luni, 27 martie 2017

Malaga sau "Barcelona lui Picasso"

Între rutina servici/casã, a petrece 3 zile la Malaga (Spania) este ceva de vis. O zonã fantasticã, în care Mediterana se combinã cu istoria și cu brandul Picasso.

Orasul vechi este perfect pus la punct, iar spaţiul de restaurante și baruri amintește de centrul vechi bucureștean, desigur la alt nivel turistic…

Pablo Picasso s-a nãscut în Malaga, iar Muzeul Picasso sau Casa Memorialã Picasso sunt acum repere ale turismului local. Simbolistica cubismului invadeazã orașul, precum Gaudi Barcelona.

Dacã iubiţi fructele de mare sau peștele, atunci cu siguranţã Malaga este un loc în care trebuie sã ajungeţi. Oferta este incredibilã, iar o cinã pe malul marii (chiar și în martie) e ceva deosebit de plãcut.

Dan LUCA / Bruxelles

luni, 13 martie 2017

Dan LUCA – articol publicat în Fãclia: “Totul pentru clujeni!”

Astãzi, 13 martie 2017, am publicat un mesaj în Fãclia de Cluj, prezentând ceea ce cred eu despre presa clujeanã.

----
Făclia de Cluj e la ceas aniversar! Simbolul presei clujene merită respectul nostru!

Vrei să te informezi despre realităţile clujene, citeşti Făclia de Cluj şi asta nu doar din România. În fiecare zi accesez ziarulfaclia.ro pentru a lua pulsul oraşului în care m-am născut. Chiar şi la Bruxelles, prin intermediul Făcliei, sunt perfect actualizat despre cum evoluează comunitatea atât de dragă mie.

Constanţa, deschiderea şi integritatea au caracterizat munca ziariştilor clujeni. Felicitări, activitatea dumneavoastră este apreciată! Tranziţia permanentă a României are impact profund asupra oamenilor de presă. Însă cei de la Făclia de Cluj au ştiut să găsească soluţii la grelele încercări de-a lungul timpului. Totul pentru a clădi un reper de informaţie în folosul cititorilor. Totul pentru clujeni!

De 20 de ani colaborez cu Făclia în calitate de corespondent de la Bruxelles. E o enormă plăcere deschiderea Redacţiei în a prezenta noul, chiar din capitala Europei. Cine zice că presa locală nu este interesată de Uniunea Europeană se înşeală. Le recomand să analizeze studiul de caz – Făclia de Cluj.

O aniversare este momentul când trebuie să privim şi spre viitor.  Sper din tot sufletul să continuaţi, să deveniţi mai mult decât un ziar sau un Website. Să fiţi partenerii clujenilor în tot ceea ce se întâmplă în urbe… Premiaţi excelenţa şi blamaţi incompetenţa. Însoţiţi mediatic Clujul în toate proiectele de dezvoltare, dar iluminaţi şi munca nevăzută a celor mici şi marginalizaţi.

Continuaţi ceea ce aţi început. Cele 8000 de numere sunt doar începutul!

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 12 martie 2017

Viitorul UE vãzut de la București


În luna martie 2017 am petrecut din nou 10 zile în România. Ultima datã fusesem în București în noiembrie 2016, iar mesajul prezentat atunci este încã de actualitate.


Punctul forte al deplasãrii din România a fost susţinerea, pentru al 4-lea an consecutiv, a cursului "European Media and the Public Sphere" masteranzilor în Comunicare și Afaceri europene de la SNSPA. Foarte plãcutã interacţia cu studenţi români, francezi și moldoveni pentru a decripta Bruxelles-ului european, acum la ceas de cumpãnã pentru UE.
 

Pe  9 martie 2017, m-am aflat din nou în studioul Radio France International de la București, fiind invitatul lui Ovidiu Nahoi la emisiunea Decriptaj. O discuţie de 40 de minute despre subiecte contemporane precum: 5 scenarii pentru viitorul UE, Brexit, mandatul noului președinte american, politica de securitate și aparare a UE, relaţiile comerciale mondiale, Industry 4.0, rolul pe care îl joacã sau nu România în UE. Celor interesaţi de aceste dezvoltari le recomand înregistrarea interviului.
 

