luni, 18 iulie 2022

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Moldovenii au ales!˝


Revin astăzi în Făclia de Cluj cu un articol despre integrarea Republicii Moldova în UE.

 

 

--- 

Republica Moldova este pentru români ceva special. Eliberați de jugul comunismului autoritar și datorită colapsului Uniunii Sovietice, la începutul anilor ’90, s-a început o apropiere constanța între cei care trăiesc pe ambele maluri ale Prutului.

 

Scopul acestui material nu este însã de a face o retrospectivă a relațiilor româno-moldoveneşti din ultimii 30 de ani, ci de a privi spre viitor, spre Europa. A vedea pașii necesari pentru ca teritoriul moldovean să între în componenţa Uniunii Europene.  Summitul european de la sfârșit lunii iunie 2022 a conferit Republicii Moldova statulul de ţarã candidatã pentru aderarea la Uniunea Europeanã. Avem acum mecanisme instituționale complexe și de durata acum pentru a intra în UE. Este nevoie de ˝deschiderea capitolelor de negociere˝, deci practic discuții oficiale despre implementarea legislației europene în Moldova. Vom avea zeci de capitole de deschis și de închis (eventuale derogări, clauze excepționale). Doar după aceea – și asta procedurã poate dura câțiva ani – trecem la semnarea Tratatului de Aderare.  

 

Partea și mai complexă este că acest tratat trebuie ratificat de toate cele 27 țări membre ale Uniunii. Așa cum știm, aceste consultări populare, pe chestiuni europene, pot să fie dureroase, căci ai nevoie de unanimitate pentru a avea aderarea unei noi țări la UE.

 

Nu vreau să mă hazardez în pronosticuri, dar o țintă de 1 ianuarie 2028 poate să fie realist-optimistă. Mă gândesc aici și la existenţa bugetului multianual european 2028-2034.

 

Desigur, Războiul din Ucraina influențează enorm aceste negocieri. Încă zona este foarte inflamată, iar spectrul aderării la UE, cu vulcanul rus în spatele casei, nu este prea plăcut.

 

Europa este în același timp la ceasul redefinirii, existând tot mai multe voci care doresc o reîmprospătare a proiectului. Desigur, Republica Moldova va privi cu mare atenție aceste dezvoltări, căci este important să urmărim ținta în mișcare a aderării.

 

O schimbare de atitudine în Republicã, de genul “forțele pro-ruse devin majoritare în Parlamentul de la Chişinãu”, vor îngheța orice pași în direcția integrării, adică mai pe românește o amânare a mecanismului de negociere. Nu trebuie să existe șovăială în direcția pro-eruropenã pentru a da șansa ca generația actuală de moldoveni să aibă țara lor în Uniunea Europeană. Aceasta este misiunea, la care trebuie să își aducă contribuția nu doar instituțiile, ci și întreaga societate moldovenească. Avem nevoie să avem implicate sectorul de afaceri, societatea civilă, academicul și presa pentru a conlucra la acest proiect istoric.

 

Mai este ceva de recomandat moldovenilor. Ajutați și alte țări să între în acest proiect european. Desigur poporul ucrainian, atât de greu încercat, dar și țările din Balcani. Uniunea European este completă cu toate aceste țări, iar tinerii din toate colțurile Europei merită această șansă. Europa nu trebuie să piardă această fereastră de oportunitate. Toţi în UE !

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

duminică, 17 iulie 2022

Explozie de viață... la 25 de ani de Bruxelles


După trei ani trăiesc din nou luna iulie ca în vremurile bune.


Am revenit pe gazonul tradi
ţionalului turneu de handbal de la Heerle (Olanda). Sute de jucători între 12 și 60 de ani, aparţind celor 120 de echipe, s-au întrecut de la 9 la 18 în meciuri de 20 de minute. Astfel de evenimente mă încarcă pentru a continua pasiunea handbalisticã începută acum 40 de ani...

Festivalurile belgiene sunt un brand. În ultimii 10 ani, când s-a putut desigur, am fost barman la cortul Oxfam la Vijverfestival din Dilbeek. Am revenit în forță anul acesta, acoperind ultima tură de la ora 23 până la două noaptea. O conexiune perfectă cu viață reală, chiar dacă a două zi îți dai seama că nu mai ai 20 de ani...

