duminică, 13 septembrie 2020

How do we approach the political year 2021?


In general, political forecasts are not easy, and the Corona crisis greatly complicates market predictability. An interesting example was 2019, an atypical year from the European point of view, with the European elections in May. Those involved in the dynamics of European legislation knew that good communication was crucial in the first quarter of the year, with an intelligence exercise for 6 months until the new power system was identified (influential MEPs, European Commission component, priorities of the new 5-year political cycle), and then returning in force, in autumn, with new and solid arguments.


In trying to analyze the European political year 2021, we cannot identify a major event that would overshadow the Corona virus. The current crisis will have a decisive influence
on 2021. Starting from the scientific hypothesis that a pandemic extends over a period of 18 months, since we have now only reached the 9th month, we can advance a theory that by July 2021 we are expected to emerge from the crisis. Of course, the timing of the discovery of the vaccine, vaccination of the population and immunization can play a key role in accelerating or slowing down this post-crisis date. But now we have only these elements that help us anticipate as much as possible next year and we do not have better tools for such an analysis.

 

The political issues that will gradually amplify within the European public space are also ricochets of the Corona crisis. We will talk more and more about money and power. The EU Recovery Fund is already present, and the packages for each Member State are now being discussed, as well as how they should be used. As a prediction, the absorption of these funds, mostly through national mechanisms, will take maybe even more than 5 years. It is the eternal discussion of the absorption of European funds, some countries will have a rate of 30% and others of 100%.


Gradually, the question of who pays the bill for the economic recovery will become visible. Without wanting to, we will have a discussion about taxation, about how we finance the European system, with wide ramifications in regional, national, European or even global competences. The subject of a euro budget will appear as a solution, especially since there is a project related to this file
from a few years ago. Inevitably we will discuss more, once again, about the hard core of Europe and other countries that are not part of this select group.


Patriotism and nationalism will be accentuated, coming mainly from the
East of the continent or even from the South. In this cocktail of power, public funds, and fiscal balance, there will be a more pronounced polarization between the two extremes, the federalist and the anti-European.

 

The economic crisis, the relaunch of a project for European society, the redefinition of European funding, a new European project and a balance between the EU and the member countries will capture the interest of citizens. The elections in Germany, in September 2021, are an interesting horizon to make an analysis of the pandemic and the impact on the European project.

 

Based on these predictions, the recommendation is to analyze the European affairs market not only in terms of legislative developments, but also in relation to economic recovery funds. The first 6 months of 2021 may look a bit like the present. It is not advisable to have massive physical events until next spring, and online interaction is recommended. Of course in the fall of 2021 we can talk about a return to new normal, trying to learn from the pandemic crisis as much as possible.

 

Dan LUCA is the Vice President of EURACTIV Media. He lectures at universities in Brussels and Bucharest. He is the author of the book "Mapping the Influencers in EU Policies".

 

 

 


sâmbătă, 12 septembrie 2020

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: Cum abordãm anul politic 2021?


În ultimele săptămâni, am realizat o cercetare despre impactul crizei Corona asupra pieții de public affairs, cu orizont 2021. Câteva dintre concluzii le-am publicat astăzi prin intermediul Ziarului Financiar.

 

---------------------

 

În general prognozele politice nu sunt ușoare, iar criza Corona complică enorm predictibilitatea pieţii. Un exemplu interesant a fost anul 2019, unul atipic din punct de vedere european, având alegerile europene în mai. Cei implicaţi în dinamica legislației europene au știut că a fost crucială o bună comunicare în primul trimestru, un exerciţiu de intelligence timp de 6 luni până la indentificarea noului sistem de putere (eurodeputaţi influenți, componentă Comisiei Europene, prioritățile noului ciclu politic de 5 ani), revenind apoi în forță, în toamnã, cu argumente noi și solide.

 

Încercând să analizăm anul politic european 2021, nu putem identifica un eviment major care să umbrească virusul Corona. Criza actuală va avea o influență determinantă și în 2021. Plecând de la ipoteza științifică cum că o pandemie se întinde pe o perioadã de 18 luni, iar noi am ajuns acum doar în luna a 9-a, putem să avansăm o teorie cum că doar în luna iulie 2021 e prevăzut sã ieșim din criză. Desigur calendarul descoperirii vaccinului, vaccinarea populației și imunizarea pot avea un rol hotărâtor în accelerarea sau încetinirea deschiderii de după criză. Acum însă avem doar aceste elementele care ne ajută să anticipăm pe cât posibil anul viitor și nu avem unelte mai bune pentru a astfel de analiză.