Am rãspuns cu mare plãcere prietenilor de la Institutul European din România de a participa pe 10 martie 2017 la o dezbatere despre “Europa tinerilor, tinerii Europei!”, un bun prilej de a discuta despre realizãrile celor 30 de ani pentru programul Erasmus. Foarte bune schimburile de idei cu Ana Birchall, Ministru delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe; Alina Bârgăoanu, Școala Națională de Studii Politice și Administrative; Gabriela Drăgan, Director General, Institutul European din România; Monica Calotă, Director, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Vlad Dan Cherecheș, Președinte, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România. Mi-am adus contribuţia prin a explica rolul Asociaţiei Studenţilor Europeni (AEGEE-Europe) în lansarea programului în 1987, dar și prin a prezenta cum a fost perceput programul de mobilitãţi europene acum 20 de ani în România – eu fiind atunci membru al Comitetului Director studentesc de la Bruxelles. Am lansat și o temã de reflecţie tinerilor despre rolul generaţiei Erasmus în guvernarea UE. Cu siguranţã studenţii aflaţi în salã vom avea idei si pe acest palier...
 

Dan LUCA, București/Bruxelles

marți, 28 februarie 2017

Dan LUCA – video-interviu la "100 de povești ale românilor de pretutindeni"

Mã bucur cã existã iniţiative interesante care încearcã sã prezinte viaţa românilor din Diaspora și conexiunea acestora cu România. Foarte interesantã abordarea proiectului 100 de povești ale românilor de pretutindeni, realizator Doris Uglar.

Astãzi a fost publicat video-interviul în care prezint și eu cum am ajuns sã lucrez de 20 de ani în Bruxelles-ul european, cum vãd românii dezvoltarea României și ce ne poate rezerva viitorul.

Mult succes în continuarea acestui proiect!

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 26 februarie 2017

La Bruxelles, prima ediţie a Oscarurilor asociaţiilor europene

În ultimii 16 ani am avut mii de întâlniri cu reprezentanţii celor aproximativ 3.000 de federaţii industriale inserate în capitala Europei. O prezentare sectorialã a acestora e reliefatã în mesajul de acum câţiva ani.

Anul acesta e marcat însã de o premierã la nivelul associaţiilor europene. Prima ediţie a European Association Awards. Am avut marea onoare sa fac parte din juriul european care a analizat activitatea organizaţiilor. Prezentarea câstigatorilor a fost impresionantã, inspiratã din formatul acordãrii Oscarurilor. Pentru cei interesaţi, comunicatul de presa cu anuntul câştigãtorilor se poate accesa acum şi online.

Discutând cu organizatorii, am înţeles clar seriozitatea abordãrii, fãrã nici o îndoialã cã vom avea aceasta competiţie în fiecare an. Organizaţiile intereste sunt deja invitate sã aplice. Ca o picanterie, discutãm oportunitatea unui premiu special pentru asociaţia care se adapteazã cel mai bine Brexit-ului.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 22 februarie 2017

Dan LUCA – articol în Convorbirie Europene: “Arcul european al crizei: 2005 – 2017?”

Astãzi, 22 februarie 2017, am publicat un articol în Convorbiri Europene despre importanţa anului 2017 în politica europeanã.

-------------

În primãvara anului 2005 Europa a fost șocatã de dubla respingere a Constituţiei Europene - la referendumurile din Franţa şi Olanda. Procesul de ratificare ajunsese în impas, iar în iunie 2005 liderii UE au hotărât să înceapă o “perioadă de reflexie” înainte de a decide încotro să se îndrepte după această criză.

La 12 ani de la respingerea brutalã a Constituţie Europene de cãtre electoratul din Olanda și Franţa, privirea Europei se îndreaptã din nou asupra acestui binom. Coincidenţã sau nu, Olanda voteazã pe 15 martie 2017 în alegeri parlamentare, iar Franţa își decide în mai 2017 viitorul președinte. Scenariul cu Geert Wilders prim ministru olandez și Marine Le Pen președinte francez oripileazã Uniunea Europeanã. Sã sperãm cã politicienii olandezi vor aplica tactica  “cordonului sanitar”, utilizatã acum câţiva ani în Belgia (cu toate cã olandezii sunt adepţii acordãrii puterii și responsabilitãţii celui care câștigã). Iar despre alegerile din Franţa sã avem încredere în acel candidat X din turul doi francez o va învinge pe exponenta naţionalismului francez, așa cum prognozeazã toate sondajele.

