miercuri, 30 septembrie 2020

Starea societății europene


Discursul carismatic și optimist al Ursulei von der Leyen este bun și necesar, dar câți dintre cetățenii europeni se simt liniștiți în actuala perioadã ? Criza pandemică este enormă și de duratã. Recesiunea economică este evidență și ne așteaptă luni grele. Progresiv, multe locuri de muncă vor dispărea, iar din nou șomajul în rândul tinerilor va atinge cote uriașe.

 

Treptat mesajele protecționiste, patriotice, naționaliste vor apărea din toate colțurile Uniunii. Brexitul și alegerile americane se adaugă la acest peisaj selenar, făcându-mă să întreb direct – ce speranțe își face cetățeanul european ? Mă referă aici, în special la cetățeanul care chiar crede că Uniunea Europeană este un proiect util și dorește ca pe continentul european să fie pace, libertate de mișcare și progres economic. El sau ea mai doresc însă ceva. Vor o Uniune Europeanã care are un leadership când sunt probleme de rezolvat, nu doar discursuri glorioase. Cu siguranță nu așteaptă nimeni răspunsuri de genul celor de acum 10 ani, când în plinã criză financiară, UE le povestea cum că nu are competențele economice necesare și că doar statele membre sunt responsabile pentru îndreptarea situației.

 

Uniunea Europeană are capacitatea să anticipeze criza anului 2021, fie ea pandemică, economică sau societală. Este necesar încă de acum un proiect comun între structura europeană și state membre pentru a da siguranțã cetățenilor. Nu mă refer la ceva asemãnãtor cu Convenţia Europeană de acum vreo 20 de ani, finalizată cu criză anului 2005 (proiectul constituției europene eșuate). Trebuie să vorbim despre viitorul UE în cadru formal, dar și inclusiv, fără a ajunge la scheme de genul ‘Bruxelles-ul discutã cu Bruxelles’ sau ‘în Berlin și Paris se decide viitorul UE’.

 

Liantul societal european este în mâna partidelor partidelor europene, și mă refer în special la cele 4 mari și tradiționale: EPP, PES, ALDE și Verzi. Partidele europene au șansă de a demonstra că sunt la nivelul momentului actual. Nu e vorba acum de a face liste pentru alegerile europene din 2024, e momentul de a prezența soluții la criza actuală. Dar soluții europene, cu ancore doctrinare. Nu e nevoie de nou tratat european, nu e nevoie de alegeri primare, nu asta interesează acum cetățeanul. Regândiţi temele principale la realitatea actuală, aveți consistenţã paneuropeană și gândiți-vă la cetățean.

 

E nevoie să clarificăm mai exact cum vedem dezvoltarea industrială în UE (cu campioni industriali și IMM-uri), care este viitorul politicii de apărare comunã, cum vedem continentul african ca o sursă de cooperare reală, care este abordarea în multilateralismul global și, de ce nu, dacă este nevoie sau nu de un buget euro. Normal, nu trebuie uitat de Pactul Verde, digitalizare sau sistemul de sănătate, dar totul axat pe societatea europeană. Îndreptați vectorul în direcția responsabilizării, nu a găsirii narativei de scuză.

 

Nu vorbim despre restartarea UE, ci de structurarea și eficientizarea UE.

 

Și apropo, ceasul ticăie, și fereastra de oportunitate se va închide în câteva luni.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

duminică, 13 septembrie 2020

How do we approach the political year 2021?


In general, political forecasts are not easy, and the Corona crisis greatly complicates market predictability. An interesting example was 2019, an atypical year from the European point of view, with the European elections in May. Those involved in the dynamics of European legislation knew that good communication was crucial in the first quarter of the year, with an intelligence exercise for 6 months until the new power system was identified (influential MEPs, European Commission component, priorities of the new 5-year political cycle), and then returning in force, in autumn, with new and solid arguments.


In trying to analyze the European political year 2021, we cannot identify a major event that would overshadow the Corona virus. The current crisis will have a decisive influence
on 2021. Starting from the scientific hypothesis that a pandemic extends over a period of 18 months, since we have now only reached the 9th month, we can advance a theory that by July 2021 we are expected to emerge from the crisis. Of course, the timing of the discovery of the vaccine, vaccination of the population and immunization can play a key role in accelerating or slowing down this post-crisis date. But now we have only these elements that help us anticipate as much as possible next year and we do not have better tools for such an analysis.

 

The political issues that will gradually amplify within the European public space are also ricochets of the Corona crisis. We will talk more and more about money and power. The EU Recovery Fund is already present, and the packages for each Member State are now being discussed, as well as how they should be used. As a prediction, the absorption of these funds, mostly through national mechanisms, will take maybe even more than 5 years. It is the eternal discussion of the absorption of European funds, some countries will have a rate of 30% and others of 100%.


Gradually, the question of who pays the bill for the economic recovery will become visible. Without wanting to, we will have a discussion about taxation, about how we finance the European system, with wide ramifications in regional, national, European or even global competences. The subject of a euro budget will appear as a solution, especially since there is a project related to this file
from a few years ago. Inevitably we will discuss more, once again, about the hard core of Europe and other countries that are not part of this select group.