 

Subiectele politice care se vor amplifica treptat în spațiul public european sunt și ele ricoşeuri ale crizei Corona. Vom vorbi tot mai mult despre bani și putere. Fondul de relansare economică e deja prezent, iar acum se discutã pachetele care revin fiecărei țări membre, dar și modul de utilizare. Ca și predicţie, absorbția acestor fonduri, majoritatea prin mecanismele naționale, va lua poate chiar mai mult de 5 ani. Este eterna discuție a absorbției fondurilor europene, unele țări vor avea o rată de 30%, iar altele de 100%.

 

Treptat, întrebarea despre cine plătește factura relansării economice se va face vizibilă. Fără să vrem, vom avea o discuție despre fiscalitate, despre cum finanțăm sistemul european, cu ample ramificații în competențele regionale, naționale, europene sau chiar mondiale. Subiectul unui buget euro va apărea că soluție, mai ales că există un proiect legat de acest dosar încă de acum câțiva ani. Inevitabil vom discuta mai mult, din nou, despre nucleul dur european și alte țări care nu sunt în acest grup select.

 

Patriotismul și naționalismul se vor accentua, venite în special din estul continentului sau chiar din sud. În acest cocktail de putere, fonduri publice, balanță fiscală, va există o polarizare mai accentuată între cele două extreme, cea federalistă și cea anti-europeană.

 

Criză economică, relansararea unui proiect pentru societatea europeană, redefinirea finanțării europene, un nou proiect european și balanță dintre UE și țările membre vor acapara interesul cetățenilor. Alegerile din Germania, din septembrie 2021, sunt un orizont interesant pentru a face o analiză despre pandemie și impactul asupra proiectului european.

 

Plecând de la aceste predicții, recomandarea este de a analiza piață afacerilor europene nu doar din prisma dezvoltărilor legislative, dar și al raportării la fondurile de relansare economică. Primele 6 luni ale anului 2021 pot să arate cam la fel ca și prezentul. Până în primăvara viitoare nu e recomandabil să existe evenimente fizice masive, interacţia online fiind recomandabilă. Desigur în toamna lui 2021 putem să vorbim de o revenire la new normal, încercând să învățăm din criză pandemică pe cât se poate.

 

Dan LUCA este Vicepreşedintele EURACTIV Media. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers în EU Policies”.

 

 

 

sâmbătă, 15 august 2020

Ați fost vreodatã în Frizia sau Friesland cum îi zic olandezii?

 

Nu vã mai explic situația cu vacanțele plănuite de acum 12 luni și cum corona ne-a stricat planurile pentru vara această. Este deja clasică situația și mergem mai departe cum se poate.

 

Adaptați rapid la noul context, am zis să petrecem câteva zile în Olanda, la doi pași de Bruxelles. Mai scoatem copiii din camere, mai ne deconectam de la telefoanele mobile, mai lăsăm canapeaua să respire… și încercăm o vacanță atipică.

 

Contextul de familie e interesant, copiii mei sunt născuți în Belgia din mama olandeză și tată român. Am zis că nu e rău să profităm de situație și să descopere mai bine ″the motherland″. Mai ales partea cu apele și digurile, că în orașe mari parcă nu prea ne vine să întrăm, chiar dacă nu e nici o urmă de mascã în Olanda…

 

A ieșit o vacanță foarte plăcută, într-o Olandã plină de turiști olandezi, consemnați să petreacă vara în țară lor și nu în destinații exotice din Africa sau Asia sau tradiționale țări precum Franța, Italia sau Spania.

 

Am ajuns în locuri captivante precum nordul Olandei. Mă refer în special la Provincia Frizia. Capitala Leeuwarden a intrat recent și în peisajul mediatic românesc fiind una dintre capitalele inovației europene, alături de Cluj-Napoca. Provincia are două limbi oficiale, olandeza și frisa. Interesant că în limba frisã avem diacritice precum â.

 

Echipa de fotbal cea mai cunoscută este Heerenveen, recunoscută prin tricourile alb-albastre cu inimioare, copie fidelă a steagului provinciei. De fapt este echipa fanion, ceva de genul CF Barcelona pentru Catalunia sau – mai ales după meciul de ieri seară - Bayern Munchen pentru Bavaria.

 

Totuși nu fotbalul este sportul preferat în Frizia. Aici rege e patinajul viteză. Iar când ne gândim că doar la o Olimpiada de Iarnă Olanda ia vreo 10-15 medalii dintre care vreo 5 de aur parcă înțelegem valoarea strategică a acestui sport. Un nume este de reținut Thialf, cea mai modernă arena de patinaj viteză din lume.

