joi, 6 februarie 2025

Dan LUCA – la Radio France International despre impactul administrației americane asupra UE


Astăzi, 5 februarie 2025, am revenit la Radio France International la emisiunea Decriptaj, moderată de Ovidiu Nahoi.

 

Am discutat deschis despre situația actuală, noul președinte american arătând vulnerabilitățile economice și politice ale lumii în care trăim. O consecință imediată este ridicarea gradului de vigilenţã al unor țări și abordări realiste, adaptate situației existente.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

                                                                            

luni, 3 februarie 2025

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Vraja alegerilor în 2025”


Despre anul electoral 2025 în articolul semnat astăzi în Făclia.

 

-----

 

După anul super electoral 2024 credeam că am scăpat de alegeri. Așa credea și Europa, dar o analiză mai atentă, la nivelul statelor membre UE, ne arată că dinamica alegerilor continuă și în 2025.

 

Dacă analizăm primele șapte state ca mărime din Uniunea Europeanã, observăm situații de alegeri clare, planificate, dar și potențial de instabilitate în celelalte ţãri.

 

Sã începem cu cele mai mediatizate alegeri, cele federale, din Germania, care vor avea loc pe 23 februarie 2025. Conform sondajelor recente, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Friedrich Merz, conduce cu 31% din intențiile de vot, urmată de Alternativa pentru Germania (AfD) cu 19% și Partidul Social-Democrat (SPD) cu 15%. Dacă citim printre rânduri, e cel mai probabil vom avea un nou cancelar, de centru dreapta. Deja lumea începe să se familiarizeze cu numele lui Friedrich Merz. Chiar dacă mulți spun că problema principalã este ascensiunea extremei drepte (AfD), e bine să precizăm subiectul principal de discuție al campaniei. Cea mai mare economie a Europei se află oficial în recesiune de doi ani, Biroul Național de Statistică confirmând acum câteva zile o contracție economică de 0,2% în 2024. Slăbiciunea Germaniei este o preocupare majoră pentru restul Europei – în special pentru țările din Europa Centrală și de Est care depind de industria germană pentru locuri de muncă și investiții.

 

Să vedem cum stăm în Polonia acum. Aici avem alegeri prezidențiale în 18 mai. Acest scrutin este esențial pentru guvernul premierului Donald Tusk, oferind oportunitatea de a avea un președinte aliat care să sprijine reformele pro-europene și să consolideze poziția Poloniei în Uniunea Europeană.

 

Desigur, cunoaștem situația din România, cu alegerile prezidențiale din mai, dar să încercăm să vedem cum stãm în Franța, Italia, Spania și Olanda. Deși nu avem programate alegeri în aceste țări, situațiile sunt departe de stabilitate, cu posibile alegeri anticipate chiar în 2025.

 

François Bayrou a fost numit prim-ministru al Franței pe 13 decembrie 2024, înlocuindu-l pe Michel Barnier, al cărui guvern a căzut rapid. La 16 ianuarie 2025, guvernul lui Bayrou a supraviețuit unei moțiuni de cenzură. Deși a trecut de prima moțiune de cenzură, viitorul său politic rămâne incert, având în vedere provocările cu care se confruntă societatea contemporanã si componenţa Parlamentului francez.

 

Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d'Italia, a devenit prima femeie prim-ministru a Italiei în octombrie 2022, conducând o coaliție de dreapta alături de Liga (Lega) și Forza Italia (FI). Totuși, formarea și menținerea acestei coaliții implică gestionarea unor relații complexe între partidele componente. Apropierea de preşedintele american poate sã fie un factor de stabilitate, dar şi un bumerang politic.

 

Pedro Sánchez, liderul Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol (PSOE), a fost numit prim-ministru al Spaniei în iunie 2018 și a continuat să conducă guverne succesive. Totuși, există o guvernare fragilă în Spania, unde Pedro Sánchez trebuie să gestioneze atât provocările politice interne, dosarul catalan, cât și situațiile de urgență cauzate de dezastre naturale, mențînând în același timp stabilitatea economică și relațiile internaționale.

 

În iulie 2024, Dick Schoof, un înalt funcționar public fără afiliere politică, a fost numit prim-ministru al Țărilor de Jos, conducând un guvern de coaliție de dreapta. Schoof, în vârstă de 67 de ani, a deținut anterior funcții de conducere în diverse agenții guvernamentale, inclusiv în cadrul Serviciului de Informații și Securitate Generală. Coaliția actuală este formată din patru partide cu ideologii diverse, inclusiv Partidul Libertății (PVV) al lui Geert Wilders, cunoscut pentru pozițiile sale de extremă dreapta. Această diversitate ideologică face ca procesul decizional să fie îngreunat, iar menținerea coeziunii interne reprezintă o provocare constantă.