Sportpaleis din Anvers este una dintre cele mai bune săli de concerte din Vestul Europei. Am avut deosebita plăcere să revin în această încăpere la concertul trupei Queen. Împreună cu 20.000 de oameni am cântat și dansat muzica tinereții noastre.

Dacă tot am fost la Anvers, am profitat de ocazie pentru a vizit
a Casa Rubens și Grădina Zoologică. Ambele, recomandabile pentru o zi relaxantă. Mai ales "baia" de fluturi exotici e perfectã...

E plăcută și o plimbare prin Molembeek, savurând un kebab original și un kefir.

Luna iulie este mai mult decât sport și cultură. Terasele sunt pline și e o reală încântare să discuți proiecte interesante în Bruxelles-ul european.

E reconfortant să revin la o conferință în faimoasa Biblioteca Solvay, după ani în care pandemia a blocat astfel de evenimente.

Totul pare pe drumul cel bun la Bruxelles. Planificăm proiectele toamnei, pe toate palierele posibile: business, academic, training, cercetare. Mă bucur să reiau interacția directă cu fascinanta lume a capitalei europene.
Povestea începută acum 25 de ani continuă, iar energia este mai puternică că niciodată.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

vineri, 8 iulie 2022

Dan LUCA – articol în Ziarul Financiar: “Pronosticurile toamnei”


Revin astăzi cu un material în Ziarul Financiar despre pronosticurile unor evenimente politice în derulare...

 

---


Deși cu gândul la vacanță, încercăm să anticipăm evoluția unor evenimente politice care sunt deja prezente în spațiul public. Apar întrebări grele, care doar prin enunțarea lor pot să aducă neliniște.

 

Vom intra într-o recesiune economică globală?

Semnalele sunt favorabile unei astfel de evoluții…


Când se va termina războiul din Ucraina ?

Întrebarea anului 2022 pare să fie de actualitate și în 2023…


Criza Covid-19 va reveni cu virulenţă ca și în ultimii doi ani ?

Chiar dacă refuzăm un astfel de gând, vom vorbi de măști, vaccinuri și restricții o bună bucată de timp…

 

Ce consecințe vor apărea din cauza prețului mărit la energie ?

Mișcările extremiste și anti-sistem se vor accentua…

 

Politica de apărare europeană este o prioritate ?

Siguranță cetățenilor europeni va continua să fie dosarul prioritar în comunicarea guvernamentală…

 

Va continua UE să fie campionul mondial al ecologizãrii planetei ?

Politica de mediu trebuie abordată într-un triunghi cu politica energetică și cea economică, la nivelul fiecărui stat membru…


Va continua procesul de extindre al UE ?

Depinde acum foarte mult de capacitatea tehnică a țărilor candidate…


Se va lansa procedura reviziurii tratatului european ?

Nu, dar Ursula von der Leyen va anunța în discursul privind Starea Uniunii primul set de propuneri bazat pe rezultatele Conferinței asupra viitorului Europei…


Care sunt țările influente la nivel european?

Pe lângă cele patru puteri, Polonia dorește intrarea în G20…

 

Se vor face pași în direcția unei societăți transatlantice ?

Situația politică o permite, de urmărit interesele liderilor politici de ambele părți ale Atlanticului…

 

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 7 iulie 2022

Autumn forecasts


Despite thinking about the upcoming holidays, we try to anticipate the evolution of political events that are already present in the public space. Difficult questions arise, which could bring us quite a bit of anxiety.

