sâmbătă, 17 septembrie 2016

Cu titlu sau fãrã titlu – povestea capitalei culturale europene 2021

În anul 2007 Sibiul gãzbuia capitala culturalã europeanã. A fost momentul care a declanşat gloria turisticã a oraşului de pe Cibin.  

Cu acest prilej clujenii au înţeles potenţialul titlului european de capitalã a culturii şi au sunat mobilizarea. Au înfiintat încã de prin anul 2008 Asociaţia Cluj 2020, 2020 fiind, conform algoritmului, anul când venea rândul unui oraş din România sã preia din nou ştafeta. Clujul aratã frumos în anul 2016. Este un oraş tânar şi nu întâmplãtor titlul de capitalã europeanã a tineretului a fost acordat în 2015.

În ultimii 5 ani, stadionul şi sala polivalentã au facut din Cluj o capitalã indiscutabilã a sportului românesc, dar şi un spaţiu al concertelor de succes.

Şi alte oraşe din Romania s-au ambiţionat pentru a deveni capitalã culturalã, iar finala de 4 a fost plinã de neprevãzut. Un juriu internaţional delegat de Uniunea Europeană a decis ce oraş din România va fi investit cu prestigiosul titlu de capitală culturală 2021. Timisoara a câştigat!  

Vreau sã felicit echipa timişorenilor. Îmi aduc şi acum cu mare plãcere vizita de acum 30 de ani din oraşul rozelor. Era o patã de culoare într-o pâclã de oraşe gri dupã stilul anilor ’80 din România. Timişoara mi-a plãcut şi ultima datã când am vizitat-o, în 2012. Scriam atunci: “Este incontestabil un loc care trebuie vizitat pentru cei care iubesc relaxarea şi liniştea”.

Câteva cuvinte pentru clujenii mei. Normal, îmi pare rãu cã nu este Clujul capitala culturalã europeanã în 2021, dar asta este competiţia. Existã doar un câştigator, şi unul frumos. Cu sau fãrã titluri Clujul reprezintã o perlã a Europei Centrale, un oras care ne umple de mândrie, chiar dacã complexitatea vieţii ne-a fãcut pe unii sã locuim la mii de kilometri de locurile copilãriei.

Continuã, te rog, Clujule!

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 25 august 2016

De unde vin campionii olimpici români ?

Dupã ce am prezentat recent câteva opinii despre Campionatul European de fotbal, revin acum cu un mesaj despre rezultatele românești de la Jocurile Olimpice.

Sã fiu sincer mã doare sã vãd clasarea ţãrii mele pe poziţia 47, dar nu mã surprinde. Trãind de aproape 20 de ani în Belgia, observ cum o ţarã micã investește în sport. Handbalul, un sport pe care l-am practicat ani de zile, la nivelul infrastructurii și motivaţiei este peste ceea ce se întâmplã acum în România.

Aproape fiecare sat din Belgia are un bazin de înot. Copiii încã de la vârsta de 4 ani învaţã sã înoate, în cadrul curriculei școlare. În fiecare sãptãmânã, pe lângã orele de sport, au o ora de înot. Şi asta este se întâmplã în Belgia. În Olanda au cel puţin douã ore de înot pe sãptãmânã. Dacã analizezi o clasã de 20 de elevi (nu 36 ca în România), aproximativ 15 dintre ei fac sport în cadrul unui club, fie cã e atletism, gimnasticã, fotbal, cãlãrie sau handbal. Existã o culturã a mișcãrii și a sportului…

Acum câţiva ani, un bun prieten de-al meu, neamţ, profesor de sport la Şcoala Europeanã din Bruxelles, m-a rugat sã-i explic fenomenul: De ce pãrinţii români și bulgari își scutesc medical copiii sã frecventeze orele de sport de la școalã ?  Şi asta în clase mixte, în care olandezii, francezii sau italienii, nu au nici o problemã… Cunoașteţi fenomenul ?