 

Contextul nu este dătător de speranțe, desigur, dar aceasta este situația și este bine să cunoaștem realitatea. Legaţi-vã centurile de siguranţã, urmeazã anul politic 2025!

 

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 27 ianuarie 2025

Dan LUCA – editorial în Fãclia: “Armada americanã”


Despre puterea politica a lui Elon Musk în editorialul semnat astãzi în Fãclia.

 

 

Vã mai amintiți de a treia revoluție industrială? Totul a început practic în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea și se întrepătrunde într-o oarecare măsură cu cea de-a patra, care se desfășoară chiar în zilele noastre. Și-au făcut apariția atunci produsele electronice, odată cu inventarea tranzistorilor și apoi a microprocesorului (1970) și, nu în ultimul rând, s-a dezvoltat industria de telecomunicații și industria de computere. A luat naștere o nouă eră a automatizării proceselor de producție și apariția roboților industriali.

 

De ce despre acest subiect acum, într-un editorial de cotidian? Fiindcă Statele Unite ale Americii sunt considerate câștigătoarele celei de-a treia revoluții industriale. SUA nu a fost singurul jucător important. Alte țări, precum Japonia, Coreea de Sud și Germania, au avut contribuții semnificative în automatizare, robotică și tehnologii de producție avansată. Cu toate acestea, influența globală și capacitatea SUA de a integra rapid tehnologiile în toate aspectele vieții le-au oferit un avantaj decisiv.

 

Rapid a apărut și termenul Big Tech America, folosit pentru a descrie cele mai mari și influente companii de tehnologie din Statele Unite, care domină sectoarele digitale, economice și culturale la nivel global. Aceste companii au revoluționat modul în care oamenii interacționează cu tehnologia și au devenit actori cheie în domenii precum inteligența artificială, cloud computing, publicitate digitală, comerț electronic și social media.

 

Mulți afirmă că Uniunea Europeană este acum „prizoniera tehnologiei SUA”. Există o preocupare la Bruxelles, de vreo 20 de ani chiar, legată de dependența UE de companiile americane din sectorul tehnologic și lipsa unor alternative europene competitive la scară globală. Această situație este rezultatul mai multor factori economici, tehnologici și geopolitici. Deși UE face progrese în reducerea dependenței sale tehnologice, este încă departe de a concura cu SUA în sectoare-cheie.

 

Iar acum, prin contextualizare, ne întrebăm de ce Elon Musk este așa de influent la nivel european, chiar și pe segmentul politic? Fiindcă poate! El este unul dintre învingători! El reprezintă, împreună cu Jeff Bezos sau Mark Zuckerberg, feţele victoriei americane. Paradoxal, Elon Musk este născut în Africa de Sud, nu în Statele Unite, ceea ce face ca el să fie totuşi în imposibilitatea de a-i succede lui Donald Trump la Casă Albă în 2029.

 

Într-un context în care noul președinte american conduce SUA precum o companie, oamenii de afaceri prosperi, mai ales proveniți din segmentul tehnologiei, sunt stăpânii lumii. Ca și comparație, în secolul al XVI-lea, Spania a fost una dintre cele mai puternice și influente națiuni ale lumii, iar Armada spaniolă (Flota spaniolă) simboliza puterea sa navală și ambițiile imperiale. Acea perioadă a fost marcată de dominăția Spaniei asupra mărilor, de explorări geografice și de extinderea unui imperiu global. Big Tech este armada americana? Chiar dacã un arc peste timp de 500 de ani pare enorm, totuşi, aceastã comparaţie îşi are sensul aici... Şi este doar începutul adevãratei ere Trump!

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

miercuri, 22 ianuarie 2025

Dan Luca - Honorary Advisor to the Romanian Minister of Health


With great pleasure I can announce that I have the honour of working directly with the Government of Romania as Honorary Advisor to the Minister of Health, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila.

 

I believe that my 25 years of experience in the world of European affairs will be beneficial to my home country of Romania. We are living a very busy period in terms of public health policies. I am referring here in particular to the revision of the European file on pharmaceutical legislation, but also to the impact of the open strategic autonomy policy towards pharmaceutical and medical device industries.

 

For transparency reasons, I would like to mention that the position is honorary, so not remunerated. Therefore, my main activity remains at Euractiv as Vice President for Strategic Innovations.

 

In parallel, I will continue to lecture at various European universities on my favourite topics: European communication and media innovation. Of course, I will present my views on the dynamics of European politics through materials hosted by the Romanian media, the House of Europe blog or specialized books.

 

marți, 21 ianuarie 2025

Dan Luca - Consilierul Onorific al Ministrului Sănătății

Cu mare plãcere vã anunţ cã am onoarea de a lucra direct cu Guvernul României în calitate de Consilier Onorific al Ministrului Sănătății, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila.


