mai ales cu cine ? Cred cã apare sau se consolideazã un factor esenţial şi îl numesc ″personal brand″.

Având în vedere cã e dificil, sau mult mai greu, sã dezvoltam noi relaţii din cauza blocajului de interacţiune socialã, ne reîntoarcem la carnetul de adrese (cã e bazã de date, numere de telefoan sau prieteni pe Facebook) şi reevaluãm. Ce amintiri recente sau îndepãrtate am despre acestã persoanã ? E timpul sã vedem cu adevãrat ce pãrere avem despre anumite contacte… Iar în analizã vom pune şi întrebarea clasicã, ce opinie are individul despre mine? E una sã cunoşti tu o anumitã persoanã, dar mult mai interesant este ceea ce crede contactul respectiv despre tine. Asta în eventualitatea cazului cã îşi aminteşte de tine… Clasica retoricã ″eu îl ştiu pe Obama, dar Obama mã ştie ?″.

O micã recomandare în abordarea brandului personal. Nu este o idee rea sã vã revizuiţi profilul digital, sã mai reamintiţi din când în când ce mai faceţi, sã daţi nişte mesaje publice despre cum gândiţi şi cu ce vã mai ocupaţi. Deveniţi mult mai accesibili în spaţiul virtual şi interacţionaţi. Un brand se construieşte în timp, şi permanent, iar brandul personal este cel mai important.

Mult succes şi sã ne revedem sãnãtoşi, fie virtual, fie într-o intrevedere clasicã…

Dan LUCA / Bruxelles