 

Will we enter a global economic recession? / The signals are pointing in the direction of such an evolution…

 

When will the war in Ukraine end? / This question of 2022 seems to be relevant in 2023 too…

 

Will the Covid-19 crisis return as virulent as in the last two years? / Even if we refuse such a thought, we will continue to talk about masks, vaccines and restrictions for a long time…

 

What consequences will arise due to the increased price of energy? / Extremist and anti-system movements will intensify…

 

Is the European defense policy a priority? / Security for European citizens will continue to be the priority issue in government communications

 

Will the EU continue to be the world champion in greening the planet? / The environmental policy must be approached in a triangle with the energy and economic policies at the level of each Member State…

 

Will the EU enlargement process continue? / It now depends a lot on the technical capacity of the candidate countries…

 

Will the procedure for revising the European Treaty be launched? / No, but Ursula von der Leyen will announce the first set of proposals based on the outcome of the Conference on the Future of Europe in her State of the Union address

 

Which are the influential countries at European level? / In addition to the four powers, Poland wants to enter the G20…

 

Will steps be taken in the direction of a transatlantic society? / The political situation allows it, but the interests of political leaders on both sides of the Atlantic need to be pursued…

 

Dan LUCA / Brussels

luni, 4 iulie 2022

Dan LUCA – articol în Făclia: “Șansa României”


Astăzi, în editorialul din Făclia, abordez sectorial posibile dezvoltãri pentru România.

 


Războiul din Ucraina a adus o poziționare europeană fantastică pentru România. Să trecem peste
mesajele imediate, în special legate de imagine, și să vedem cum abordăm, structurat, această fereastră de oportunitate.


Resursele naturale, fie ele gaze naturale sau metale prețioase, devin incredibil de importante în jocul autonomiei strategice europene. România are nevoie acum de o abordare integratã, de evaluare pe termen lung a resurselor existente și potențialul acestora. Nu trebuie începute exploatări fără rost, dar nici impuse blocaje care să oprească dezvoltarea economică.


Capacitatea de prelucrare și producție devine din nou de actualitate. Anumite sectoare industriale pot să redevină prioritare, iar statul român trebuie să canalizeze sau chiar să subventioneze anumite ramuri. Mare atenție cum putem conecta industria țării la reindustrializarea europeanã. Proiectul consolidării industriei europene trebuie să fie făcută și cu România.


România are un potențial enorm în a dezvolta agricultur
a, atât la culturi agricole, dar mai ales la creșterea animalelor. Implicarea primarilor de sate, cei care iubesc pământul și înțeleg animalele, poate să aducă un suflu nou. Doar ascultați aceste voci și veți înțelege cu adevărat potenţialul agriculturii românești. A sta doar la mâna subvenţiilor comunitare şi a marilor arendaşi nu este atitudinea gospodarului român.


Infrastructur
a este un punct sensibil pentru România. Dacă pe aerian și rutier sunt progrese palpabile, feroviarul este încă cu cel puțin 50 de ani în urma vestului european. Cu siguranță trebuie să ne activăm mai inteligent pe acest segment, mai ales că fondurile europene abundă.


O țară care nu investește în resurs
a umanã este sortită eșecului. Trebuie să conectăm insulele de cunoaștere și informare în beneficiul României. Crearea unui țesut de educație și performanță este necesar. Nu e nevoie de reforme senzaționale, ci de viziune și realitate, implementate cu oameni simpli și realiști. Avem nevoie de multă normalitate și bun simţ, mult mai mult decât de senzaționalul efemer.

 

România poate să accelereze pe aceste coordonate, dar e nevoie de o abordare durabilă, facutã în special prin dezvoltarea capacității administrative integrate în UE. România este a tuturor, nu doar a instituțiilor și a politicienilor. Este și a societății civile, organizare sau nu, este a corporațiilor, este a profesorilor și sportivilor, este a noastră, a tuturor. Este un joc de echipã în care doar împreună avem șansă să fim puternici.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

vineri, 1 iulie 2022

Dan LUCA – interviu pentru Cluj24: “Nefiind în zona Schengen și euro, România riscă să fie aruncată spre periferia decizională la nivelul UE”


Am acordat cu mare plăcere un interviu prietenilor de la Cluj24. Dacă sunteți interesați de politica europeană, dar și de dezvoltarea României, vã recomand să îl parcurgeți.