Patriotism and nationalism will be accentuated, coming mainly from the
East of the continent or even from the South. In this cocktail of power, public funds, and fiscal balance, there will be a more pronounced polarization between the two extremes, the federalist and the anti-European.

 

The economic crisis, the relaunch of a project for European society, the redefinition of European funding, a new European project and a balance between the EU and the member countries will capture the interest of citizens. The elections in Germany, in September 2021, are an interesting horizon to make an analysis of the pandemic and the impact on the European project.

 

Based on these predictions, the recommendation is to analyze the European affairs market not only in terms of legislative developments, but also in relation to economic recovery funds. The first 6 months of 2021 may look a bit like the present. It is not advisable to have massive physical events until next spring, and online interaction is recommended. Of course in the fall of 2021 we can talk about a return to new normal, trying to learn from the pandemic crisis as much as possible.

 

Dan LUCA is the Vice President of EURACTIV Media. He lectures at universities in Brussels and Bucharest. He is the author of the book "Mapping the Influencers in EU Policies".

 

 

 


sâmbătă, 12 septembrie 2020

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: Cum abordãm anul politic 2021?


În ultimele săptămâni, am realizat o cercetare despre impactul crizei Corona asupra pieții de public affairs, cu orizont 2021. Câteva dintre concluzii le-am publicat astăzi prin intermediul Ziarului Financiar.

 

---------------------

 

În general prognozele politice nu sunt ușoare, iar criza Corona complică enorm predictibilitatea pieţii. Un exemplu interesant a fost anul 2019, unul atipic din punct de vedere european, având alegerile europene în mai. Cei implicaţi în dinamica legislației europene au știut că a fost crucială o bună comunicare în primul trimestru, un exerciţiu de intelligence timp de 6 luni până la indentificarea noului sistem de putere (eurodeputaţi influenți, componentă Comisiei Europene, prioritățile noului ciclu politic de 5 ani), revenind apoi în forță, în toamnã, cu argumente noi și solide.

 

Încercând să analizăm anul politic european 2021, nu putem identifica un eviment major care să umbrească virusul Corona. Criza actuală va avea o influență determinantă și în 2021. Plecând de la ipoteza științifică cum că o pandemie se întinde pe o perioadã de 18 luni, iar noi am ajuns acum doar în luna a 9-a, putem să avansăm o teorie cum că doar în luna iulie 2021 e prevăzut sã ieșim din criză. Desigur calendarul descoperirii vaccinului, vaccinarea populației și imunizarea pot avea un rol hotărâtor în accelerarea sau încetinirea deschiderii de după criză. Acum însă avem doar aceste elementele care ne ajută să anticipăm pe cât posibil anul viitor și nu avem unelte mai bune pentru a astfel de analiză.

 

Subiectele politice care se vor amplifica treptat în spațiul public european sunt și ele ricoşeuri ale crizei Corona. Vom vorbi tot mai mult despre bani și putere. Fondul de relansare economică e deja prezent, iar acum se discutã pachetele care revin fiecărei țări membre, dar și modul de utilizare. Ca și predicţie, absorbția acestor fonduri, majoritatea prin mecanismele naționale, va lua poate chiar mai mult de 5 ani. Este eterna discuție a absorbției fondurilor europene, unele țări vor avea o rată de 30%, iar altele de 100%.

 

Treptat, întrebarea despre cine plătește factura relansării economice se va face vizibilă. Fără să vrem, vom avea o discuție despre fiscalitate, despre cum finanțăm sistemul european, cu ample ramificații în competențele regionale, naționale, europene sau chiar mondiale. Subiectul unui buget euro va apărea că soluție, mai ales că există un proiect legat de acest dosar încă de acum câțiva ani. Inevitabil vom discuta mai mult, din nou, despre nucleul dur european și alte țări care nu sunt în acest grup select.

 

Patriotismul și naționalismul se vor accentua, venite în special din estul continentului sau chiar din sud. În acest cocktail de putere, fonduri publice, balanță fiscală, va există o polarizare mai accentuată între cele două extreme, cea federalistă și cea anti-europeană.

 

Criză economică, relansararea unui proiect pentru societatea europeană, redefinirea finanțării europene, un nou proiect european și balanță dintre UE și țările membre vor acapara interesul cetățenilor. Alegerile din Germania, din septembrie 2021, sunt un orizont interesant pentru a face o analiză despre pandemie și impactul asupra proiectului european.

 

Plecând de la aceste predicții, recomandarea este de a analiza piață afacerilor europene nu doar din prisma dezvoltărilor legislative, dar și al raportării la fondurile de relansare economică. Primele 6 luni ale anului 2021 pot să arate cam la fel ca și prezentul. Până în primăvara viitoare nu e recomandabil să existe evenimente fizice masive, interacţia online fiind recomandabilă. Desigur în toamna lui 2021 putem să vorbim de o revenire la new normal, încercând să învățăm din criză pandemică pe cât se poate.

 

Dan LUCA este Vicepreşedintele EURACTIV Media. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers în EU Policies”.