De unde pot veni noii campioni olimpici români ? Întrebare complexã, la care vreau sã dau un rãspuns. În primul rând la nivel local trebuie avutã o bazã minimã, fie cã e teren de fotbal, baschet sau handbal, sãli de sport sau bazine de înot. Urmeazã cluburile. Trebuie sã se prezinte oferte reale pentru parinţi pentru a-i motiva sã-și dea copiii la un club. Avem nevoie de antrenori care știu sã lucreze cu tineri (și avem mulţi sportivi care se pot reconverti mult mai bine decât sã fie oameni de afaceri). Taxele de înscriere se pot co-finanţa de la bugetul local pentru a nu ajunge la cotizaţii de zeci de euro lunar. Prin aceastã strategie vom avea noi campioni ? Nu e sigur, dar trebuie încercat… Sansele sunt mai mari decât în actualul context.

Desigur existã alte culoare posibile: copiii din diaspora pot reprezenta ţara (așa cum este cazul fotbalistului Florin Andone) sau sportivii sunt trimiși de mici în Statele Unite sau ţãri cu infrastructurã sportivã (cea mai vizibilã este abordarea în tenis) sau naturalizam sportivi de nivel înalt sau creãm centre olimpice puternice (fiecare oraș poate sã adopte un sport, așa cum este Deva pentru gimnasticã).

Doar câteva idei…

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 22 august 2016

Dan LUCA – articol în Fãclia de Cluj : "Au început pregătirile pentru Preşedinţia românească a UE"

Astazi, 22 august 2016, am publicat un material în Fãclia de Cluj.

---

Bruxelles-ul este locul de reprezentare a intereselor la nivel european. Nu întâmplător avem 100.000 de persoane care lucrează în capitala Europei, în domeniul afacerilor europene. Pe lângă instituţiile europene, apar anumite segmente foarte bine articulate la Bruxelles. Dacă este să analizăm sectorul de afaceri, ne referim la asociaţia Business Europe. Dacă dorim să înţelegem reprezentarea sindicatelor ajungem la ETUC (Confederaţia Europeană a Sindicatelor).

Societatea civilă are interesul de a se prezenta, iar diversele structuri ajută în prezentarea intereselor cetăţenilor în dinamica legislativă comunitară. Conştienţi de “jungla informaţională”, dar şi de importanţa vizibilităţii, se încearcă acum confederarea ONG-urilor de la Bruxelles sub numele de Civil Society Europe.

De urmărit poziţionarea trinomului Business Europe – ETUC – Civil Society Europe în dezbaterea despre viitorul UE, care va începe oficial cu Summit-ul de la Bratislava din 16 septembrie 2016.

Aşa cum era de aşteptat, Marea Britanie renunţă la preşedinţia Consiliului în a doua jumătate a anului 2017. Astfel, România este invitată să prezideze UE în prima jumătate a anului 2019, nu în al doilea semestru, cum era planificat iniţial.

Foarte bine punctează Secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Cristian Bădescu, implicaţiile acestei decalări: „Guvernul României trebuie să accelereze pregătirile, arătând că obiectivul Cabinetului Cioloş este acela de operaţionalizare a secretariatului care va asigura pregătirea preluării preşedinţiei Consiliului European”.

Să nu uităm, Consiliul este sprijinit de Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER) şi de cele peste 150 de grupuri extrem de specializate şi comitete care formează „grupurile de pregătire ale Consiliului”.

Mai avem mai puţin de 29 de luni până la Preşedinţia românească a UE, iar timpul nu se joacă cu noi.

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 21 august 2016

24 de ore în regiunea Champagne (Franţa)


Dacã doreşti sã cunoşti un popor e bine sã-l vizitezi la el acasã. Cam aceeaşi remarcã pot sã o adaptez şi la şampanie.

Recent am avut plãcerea sã petrec 24 de ora în regiunea Champagne din Franţa. Oraşelul Epernay este un fel de “Hollywood al şampaniei”. Totul se învârte în jurul faimoasei Avenue de Champagne, unde fiecare clãdire e practic un castel care gãzduieşte biroul unei firme producatoare de şampanie. Cea mai impozantã construcţie este Moёt & Chandon, a cãrei istorie de peste 250 de ani se îmbinã cu cea a Franţei, în care împaratul Napoleon era un obişnuit al locului. Iar dacã amintesc de Dom Perignon, produsul forte al celor de la Moёt & Chandon, vã puteţi imagina despre ce discutãm…

Galeriile care gãzduiesc sticlele de şampanie formeazã un labirind subteran de peste 100 km, iar turismul este foarte bine pus la punct. Vizitând Moёt & Chandon ai impresia cã te afli într-un magazin de bijuterii, iar pivniţele sunt precum seifurile bãncilor elveţiene.