 

 

Dan Luca este un clujean, expert în politici europene, care trăiește de peste 20 de ani la Bruxelles. Acesta a acordat un interviu pentru Cluj24 în care a arătat care sunt beneficiile aderării României la UE, cum este perceput Cluj-Napoca la nivel european și ce ar trebui să facă autoritățile de la București pentru ca România să joace un rol mai important în Uniunea Europeană.

 

Rep: Cum se vede România de la Bruxelles, la 15 ani de la aderarea la UE, în 2007?

D.L: În primul rând, ne bucurăm că România este în UE după 15 ani și mai ales războiul din Ucraina ne arată că e bine să alegi părțile și să stai cu câștigătorii. România a ales corect în anii 90, fiindcă a fost un proces de durată pentru a intra în UE. Bineînțeles, sincronizat foarte bine și cu aderarea la NATO. În momentul de față, suntem în clubul european și în clubul NATO, ne simțim în acest sistem al securității și al prosperității economice și e bine unde am ajuns. Războiul din Ucraina și chiar pandemia ne-a arătat că e bine să joci într-un club adevărat, cu responsabilități, în care și România trebuie să-și asume responsabilități.

 

Rep: Au fost mai multe avantaje decât dezavantaje în cazul aderării la Uniunea Europeană?

D.L: Bineînțeles, a fost un avantaj global. În primul rând, acest avantaj de a fi în partea pro-europeană și vestică a societății. Care ar fi fost șansa sau opțiunea, să zic așa, dacă nu aderarea?

Anumite țări, care au avut o șovăială, inclusiv Ucraina, inclusiv Moldova, vedem în ce situație au ajuns în momentul de față. Veți spune bun, da, România nu a fost membră a Uniunii Sovietice.

Dar țările baltice au fost membre ale Uniunii Sovietice, au intrat în UE chiar mai repede decât România și se simt mult mai în siguranță acum. Sau, putem să spunem, cã nu puteam sã anticipãm că va începe un război.

Bineînțeles, nu știam și nu cred că nici ucrainienii nu credeau că va fi o invazie a țării lor de către ruși. Dar ai ajuns la o realitate pragmatică și de multe ori o întorci foarte greu. De aici importanţa viziunii de țară.

De multe ori par cuvinte banale, goale, ce vrei să faci cu țara ta?

Clasa politică are o responsabilitate enormă și o responsabilitate de a duce țara într-o direcţie clarã, de a crea un sistem de pace și prosperitate pentru cetățeni.

 

Aderare, dar și integrare ?

 

Rep: România a aderat în 2007 la UE, dar s-a integrat complet în UE sau mai avem încă mult pentru a fi o integrare de fond nu numai de formă?

D.L: Încă avem anumite mecanisme precum o țară în curs de aderare, dar avem și mecanisme foarte bune. Din punct de vedere instituțional, avem eurodeputați, avem o mie de funcţionari europeni, cel puțin, care lucrează la Comisia Europeană.

Activăm ca stat membru din punct de vedere instituțional, avem legislația europeană pe care am implementat-o în România, tot acquis-ul comunitar pe care l-am negociat. Ca mentalitate, am putea face mult mai mult. Cred că noi ne izolăm de multe ori.

Chiar mai mult decât credem că alții vor să ne izoleze la periferia Uniunii Europene. A integra o țară este un proces foarte complex, de durată, în care nu doar instituțiile  trebuie să facă acest lucru ci și alte părți ale societății românești.

În același timp, nu este doar voința politică, este și un lucru tehnic. Ne place sau nu, e o problemă de legislație, de armonizări în care sunt dosare foarte tehnice și trebuie să ai oameni foarte pregătiți.

Doar în perioada de aderare la UE, care este un volum de munca mic comparativ cu ceea ce înseamnă statutul de membru, aveam 500 de euroconsilieri, sub coordonarea profesorului Vasile Pușcaș, care au dus practic și tehnic România în UE.

Fără acel țesut tehnic de negociere nu se puteau deschide și închide acele capitole și să ajungem să avem Tratatul de aderare și să intrăm în UE.

 

Rep: Ce mai lipsește României din punct de vedere al mentalității omului de rând, pentru că există un curent ultranaționalist care începe încet încet să apară mai pregnant la suprafață. Și există chiar și voci care solicită, după modelul britanic, și susțin Roexit. Cât de periculoase sunt astfel de atitudini?