Cred cã experiența mea de peste 25 de ani în lumea afacerilor europene este benefică României. Trăim o perioadã foarte aglomerată la nivelul politicilor de sănătate publică. Mă refer aici în special la revizuirea dosarului european pe legislația farmaceutică, dar și la impactul politicii de autonomie strategică deschisă asupra industriei farma și cea a aparaturii medicale.


Pentru transparență, menționez că funcția este onorifică, nerenumeratã. Prin urmare, activitatea mea principalã rămâne la Euractiv Bruxelles în calitate de vicepreședinte pentru Inovații Strategice.


Voi continua în paralel să conferenţiez la diverse universități europene pe subiectele preferate: comunicarea europeană și inovația în media. Desigur, îmi voi prezenta opiniile despre dinamica politicilor europene prin materiale găzduite de media românească, blogul Casei Europei sau cărți de specialitate.

luni, 20 ianuarie 2025

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Gorizia”

Despre prima capitală culturală europeană transnațională și despre amintiri deosebit de plăcute în editorialul meu de astăzi din Făclia.

 

----


Scopul acestor editoriale, de presă locală, este de a informa și de a realiza anumite conexiuni utile cititorilor. Se întâmplă lucruri interesante în lume, nu neapărat totul este legat de ceea ce a spus președintele Donald Trump.


Pentru astăzi, un subiect european, cu un pic de melancolie, dar și o ancorare la anul 2025. Vã mai amintiți de subiectul Capitală Culturală Europeană? Timp de vreo 10 ani, Clujul s-a tot mobilizat să câștige această competiție pentru ediția 2020, care treptat a devenit 2021. De fapt era o ambiție, de apreciat, desigur, după surpriza oferită de Sibiu în 2007. Ca să scurtăm povestea, până la urmă Timișoara a fost orașul românesc desemnat în 2021 ca și capitală culturală europeanã, dar nu a fost nimic remarcabil. Clujul a rămas însă cu fantastica ediție a Capitalei Europene a Tineretului din 2015. Ce repede trece vremea, 10 ani sunt de atunci. Da, Untoldul a fost lansat cu acest prilej... și ce impact!


Revenind la Capitala Europeană, aici avem ceva de povestit. În 2025, Gorizia/Nova Gorica este prima Capitală Culturală Europeană transnațională. Care este însă simbolistica? În urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947, Gorizia a fost împărțită între Italia și Iugoslavia. Orașul a rămas în Italia, dar zonele periferice și teritoriile din jur au fost anexate de Iugoslavia. Granița a trecut prin oraș, separând comunități și familii. Partea iugoslavă a devenit cunoscută ca Nova Gorica, care este acum parte a Sloveniei.


Am avut plăcerea de a vizita orașul Gorizia de douã ori, în 2008 și în 2009. Drumul până acolo a fost fantastic, un avion de linie până pe aeroportul Marco Polo din Venezia, o șalupă rapidă care traversa Laguna Albastră și un tren de vreo două ore până în Gorizia. Un oraș cochet, cu un castel medieval care domină orașul, ceva de genul celui din Edinburgh-ul scoțian. Țînând cursuri la universitatea din oraș, la un moment dat i-am întrebat pe studenți unde este Slovenia. Mi-au arătat pe fereasta, cum frontiera trecea prin curtea instituției. Da, în 2008 granița italiană-slovenă era ușor de trecut. Slovenia era membră a Uniunii Europene din 1 mai 2004, iar din 21 decembrie 2007 era inclusă în spațiul Schengen.


E fascinant acest subiect, să locuiești într-o țară și să poți să te duci să bei o cafea, cum se zice, în altă țară. Am avut această experiență la Maastricht, în Olanda. În 10 minute ajungeai pe jos la un restaurant din Belgia.


Evenimentele politice mondiale au impact asupra localului. Uniunea Europeană a unit din nou comunități precum cea din Gorizia, iar simbolistica de capitală culturală europeană este și pentru a sublinia acest fapt.


Există însă orașe încă divizate, chiar la nivelul UE. Nicosia cipriotă e un exemplu clasic de soluții reci, pentru situația actuală. Frontierele dintre state rămâne un subiect fascinant, cu istorii reale, cu drame chiar. Povestea continuă!

 

Dan LUCA / Bruxelles

sâmbătă, 18 ianuarie 2025

Dan LUCA – invitat la TVR Info


Pe 18 ianuarie 2025, am revenit cu mare plăcere în emisiunea ˝Europa mea˝ de la TVR Info.

 

Timp de o orã am discutat despre Elon Musk în Europa, despre alegerile din țările membre UE în anul 2025 și, desigur, despre războiul din Ucraina.

 

Am contextualizat totul la nivelul intențiilor președintelui american ales, Donald Trump. Este evident cum SUA își consolidează statutul de lider global și datorită câștigării de necontestat a celei de-a treia revoluții industriale.


Dan LUCA / Bruxelles