 

Ne-am dus în Frizia și pentru a vizită orășelul Dokkum, și asta nu din cauza legăturii cu St. Bonifacio. Aici a copilărit socrul meu și am reușit să vizităm casa în care a locuit acum vreo 60 de ani.

 

Interesant nordul Olandei prin managementul apei, cum s-a scos teren din mare în cantități enorme, cum s-a amenajat un turism de flux și reflux. Asta a fost interesant să mãrşaluieşti 3 ore prin mâl și apă pentru a observa flora și fauna maritimă.

 

O poveste interesantă este cu prețurile caselor în provincia Groningen, la costă Mãrii Nordului. Datorită exploatărilor maritime de gaze, zona este foarte expusă seismic. Guvernul Olandez continuă extracția, dar compensează la greu populația expusă…

 

Dan LUCA / reîntors în Belgia


 

 

 

 

 

 

 

 

sâmbătă, 1 august 2020

Experienţe personale din timpul pandemiei




Anul 2020 este cu siguranţã unic din punct de vedere al experienţelor societale, dar şi individuale. Pandemia ne obligã sã gãsim metode creative de a ne readapta activitatea şi de a spera la o revenire la normal sau cel puţin la “noul normal” care sã fie mai uşor de abordat.

Dacã rememorez cam ceea ce s-a întâmplat începând din 13 martie 2020 şi pânã acum, chiar cã am de povestit... Multe acţiuni sunt clar dictate de noul context în care trãiesc, accelerare de forţa împrejurãrilor sau de impulsul de a încerca noul.

Câteva exemple personale :
Ø  Pe 19 iulie am alergat din nou o cursã de 20 km. Ultima datã fãcusem acest lucru în 2011 şi cu siguranţã sportul şi pregatirea fizicã mã ajutã în balanţa vieţii.
Ø  Participând la o Conferinţã Virtualã, am adresat o întrebare directã unui comisar european, iar rãspunsul poate aduce un nou proiect istoric pentru UE. Thierry Breton a conectat astfel relansarea economicã a UE cu continuarea integrãrii europene.
Ø  Am expus un curs virtual masteranziilor de la Universitatea Catolicã din Leuven.
Ø  Am intrat în direct la Ştirile Digi24, prezentând cum se vede criza Corona de la Bruxelles.
Ø  Mi-am recitit, pot sã spun cu mare interes, cele 5 cãrţi publicate în perioada 2003 – 2019.
Ø  M-am alãturat cu mare plãcere experţiilor care au trimis un “Open Letter for a EU Marshall Plan for Training and Education To Avoid the Socio-Economic Collapse”.
Ø  Am preluat oficial funcţia de Vicepreşedinte EURACTIV, responsabil cu Inovaţia Strategicã.
Ø  Am apaudat timp 100 de zile consecutive, în semn de apreciere pentru corpul medical din Belgia.
Ø  Am trãit o experienţã unicã, de a mã reîntoarce în Piaţa Schuman dupã o pauzã de 8 sãptãmâni.
Ø  Am redactat 3 analize, publicate în Ziarul Financiar, despre cum supravieţuieşte presa independentã, oportunitãţile de dezvoltare pentru România şi impactul crizei asupra capitalei Europei.
Ø  Am acordat un interviu prietenilor de la Fãclia de Cluj despre cum influenţeazã criza societatea europeanã.

Ne aşteaptã cu siguranţã noi încercãri în urmãtoarele 12 luni. Multã rãbdare şi putere de adaptate la toatã lumea ! Sã ne revedem sãnãtoşi !

Dan LUCA / Bruxelles







joi, 30 iulie 2020

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: Impactul crizei asupra capitalei Europei




Astãzi, 30 iulie 2020, am semnat un material în Ziarul Financiar.

----

Criza actualã are un impact enorm şi asupra dinamicii din Bruxelles-ul european. Parlamentul European are o activitate virtualã pânã în septembrie 2020, deşi incinta instituţiei este accesibilã personalului şi majoritatea sesiunilor s-au desfãşurat în sistem hibrid, unii eurodeputaţi fiind prezenţi în salã, iar alţii conectaţi prin intermediul platformelor online.

La nivelul Comisiei Europene se lucreazã mult de acasã. “Am început jobul la Comisie în aprilie 2020 şi mi-am cunoscut colegii doar acum douã sãptãmâni când am bãut o cafea împreunã în parcul Cinquantenaire″, îmi povestea recent cineva. Instituţiile europene dau tonul pietei, iar ceilalţi 50.000 de oameni, grupaţi în firme de consultanţã, corporaţii, asociaţii europene îşi adapteazã activitatea.