D.L: Suntem într-o societate democratică și fiecare are o opțiune și poate să își exprime dorința. Deci nu e absolut nicio problemă că o persoană sau mai multe spun ceva despre apartenență, chiar dãca nu ne place. Este foarte important să existe aceste voci, există și în alte țări, și în Franța, și în Germania.

Există chiar partide politice, unele chiar reprezentate în parlamentele naționale. Important este să existe argumente clare.

Sã existe o comunicare realistã pentru a arăta beneficiul de a activa în acest sistem european.

Am văzut, deja, acum doi ani și ceva în pandemie, o coordonare europeanã ne-a facilitat accesul la vaccinuri, la tot sistemul de a ne proteja împotriva unui război pandemic venit de nicăieri.

Am văzut de data aceasta cu Ucraina. Dar sunt și alte crize pe care le putem anticipa. Chiar o criză economică, despre care pot spune că ar fi mult mai ușor probabil să o treci ca țară membră a UE, dacă ai o protecție. Desigur, unii vor profita, sunt anumiți antreprenori politici, dacă le pot spune, care încearcă să aibă o abordare marginalã, pentru a capta un electorat izolat.

Nu cred că e o soluție. E, cum am spus, important să existe voci, important e să existe și realitate și cred că oamenii își vor da seama cu adevărat ce vocație are România și cã este important să fim în aceste structuri UE și NATO.

 

Nucleul dur european


Rep: S-au împlinit 15 ani de la aderare și totuși România nu este membră a spațiului Schengen. De ce? Care ar fi cauza acestui eșec, până la urmă al politicii românești. Multe voci afirmă că, din punct de vedere tehnic, suntem acolo, dar politic, undeva, ceva scârțâie.

D.L: Dacă tragem linie, vedem, de exemplu, Croația care a intrat în 2013, deci la șase ani după România. Croaţia bate la ușă nu doar cu Schengenul în 2023 și chiar pentru a adera la zona euro. Parcă ne-am lăsat așa, un pic pe tânjală după intrarea în 2007, am zis, ok, e bine să fim acolo și gata, nu mai trebuie să facem nimic. N-am continuat acea abordare de stat membru, de a încerca să fim puternici și cred că am pierdut anumite oportunități.

Important este să privim viitorul, să vedem ce se poate face. Cred că aceste dosare sunt foarte importante, și Schengenul și zona euro și va urma și acea apărare comună. Vor aparea însã tot felul de viteze diferite ale Uniunii Europene. România doreşte să fie într-o Uniune Europeană mare, dar, în același timp, și puternică. Dorim, desigur, să fim ca ţarã în nucleul dur european.

Nefiind în zona Schengen, nefiind în zona euro, ne place sau nu ne place, riscăm să fim aruncați spre o periferie decizională la nivel de Uniunea Europeană.

 

Rep: Practic ne-am văzut cu sacii în căruță, suntem în UE și nu ne mai interesează, nu mai depunem alte eforturi… 

D.L: E o problemă de a înțelege că procesul integraționist continuă, este de durată. Nu am intrat în 2007 și am rămas acolo și asta este, ci trebuie să continuăm. Proiectul european continuă.

A fost un nou tratat de la Lisabona, se discută despre o nouă aprofundare a integrării europene. Se discută despre aceste proiecte europene care trebuie să continue. Trebuie să continuăm și noi în această direcție, fiindcă este singura șansă. Dacă noi nu continuăm în direcția respectivă, ne excludem automat din această structură, ne marginalizăm și devenim niște frustrați la periferia imperiului.

 

Dezvoltarea Clujului


Rep: Cum se vede Clujul în Uniunea Europeană de la Bruxelles? Care este opinia vest europenilor despre Cluj? 

D.L: Clujul s-a dezvoltat foarte bine din punct de economic și din punct de vedere al comunicării externe. Bineînțeles, infrastructura sportivă și cea culturală au ajutat mult, și mă refer la aceste festivaluri foarte cunoscute care ajută foarte mult ca imagine.

Clujul are o administrație bună, care este aproape de cetățeni, care comunică, se văd lucruri palpabile. Este și o dezvoltare asimetrică, dacă pot să spun. Acești 60.000 de IT-iști au adus o prosperitate mare Clujului, dar în același timp trebuie să vedem un pic pe termen lung.

Pot să fac o comparație cu Bruxelles-ul, care era un oraș de provincie, înainte de a gãzdui instituțiile europene.

Venind o sută de mii de oameni pe structura asta a Uniunii Europene, instituții, sector privat, cu salarii foarte mari, totul s-a torsionat. Nu înseamnă că toată populația a simțit această prosperitate și cred că Clujul poate să-și pună niște întrebări foarte puternice din punct de vedere social.

Există încă anumite categorii, în special cei în vârstă, care suferă din cauza aceastei dezvoltări, cu preţurile la imobiliare, servicii, cu aglomerații. Nu spun că e totul pierdut, dar trebuie să vedem această balanță a Clujului. Dezvoltare economică bună, interacțiune bună cu cetățenii, dar trebuie să avem grijă de toți cetățenii și trebuie să găsim anumite proiecte în care îi implicăm pe toți.

 

Există două Românii

 

Rep: Clasa politică actuală din România este una realistă, pragmatică sau una care vine și vinde iluzii europene românilor. Mă refer și la PNRR, unde se discută de renegociere. Cât ajută PNRR-ul România?

D.L: Eu mă gândesc la România. PNRR era un proiect, un program de de absorbit în 2021, fiindcă era un proiect de ajutor din cauza crizei pandemice.

Dacă ne uităm unde suntem, e clar că nu s-a reușit și l-am birocratizat, la fel ca și toate fondurile europene pentru că avem o problemă de absorbție.

Cine a fost, că PNL, că USR, că PSD, la Bruxelles lumea se uită asupra României. Zice, chiar nu ați găsi un sistem? Problema-i a voastră, a României, nu aveți o capacitate administrativă și o capacitate de a înțelege astfel de proiecte.

Nu sunt ușoare astfel de situaţii, dar cred că încă mai avem de învățat din punct de vedere al fondurilor europene și cred că și al politicilor europene.

Noi vedem foarte mult în Europa doar fonduri europene, când de fapt sunt practic doi piloni în Uniunea Europeană. Sunt fonduri europene, foarte importante, și sunt politicile europene care sunt mult mai importante.

De multe ori din anumite politici europene, cum este cea de energie, derivă anumite fonduri europene. Noi trebuie să vedem și să intrăm în aceste subtilități. Este o complexitate europeană, cu o complexitate românească, trebuie să găsim soluțiile. A negăsi soluție și a găsi vinovați nu ajută cetățeanul.

Acum vreo cinci sau zece ani se zicea că ne trebuie mai mulți oameni la Bruxelles, că nu este bună comunicarea cu Comisia Europeană.

Adu 50 de oameni la Bruxelles, deschideți sediul unei instituții româneşti acolo, mutã tot Ministerul Fondurilor Europene la Bruxelles dacã  asta este soluţia. Ești o țară mare, bogată, care are resurse și investește în resursa tehnică.

Așa cum am spus, investește în funcționari care cunosc dosarele, investește în oameni care comunică, care înțeleg cum să comunice cu Comisia Europeană. Uniunea Europeanã este și a ta, ai funcționari, chiar români, în Comisia Europeană.

Nu pot să înțeleg încă cum mai există două Românii, România de la București și România de la Bruxelles. Totul trebuie gândit din punct de vedere integrat, de a găsi soluții, nu de a găsi probleme și vinovați. Cred că trebuie schimbat un pic și cred că asta ce așteaptă toată lumea, să găsim soluții practice, să absorbim acești bani așa cum s-au negociat, bine sau rău, și să demarãm proiectele. A sta în trecut de fiecare dată și a arăta cu degetul cine a greșit nu va ajuta.

 

Integrarea Republicii Moldova și Ucrainei

 

Rep: În integrarea Republicii Moldova și a Ucrainei în UE s-a făcut un pas înainte. Dar, practic, aderarea se va petrece peste o perioadă lungă de timp. Este în avantajul României să aibă două țări vecine, membre ale UE?