Europa este într-un moment de rãscurce? Fãrã îndoialã! Greu de prezãzut un viitor roz, întru-un cocktail Brexit/Trump (vã puteţi imagina cã Marea Britanie și Statele Unite ale Americii vor semna rapid un tratat comercial inspirat din modelul pieţei unice europene), guverne fragile în Spania și Italia, alegerile menţionate din Olanda și Franţa. Iar complexitate alegerilor din Germania (24 septembrie 2017), sãrbãtorirea celor 60 de ani de la Tratatul de la Roma și dezbaterea despre viitorul UE fac parte de asemenea din peisajul european contemporan.

Dan LUCA / Bruxelles





duminică, 12 februarie 2017

Cine mai are nevoie de Europa cetãţenilor?


Liderii sunt importanţi în politicã, iar notorietatea acestora este crucialã pentru legitimizarea acţiunilor. Acum 9 ani îmi exprimam admiraţia pentru sistemul alegerilor primare de pe continental american. Comunicarea europeanã m-a fascinat de vreo 25 de ani, iar abordarea Comisiei Europene pe acest palier am monitorizat-o la sânge, prezentând şi cursuri studenţilor despre acest subiect.

Înca din 2009 am animat dezbateri despre necesitatea alegerilor primare în UE, şi haideţi sã fim sinceri 2014 a adus noul prin organizarea alegerilor primare înainte de europarlamentarele din mai 2014. Pânã în primãvara lui 2016 mai credeam chiar cã vom împinge subiectul alegerilor primare pe agenda publicã pentru a gândi strategic anul electoral 2019. Evenimentul organizat pe 15 martie 2016 a adus la masa dezbaterilor toate partidele europene mari pentru a discuta soluţii pentru finanţarea alegerilor primare.

Dar pe 22 martie 2016 a început “annus horribilis”. În 12 luni am avut bombe în Bruxelles, Brexit şi alegerile americane “de poveste”. Un preşedinte american solidificat şi prin alegerile primare americane…  Nici mãcar Franţa nu stã pe roze. Recentele alegerile primare au adus neprevazutul la nivelul Partidului Socialist (candidat surprizã-totalã), iar Republicanii trãiesc clipe de coşmar (scandal politic uriaş pentru câştigãtor), netezind parcã victoria (nedoritã de nimeni la Bruxelles) a lui Marine Le Pen în alegerile prezidenţiale.

În câteva sãptãmâni ne pregãtim de sãrbãtoare, 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma şi vreo 3 milioane de Erasmuşi… Se aşteaptã mult de la aceastã aniversare, nu prea veselã dupã cum vã imaginaţi. Iar despre eternul subiect al non combatului politic al generatiei Erasmus am scris recent.

Chiar nu mai credem în Uniunea Europeanã? Crizele din ultimii 10 ani au accentuat sentimentul cã ţãrile europene nu mai au nevoie de o cooperare integratã? Desigur vrem sã avem “o altfel de Uniune, mai aproape de cetãţeni, care rezolvã crizele, nu îngreuneaza sistemul”. Avem soluţii la aceasta problemã sau credem cã doar aruncând în spaţiul public astfel de lozinci, cineva se va sesiza şi va corecta lucrurile?

Suntem 27 de ţãri in UE (anticipez anul 2020 deja). Ce dorim de la UE? Ce prerogative acordãm nivelului federal pentru a-i da o şansã “sã ne rezolve problemele”? Proiectul UE este imens, premierã mondialã, dar nu este automat. Implicarea şi abordarea realistã e necesara în permanenţã. Buni şi chibiţii de pe margine, dar integraţi rapid în Guvernare… Doar împreuna avem o şansã.

Dan LUCA / Bruxelles