Am vizitat şi fabrica de la La Castellane, o demonstraţie practicã a adaptãrii şampaniei la realitãţiile secolului al XXI-lea.

Un hotel recomandabil dacã sunteţi in zonã – Champagne A. Bergère de pe strada Şampaniei

La doar 3 ore de Bruxelles, un loc excelent, în care lumea “mãnâncã şampania pe pâine”…

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 18 august 2016

Who is changing the decision-making process in the EU?

The future of an EU with 27 member states. The future of Europe. Such statements raise a lot of questions. Will the shock of Brexit call into question the EU governance, the future of the institutions?

Even after the famous Article 50 which enabled Britain to leave the European Union is activated, we have a period of two years of negotiations. But talks may lead to derogations and exceptions. Specifically, there may be certain legislative transitional periods of years.

In fact, Brexit added a new crisis, in addition to the immigration, terrorism, unemployment and problems in Ukraine. What will follow at European level? The discussion on the future of the European Union takes shape again. The result of the UK referendum was the drop that spilled the cup. And quite full it was after the European elections in 2014 or even after the aborted project of the European constitution in 2005.

With great interest we await the speech of President Junker on 14 September 2016 as State of the Union, and also the first Summit on the future Europe on the 16th of September in Bratislava.

In this context of instability and incertitude, there are some questions. What common European project is feasible for the 27 countries? Who are the influential people in the member governments and European institutions that will influence the decision making process? How can the business sector and civil society be involved in this decision process and what are the mechanisms of communication relevant in this debate?

Dan LUCA / Brussels

miercuri, 17 august 2016

Organizarea societãţii civile în UE

Bruxelles-ul este locul de reprezentare a intereselor la nivel european. Nu întâmplãtor avem 100.000 persoane care lucreazã în capitala Europei, în domeniul afacerilor europene.

Pe lângã instituţiile europene, apar anumite segmente foarte bine articulate la Bruxelles. Dacã este sã analizãm sectorul de afaceri, ne referim la Business Europe. Dacã dorim sã înţelegem reprezentarea sindicatelor ajungem la ETUC.

Societatea civilã are interes de a se prezenta, iar diversele structuri ajutã în prezentarea intereselor cetãţenilor în dinamica legislativã comunitarã.

Conștienţi de "jungla informaţionalã", dar și de importanţa vizibilitãţii, se încearcã acum confederarea ONG-urilor de la Bruxelles sub numele de Civil Society Europe. Elemente ale acestei iniţiative într-un recent interviu cu Conny Reuter, lider al SOLIDAR.

De urmãrit poziţionarea trinomului Business Europe – ETUC – Civil Society Europe în dezbaterea despre viitorul UE, care va începe oficial cu Summit-ul de la Bratislava din 16 septembrie 2016.

Dan LUCA / Bruxelles


sâmbătă, 13 august 2016

7 zile în judetul Sibiu

Vizitez periodic Ocna Sibiului, e ca o evadare din cotidianul de Bruxelles. E un loc în care poţi sã-ţi petreci concediul, iar unii turişti revin în fiecare an cu aceeaşi plãcere. Avantajul de a sta în apa sãratã ore întregi, fãrã sã depui nici un efort fizic, capteazã un public aparte, iar serviciile încep sã se ridice la standardele europene.

Sibiu a fost din nou o surprizã plãcutã. De când a devenit capitalã culturalã europeanã, în 2007, oraşul pulseazã a turism internaţional. Multe oraşe din România viseazã acum la acest titlu, încercând sã calce pe urmele Sibiului. Pânã la sfârşitul acestui an vom afla şi câştigãtorul pentru 2021, în finalã aflându-se Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Nu pot sã fiu echidistant, eu ţin cu Clujul… sper cã mã înţelegeţi….clujean te naşti şi aşa rãmâi…

Ce mai recomand din vizita din România? Valea Oltului – ceva incredibil. Mã impresioneazã de fiecare data. Iar în Sibiu vã recomand sã gustaţi din telemea, nu veţi regreta.

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles