duminică, 8 ianuarie 2017

Handbal internaţional cu impact la baza piramidei…

Am scris de multe ori pe acest blog despre handbalul din Belgia. Fiecare membru al familie noastre practicã acest sport în cadrul clubului GBSK, iar eu am avut chiar plãcerea de a antrena echipa de baieţi pentru o perioadã.

Chiar dacã este o asociaţie micã, iar echipele clubului joacã în ligile inferioare, Federaţia Belgianã de Handbal a fãcut un gest uriaş sãptãmâna aceasta. A decis ca un meci internaţional de seniori (Belgia – Olanda) sã se desfãşoare în sala noastrã de sport, în organizarea clubului nostru. A fost, cum zicea cineva, ca şi cum San Marino organizeazã Jocurile Olimpice, dar totul a decurs excelent. Cu o echipã formatã doar din voluntari s-a reuşit organizarea unui meci de calitate, iar cei interesaţi pot sã urmareasca un rezumat al actiunii în cadrul reportajului de la Ring TV (în olandezã, dar imaginile vorbesc singure…). Excelentã actiunea, la care au fost implicaţi toţi cei 100 de jucãtori ai clubului, inclusiv copiii de 8 ani…

În rest aşteptãm Campionatul Mondial de handbal baieţi, care va începe în Franţa în câteva zile. Desigur, din nou, fãrã echipa României sau a Belgiei…

Dan LUCA / Bruxelles

vineri, 30 decembrie 2016

Crãciun plãcut la “acasã din România”

Anul acesta am petrecut Crãciunul la Cluj. E frumos, mai ales cã pe 25 decembrie ne-am trezit cu zãpadã proaspãtã în peisaj….

Centrul Clujului arată mult mai bine, mai primitor pentru turişti. La deschiderea anului universitar clujean din 1995 lansam provocarea închiderii totale a centrului Clujului şi mă bucur că măcar parţial acest lucru s-a realizat. Am beneficiat astfel de o plimbare fãrã stresul zgomotului de motoare între Catedrala Ortodoxã şi Piaţa Unirii.

Târgul de Crãciun este un proiect care prinde şi la Cluj. M-am bucurat sã constat cã atmosfera este deosebitã, fãrã balcanisme... o normalitate europeanã atât de doritã la Cluj.

Dacã vreţi sã vedeţi Clujul de sus vã recomand unul dintre restaurantele Panoramic de pe Cetãţuie. Sunt douã acum şi ambele îţi oferã mâncare bunã româneascã şi o privelişte de vis...

Aeroportul e fãrã îndoialã poarta de intrare a Clujului şi arata bine. E plin atât de români care vin acasã de Sãrbãtori, cât şi de turişti care descoperã perla Transilvaniei.

Centrul Clujului este plin de restaurante drãguţe, cu mult bun simţ. În zona Matei Corvin oferta este variatã şi cu siguranţã vã puteţi delacta.

Câteva idei despre dezvoltarea Clujului sugeram în recentul interviu din ziarul local Fãclia.

Promit sã revin şi la anul acasã... la “acasã din România”.

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles




vineri, 23 decembrie 2016

The Erasmus generation’s incompatibility with the European elections

In 2017 we will celebrate 30 years since the implementation of Erasmus programme and the results are incredible: 3 million beneficiaries and ... (surprisingly) one million children from mixed couples facilitated by the European mobility offered ... We can say that Erasmus has formed a European spirit? Is the Erasmus generation a "European seed" that we desperately need?

If you are young it does not mean that you represent the Erasmus generation. You are not automatically part of the Erasmus generation if you have travelled in Europe. The Erasmus generation is a way of thinking, where nationalistic radicals have nothing to do with... European tolerance, vision, openness towards others - that's the Erasmus generation!

We begin to see the results of these preparations at the higher level - Matteo Renzi, when he just turned 39, became Italian Prime Minister, and beyond political convictions, one of his strengths was, in the words of himself, his youth. Renzi is considered "an exponent of the Erasmus generation, made up of young people who have known almost exclusively the euro" and believes in the "European values ​​promoted by the founders of the Union".

I recently read Sandro Gozi’s book regarding the impact of the Erasmus generation on the EU. Even though I did not experience this program, I have similar feelings having been a few years (in the 90s) in the Executive Committee of the European Students’ Forum (AEGEE-Europe).

The Erasmus generation has accumulated much experience and it is a pity that they did not take on many political responsibilities. They prefer to remain behind the scene within NGOs, European industrial federations, multinationals, and in public administration (even European), although enjoying a good knowledge of European politics. Their involvement would benefit the political system; they represent an extremely valuable resource. Young political class began to catch, but the Erasmus generation is still missing.

But what is the problem? Why does the Erasmus generation not have a major impact on the current European policy?

I'll answer without hesitation; we are in this situation because of the current procedure on electing MEPs. Currently, even if someone really thinks and believes it's time to get involved in political arenas in Europe, he or she needs a national approach. You need to "dive" into the national political systems, make yourself useful, and bring your added value, to face internal pressures. You can also end up in some local election and possibly after many years you will be given the possibility to run for a European position. But believe me; the Erasmus generation will not do such a compromise. They will refuse political involvement without scandal; they will look from a distance at the European elections...

The only solution to involve the Erasmus generation in the European political arena is changing the way in which the 751 MEPs are currently elected. And that does not mean just an additional list, a topic already circulated as a project, the so-called "European List of Andrew Duff" with 25 members. We want to have true European political parties, not a "sum of national political parties". The European elections need to be real European elections, not a "sum of national elections". European Citizenship should not be the sum of the citizenships of EU member states.

The preferred electoral system algorithm is simple; parties wishing to enter the European Parliament must pass the 5% threshold, basically to have at least 38 deputies in the European legislature. Ideally, a system focused on regional lists, combined with preferential voting. Regional trimming must be done in order to not coincide with the existing national structures. National party leaders may not be responsible, not even for the political outcome of the European elections. Responsibility should be transferred effectively to the European structure, to the elected European party leaders.

If we do an analysis at the level of national parties currently in European Parliament, the result is striking. Not even the Christian-Democrats of Angela Merkel (34) or Italian Democrats (30) will manage to have sufficient number on their own. Whether they want or not, the parties from EU member states must ally to get at least 38 MEPs.

Can the electoral system change before European elections in 2019, to have just European lists? The answer is definitely NO, it's too late now, perhaps by 2024. What we propose now is a deeper discussion on the occasion of Future EU debates, officially launched in Bratislava in September 2016 and the first results will be presented in Rome in March 2017.

Dan LUCA, originally from Romania, works in Brussels for the last 20 years. He was on the list of Romanian Social Democrats in the European elections in 2009 and between 1997 and 1999 he was Vice President for European Students’ Forum (AEGEE), an organization that has played a crucial role in the launch of the Erasmus program.

Dan LUCA – articol în Convorbiri Europene: "Incompatibilitatea generaţiei Erasmus cu alegerile europene"

Lucreaz în Bruxelles-ul european de 20 de ani, fiind originar din România. Am fost pe lista social-democraţilor români la alegerile europene din 2009, iar în perioada 1997-1999 am fost vicepreședintele Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE), organizaţie care a avut un rol crucial în lansarea programului Erasmus. Aceastã experienţã m-a stimulat sã prezint câteva idei despre viitorul politic al Generaţiei Erasmus prin intermediul revistei Convorbiri Europene.

----

În 2017 se vor împlini 30 de ani de la implementarea programului Erasmus, iar rezultatele sunt incredibile: 3 milioane de beneficiari şi… (surprinzator) un million de copii proveniţi din cuplurile mixte facilitate (fãrã voie) de mobilitatea europeanã oferitã… Putem spune că Erasmus a contribuit la formarea unui spirit european? Să fie acest Erasmus o “sămânţă de europeni” de care avem atâta nevoie? 

Nu înseamnă că dacă eşti tânăr reprezinţi generaţia Erasmus. Nu faci parte automat din “generaţia Erasmus” doar dacă ai călătorit în Europa. “Generaţia Erasmus” este un mod de gândire, în care discursul naţionalist nu are ce să caute… Toleranţă europeană, viziune, deschiderea către alţii – asta e “generaţia Erasmus”!