Având în vedere cã suntem într-o pandemie care dureazã în general 18 luni şi noi de abia am trecut de luna a 7-a, câteva tendinţe sunt uşor de identificat. Dacã înaintea crizei financiare din 2008 aveam aproximativ 2000 de ziarişti acreditaţi la Comisia Europeanã, la începutul anului acesta aveam sub 1000. Desigur digitalizarea a avut şi ea un rol de spus, dar trusturile media şi-au regândit la sânge bugetele pentru a acoperi afacerile europene. Criza actualã zguduie sursele de finanţare pentru presa independentã şi în maxim doi ani numãrul de corespondenţi va scãdea probabil sub 500.

Multe asociaţii europene trãiau din ″munca″ de a aduce la Bruxelles reprezentanţi din 27 de ţãri europene, ″pentru a discuta împreunã cum UE poate sã fie mai bunã pentru cetãţenii sãi″. Anul acesta, cu siguranţã, nu va mai exista posibilitatea sã se organizeze astfel de conferinţe, iar tendinţele de a utiliza mediul virtual în interacţiune va rãmâne şi dupã crizã. Concret, ″noul normal″ – atunci când va veni – nu va mai conţine şi 100 de evenimente pe zi la Bruxelles, ci mult mai puţine.

Firmele de consultanţã se întreceau în a prezenta clienţilor ecosistemul lor de contacte, în special cele instituţionale, pe care le puteau activa în cazul unui contract de colaborare. Existã însã o dinamicã puţin întâlnitã în alte instituţii de pe continent. La Bruxelles, contactele cheie se schimbã foarte rapid, iar a dezvolta noi relaţionãri utilizând doar mediul virtual denotã o mare creativitate.

Se consolideazã un factor esenţial, cel numit ″personal brand″. Având în vedere cã e dificil, sau mult mai greu, sã dezvoltam noi relaţii din cauza blocajului de interacţiune socialã, ne reîntoarcem la carnetul de adrese (cã e bazã de date, numere de telefoan sau prieteni pe Facebook) şi reevaluãm. Ce amintiri recente sau îndepãrtate am despre acestã persoanã ? E timpul sã vedem cu adevãrat ce pãrere avem despre anumite contacte… Iar în analizã vom pune şi întrebarea clasicã, ce opinie are individul despre mine? E una sã cunoşti tu o anumitã persoanã, dar mult mai interesant este ceea ce crede contactul respectiv despre tine. Asta în eventualitatea cazului cã îşi aminteşte de tine… Clasica retoricã ″eu îl ştiu pe Obama, dar Obama mã ştie ?″.

Variabilele de piaţã sunt enorme, greu de anticipat şi consecinţele sunt fãrã perioadã de tranziţie. Omul de afaceri este realist şi va continua sã fie aşa. Mintea umanã este incredibilã, mai ales când este constrânsã sã gãseascã noi soluţii. În perioade mult mai tulburi decât cele pe care le traim acum au apãrut noutãţi incredibile. Inovaţiile nu sunt doar tehnologice, ci şi de abordare, de proceduri sau chiar de management. Mediu virtual nu mai este ceva marginal, devine spaţiul fundamental. Este reperul dupã care ne organizãm viaţa acum şi asta dã posibilitãţi fantastice de dezvoltare nu doar la ceas de crizã. În doar câteva luni s-a schimbat cultura societalã…

Distanţele s-au condensat, totul este local şi global în acelaşi timp. Timpul parcã nu mai are repere de sezonalitate. Trãim mai mult pentru a prinde ziua de mâine şi a spera la o revenire rapidã la normalitate.

Dan LUCA este Vicepreşedintele Grupului EURACTIV. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers in EU Policies”.






duminică, 19 iulie 2020

Provocãrile unei alergari de 20 de kilometri sau #20kmDilbeek





Competiţia sportivã 20 kilometri de Bruxelles este o marcã a capitalei europene. Cu mare regularitate, în fiecare lunã de mai, avem zeci de mii de sportivi care iau startul. Am alergat şi eu cursa, prima datã în 2001, iar ultima datã în 2011.

Criza Corona şi ″consemnarea la domiciliu″ ne-au dat însã idei. În Belgia a fost posibil sã ieşim din casã şi sã alergãm. Aşa cã in fiecare duminicã şi miercuri dimineaţa, cu o frecvenţã de metronom, alergam între 8 şi 10 kilometri.

Undeva pe la începutul lunii mai, când ne-am convins cã şi vara este specialã din cauza crizei, iar marile vacanţe sunt anulate, am zis cã trebuie sã gãsim o provocare pentru a ne menţine apetitul de alergare. Aşa a venit ideea unei alergãri simbolice de 20 kilometri, dar doar pe suprafaţa satului în care locuim (un fel de Floreşti de Bruxelles).

Am trecut la planificarea traseului şi la testarea diferitelor porţiuni. Am convenit sã trecem cam dupã 13 km prin faţa casei unde locuim pentru a lua ″din zbor″ nişte sucuri pentru hidratare. Am cãutat sã nu avem prea multe dealuri de alergat şi sã nu intersectãm prea multe strãzi mari pentru a nu aştepta la semafor. A fost greu, dar am reuşit, traseul sã nu încorporeze aceeaşi stradã de douã ori.

Pregãtirea unei astfel de curse este esenţialã si nu o abordaţi cu superficialitate. Pe lângã cele douã alergãri sãptãmânale, în cea de duminicã am început sã mãrim treptat distanţele, ajungând pãnã la o alergare de 15 km în 14 iunie 2020. Acesta e un element crucial, înainte de cursã trebuie sã ai experienţa practicã de a parcurge o distanţã de 75% din alergarea ţintã.

Foarte importantã este şi viaţa sportivã din sãptãmâna dinaintea cursei (″nici mãcar o bere !″) şi masa de dimineaţã din ziua Z. O combinaţie de cereale, lapte şi banane, mâncate cu o orã înainte de cursã prinde perfect.

E o adevãratã încercare alergarea lungã în mijlocul lunii iulie, de aceea am fost matinali pentru a nu prinde canicula. Am început la ora 7.30 şi pânã la ora 10.00 finalizasem totul.

E foarte bine sã pregãteşti un astfel de proiect cu un partener. Sunt multe detalii şi frustrãri, iar munca în echipã e mai uşoarã.

Mã simt excelent dupã cei 20 km alergaţi, mai bine chiar decât acum 9 ani… mai ales cã şi cronometrul mi-a confirmat cã e mai bine acuma (2h24min acum - 2h27min in 2011)…

Dan LUCA / Dilbeek




luni, 13 iulie 2020

The pandemic is changing the societal culture



There are many questions and few clear answers about how we will organize our activity in the second half of 2020. For most, forced by circumstances, we have a relative expectant approach for July and August. We canceled big trips, we move in our area, through Europe, if that is possible. The children are on their leave and we no longer have daily complications with adapting to the digital education system. It depends on everyone's job, but many even say that it is easier to work from home.

But all this apparent calmness is preparation for the storm of September 2020. Some benchmarks are needed:
Ø  If we rethink the activities from the point of view of a pandemic that generally lasts 18 months (and we only arrived in month 7 with COVID-19), we are caught in a clutch, which on the one hand gives us an enthusiastic view of economic reopening, but on the other hand we are injected with the idea of ​​a possible second wave of the pandemic, even with a possible new physical lockdown.
Ø  Future activities will be guided by a new principle, something between virtual and physical. Schools are already preparing a program that involves both the physical presence in the educational institution and computer-assisted education. This is where adaptation comes in, as the range of variation is huge between going to school 4 days or just one day a week…
Ø  Like it or not we need to interact physically with colleagues and the external environment. Of course, individual work is important, but working in a team is more than conversations in the virtual space. We cannot be fooled, it is important that the work contains both forms of interaction.
Ø  Intermodality is not easy to achieve, even if the available technologies are at a high level. It is easier to organize a virtual conference than a combined event, with a virtual and physical presence of the participants. It's easier to have the whole team online or at the office than a mixed formula.
Ø  Flexibility is the buzzword, but everything should be seen in the context of market reality. We want a lot and the frustrations are great, but we have to adapt to the situation. It is good to think of a strategy focused on the virtual, but with islands of physical presence when possible.
Ø  Is it difficult to develop ambitious projects over the next 12 months? That depends on the approach and how we imagine the action… Of course planning conferences for hundreds of people, in which participants travel to the event is very risky, even thoughtless… But are we not losing sight of what the purpose of an event is? Why do we organize a conference? Of course the networking part is essential, but other elements are even more important. To exchange ideas, to bring new concepts, to advance in strategic thinking… In this direction we must evolve.
Ø  The human mind is incredible, especially when it is forced to find new solutions. In times much more turbulent than they are now, incredible news has appeared. Innovations are not only technological, but also approach, procedures or even management.
Ø  Virtual environment is no longer something marginal, it becomes a fundamental space. It is the marker by which we organize our lives now and this gives fantastic possibilities for development not only in times of crisis. In just a few months, the societal culture has changed…

Dan LUCA / Brussels