Încep să se vadă rezultatele acestor pregătiri şi la nivel mai înalt – Matteo Renzi, la doar 39 de ani, devenea premier italian şi, dincolo de convingerile politice, unul dintre atuurile sale a fost, aşa cum spunea chiar el, faptul că este tânăr. Renzi se consideră “un exponent al generaţiei Erasmus, alcătuită din tineri care au cunoscut aproape exclusiv doar moneda euro” şi crede în “valorile europene, cele promovate de fondatorii Uniunii”.

Citesc cartea lui Sandro Gozi depre impactul Generaţiei Erasmus asupra UE. Chiar dacã nu am beneficiat de acest program, am sentimente asemãnãtoare fiind câţiva ani (prin anii ’90) în Comitetul Director al Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE-Europe). 

Generaţia Erasmus a acumulat multă experienţă şi este păcat că nu iese în faţă. Preferă să rămână mai în urmă, în structuri ONG-iste, în federaţii industriale, în administraţia publică (chiar și europeanã), deşi se bucură de o bună pregătire politicã europeanã. Implicarea acestora ar fi un beneficiu pentru sistemul politic, ei reprezentând o resursă extrem de valoroasă. Clasa politică tânără a început să prindă, dar generaţia Erasmus, educată european, lipseşte încă.

Care este însã problema? De ce generaţia Erasmus nu are un impact major asupra politicii europene actuale?

Voi raspunde frontal, avem aceasta situaţie datoritã modului de alegere a deputaţilor europeni. În prezent, chiar dacã gândești cu adevãrat european și consideri cã e timpul sã te implici politic în destinele Europei, e nevoie de o abordare naţionalã. Trebuie sã te "scufunzi" în sistemele politice naţionale, sã te faci util, sã îţi aduci valoarea adãugatã, sã faci faţã presiunilor interne, poate sã candidezi și la ceva alegeri locale și eventual dupã ani de zile sã ţi se acorde creditul în a candida european. Credeţi-mã, cei din generaţia Erasmus nu vor face un astfel de compromis de viaţã. Vor refuza implicarea politicã, fãrã scandal, vor privi distant alegerile europene…

Singura soluţie pentru a avea aceastã generaţie Erasmus implicatã în politica europeanã este schimbarea modului de alegere a celor 751 eurodeputaţi sau câţi vor exista dupã plecarea britanicilor din Uniunea Europeanã. Şi nu mã refer doar la o listã adiţionalã, subiect vehiculat deja ca proiect, așa zisa "listã europeanã a lui Andrew Duff" cu 25 de membri. Dorim alegeri în care sã avem cu adevãrat partide politice europene, nu "sume de partide politice naţionale". Alegerile europene sã fie în mod real alegeri europene, nu o "sumã de alegeri naţionale". Cetãţenia europeanã nu trebuie sã fie suma cetãţeniilor din UE.

Algoritmul preferabil al alegerilor este simplu, partidele care doresc sã intre în Parlamentul European trebuie sã treacã pragul de 5%, adicã sa aibã cel puţin 38 de deputaţi în legislativul european. E de urmat un sistem axat pe liste regionale, combinat cu votul preferenţial. Trebuie efectuat decupajul regional încât sã nu coincidã peste structurile naţionale existente. Liderii partidelor naţionale sã nu fie responsabili, nici mãcar politic, de rezultatul alegerilor europene. Trebuie transferatã responsabilitatea în mod real cãtre structura comunitarã, liderilor europeni aleși.

Dacã facem o analizã a partidelor aflate în prezent în Parlamantul European remarca e izbitoare. Nici mãcar creștin-democraţii Angelei Merkel (34) sau democraţii italieni (30) nu ar intra singuri în Parlament. Vor sau nu vor, partidele din statele membre UE trebuie sã se alieze electoral pentru a obţine cel puţin 38 de eurodeputaţi.

Se poate sã schimbãm sistemul electoral pentru alegerile europene din 2019, pentru a avea doar liste europene? Raspunsul este categoric NU, e prea târziu acum, poate pentru 2024. Ceea ce putem însã e sã propunem o discuţie profundã cu prilejul reformei instituţionale europene, procedurã lansatã oficial la Bratislava în septembrie 2016 și care va avea primele rezultate la Roma în martie 2017.

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 22 decembrie 2016

Dan LUCA interviu în Fãclia: “Incertitudinea planeazã asupra anului 2017. E mult de lucru la proiectul european!”

Pentru cei interesaţi de politica europeanã, mi-am permis sã schiţez evenimentele majore ale anului 2017 prin intermediul unui interviu publicat astazi, 22 decembrie 2016, in ziarul Faclia.

------

Dan LUCA este originar din Cluj, dar de 20 de ani îşi desfãşoarã activitatea în Bruxelles-ul european. Este Senior Director la EurActiv, trustul de presã axat pe politicile europene. De 10 ani este doctor în relaţii internaţionale şi studii europene, predând activ cursuri la Universitatea Liberã din Bruxelles (ULB), Universitatea din Leuven şi SNSPA Bucureşti.

Fãclia de Cluj: Aţi numit 2016 “annus horribilis plus”. La ce ne putem aştepta în anul 2017 din punct de vedere european?
Dan LUCA: Ne aşteaptã un an complex. Vor începe negocierile de ieşire a Marii Britanii din UE şi multe resurse se vor îndrepta în aceastã direcţie. De asemenea, Uniunea Europeanã a declanşat recent un mecanism de reformã, iar în câteva luni ne aşteptãm la dezbateri despre acest subiect. Prima piatrã de încercare în luna martie cu prilejul aniversãrii la Roma a “celor 60 de ani de Europa”. Crizele actuale, precum emigranţii, Ucraina sau şomajul, vor continua sã influenţeze propund viaţa cetãţenilor europeni. Douã dosare care ne dau speranţe în 2017, reindustrializarea Europei, acest fantastic Industry 4.0, dar şi mult aşteptata dezmorţire a Generatiei Erasmus. Reamintesc cã anul viitor se vor împlini 30 de ani de la implementarea acestui program cu rezultate incredibile: 3 milioane de beneficiari şi… (surprinzator) cei un million de copii proveniţi din cuplurile mixte facilitate (fãrã voie) de mobilitatea europeanã oferitã… Putem spune că Erasmus a contribuit la formarea unui spirit european? Să fie acest Erasmus o “sămânţă de europeni” de care avem atâta nevoie? 

FC: Agenda internã a unor ţãri europene poate sã pericliteze mult agenda europeanã. La ce ne putem aştepta anul viitor?
DL: 2017 este deosebit de dinamic din punct de vedere al alegerilor la nivelul ţãrilor membre mari. Franţa îşi va schimba liderul în luna mai. Spectrul posibilei alegeri a lui Marine Le Pen ca președinte francez apasã puternic Europa...  Germania mizeazã din nou pe Angela Merkel la alegerile din septembrie.. Se va clatina de data aceasta doamna de fier a Europei? Nici Italia, Spania sau Polonia nu au guverne prea stabile, deci ne putem aştepta la alegeri anticipate în unele ţãri...

FC: Desigur trebuie sã privim şi internaţional. Cum se vede 2017 la nivel global?
DL: Primul an de mandate al noului preşedinte american trezeşte interes enorm. Este încã multã incertitudine, iar 2017 poate sã confirme sau infirme unele supoziţii. Lupta împotriva statului islamic este prioritatea maximã şi anul viitor. Referidu-ne la puterile mondiale, va continua lupta politicã şi economicã între SUA, Rusia şi China. Subiecte de urmãrit: Turcia şi Iranul.

FC: Ce ne putem aştepta în România?
DL: Privit macro, noul Guvern va avea o reponsabilitate uriaşã. Presiunea celor 10 ani de apartenenţã a ţãrii la UE şi miza pregãtirii Preşedinţiei românesti a UE de peste doi ani, va produce o dezbatere interesantã în spaţiul public. Întrevãd o relansare a reformei regionale a României, blocatã acum câţiva ani.

FC: Clujul şi anul 2017. Asteptãm mari decizii sau proiecte?
DL: Atmosfera din Cluj prinde deja la nivel european. S-a consolidat marca de loc cool cu evenimente culturale şi sportive majore. Nu uitaţi cã principala “industrie” clujeanã este mediul universitar. O treime din populaţie este implicatã activ în universitãţi, fie ca student, cadru didactic sau lucrând în administraţie… Trebuie continuatã extinderea şi modernizarea aeroportului. Este crucialã finalizarea autostrãzii Oradea – Cluj – Bucureşti, dar asta nu depinde doar de clujeni. În rest accent puternic pe infrastructura digitalã. 5G, internetul obiectelor, completitivitate la nivel global trebuie sã fie prioritatea clujenilor…

FC: Personal ce proiecte doriţi sã realizaţi în 2017?
DL: În prezent coordonez birourile comerciale ale EurActiv din Bruxelles, Berlin, Paris şi Londra şi e normal sã doresc ca anul viitor sã derulãm proiecte pan-europene cu multinaţionale, dar şi cu federaţii europene sau organizaţii nonguvernamentale. Continuând ceea ce am început acum câţiva ani, doresc sã animez conferinţe pe teme de actualitate precum finanţarea regiunilor europene, reindustrializarea Europei, educaţia europeanã, viitorul UE, alegerile primare europene sau transparenţa lobby-ului european. Din punct de vedere românesc, sper într-o implicare activã în pregatirea Preşedinţiei româneşti a UE, chiar dacã nu îmi doresc sã deţin o poziţie guvernamentalã. A gândi larg este ceea ce are nevoie România. Avem nevoie de “echipa româneascã Brexit”, “echipa româneascã Viitorul UE”, “echipa româneascã Reindustrializare mondialã – Industry 4.0”, “echipa româneascã Presedinţie UE – 2019”, şi alte 3000 de echipe româneşti pentru dosarele sectoriale europene…


joi, 15 decembrie 2016

Dan LUCA – implicare academicã pe axul România-Bruxelles

Activitatea academică îmi dă satisfacţia că există interes din partea studenţilor pentru a înţelege în mod real mecanismul decizional de la Bruxelles. Noţiuni de genul munca în mediul intercultural, comunicarea europeană sau harta Bruxelles-ului european au trezit dezbateri profunde şi în 2016.

Doar în ultimele douã luni am avut plãcerea sã prezint cursuri la 3 universitãţi.

Am început o nouã cooperarea în domeniul academic cu Universitatea Liberã din Bruxelles (ULB), prin cursuri despre “Bruxelles au concret” sau “Non-institutional (private) actors in the making of EU law”. Am extins implicarea și pe palierul training, participând la o prezentare axatã pe subiectul "Engage with EU stakeholders". 

Pentru al 5-lea an consecutiv, am fost în decembrie invitatul KULeuven din Belgia pentru a prezenta masteranzilor un curs despre implicarea sectorului privat în dinamica legislaţiei europene. Iar când am auzit cã o studentã de anul trecut lucreazã acum în Parlamentul European, e stirea care mã bucurã...

În noiembrie am rãspuns și de data aceasta cu mare plãcere invitaţie de a preda cursul “Public Opinion in the EU” masteranzilor de la SNSPA (Masterat Comunicare și Guvernanţã Europeanã). Îi cunoșteam pe studenţi din martie 2016, când le prezentasem cursul de anul I "European Media and the Public Sphere", deci totul a mers natural.

Sper sã continui și în anii viitori implicarea academicã pe structura româneascã și europeanã. 

Dan LUCA / Bruxelles


luni, 12 decembrie 2016

Masteranzii de la Multilingual Communication interesaţi de Bruxelles-ul european

Pentru al 5-lea an consecutiv, am fost astãzi invitatul KULeuven din Belgia pentru a prezenta masteranzilor un curs despre implicarea sectorului privat în dinamica legislaţiei europene.

Chiar dacã majoritatea studenţilor nu au urmat facultãţi cu profil “afaceri europene”, interesul pentru a înţelege ″piaţa celor 100.000 de oameni″ care îşi desfãşoarã activitatea în Bruxelles-ul european a fost uriaş.

Mã bucur foarte mult când tinerii, în cazul de faţã belgienii, au o abordare foarte pragmaticã asupra ofertei de locuri de muncã prezentã în capitala Europei.

Iar când am auzit cã o studentã de anul trecut lucreazã acum în Parlamentul European, e stirea care mã bucurã...

Dan LUCA / Bruxelles