D.L:  Va lua timp, chiar dacă s-a acordat statut de candidat nu înseamnă că se deschid negocierile, nu înseamnă că ratifică aderarea toate țările mâine. E o procedură lungã. Dacă vă uitați și la România, am intrat în 2007, dar s-au deschis negocierile în 1999, deci aproape 10 ani. Unii vor zice că ar trebui o procedură accelerată, că e războiul din Ucraina, dar nu e ușor să negociez cu o țară într un război care va dura probabil câțiva ani, probabil.

E o situație care încă nu e foarte clară. Interesul României însã este de a avea Ucraina, de a avea Moldova, de a avea Balcanii în Uniunea Europeană. Cred că interesul tuturor, a societății europene, este de a avea o societate integrată complet în Uniunea Europeană, această structură de coordonare a Europei, Uniunea Europeană, și cred că avem nevoie să dăm o șansă acestei generații.

Am fost la Tirana, am fost peste tot. Sunt aceiași tineri care vor sã fie în sistemul european, care au un spirit european.

Europa nu trebuie să piardă această fereastră de oportunitate, fiindcă a mai pierdut anumite ferestre de oportunitate, cu voie sau fără.

În anii 90 am fost stagiar la Parlamentul European și era plin de rapoarte  despre Turcia în Uniunea Europeană, era o apropiere care simțeai că va începe și știm unde am ajuns acum. S-a ezitat, nu au fost numai ezitări din punct de vedere al unei ţãri mari musulmane, dar și abordări financiare.

Se gândea că o Turcie în Uniunea Europeană ar duce la cheltuirea tuturor fondurilor de coeziune spre Turcia. Este foarte bine că există astfel de discuții acum, ce ar însemna Ucraina în Uniunea Europeană din punct de vedere al valorilor europene, al fondurilor europene?

Ce ar însemna Moldova, cu ce vin aceste țări, nu numai cu probleme. Foarte multă lume, în special din Vest, și-a dat seama doar acum ce face Ucraina din punct de vedere al producției de cereale pentru cetățenii din Vest.

Toate astea sunt interconectate și trebuie discutate. Dosarul autonomiei strategice la nivelul UE este foarte important. Cum ne gestionăm această structură, pentru a avea resurse, că sunt minerale, energie, sisteme de producție și fiecare cu ce vine și cu ce reguli și cu ce salarii. Se discută despre un sistem cu peste 30 de țări, de activa împreună.

 

UE, călită de crize

 

Rep: Se preconizează o criză economică majoră în toamnă. Cum va ieși UE din toată această situație?

D.L: Da, sunt crize, și Uniunea Europeană a făcut față anumitor crize și în trecut. De exemplu, în 2005 a fost acea criză de neratificare a Constituției Europene, apoi în 2008 – 2009, criza financiară, Brexit-ul din 2016 a fost din nou o criză, pandemia COVID, războiul din Ucraina acum.

Văd că Uniunea Europeană e călitã de crize și s-a înaintat cu proiect european mai mult decât pe timp de pace. Bineînțeles că va fi o coordonare. Dacă va exista o criză, liderii se strâng împreună, așa cum a fost și în pandemie, vor decide împreună. Păcat că Uniunea Europeană nu cuprinde și România la nivel de zonă euro, fiindcă cred, și am impresia că foarte mult va fi axat și pe un buget euro.

 

Rep: Vorbeați de Europa cu două viteze și riscurile asupra României de a fi aruncată undeva la periferia Europei. Cât e de periculos să se întâmple așa ceva dacă nu se mișcă ceva la nivelul politicii de vârf din România?

D.L: Mulți ziceau că România nu este pregătită pentru a intra în UE din punct de vedere economic. Bineînțeles, nu era chiar pregătită economia în 2007 și s-a intrat în Uniunea Europeană și au fost eforturi fantastice, fiindcă ne-am dat seama că e un proiect politic.

Dacă analizam doar din punct de vedere economic sau oportunist, nu intram în UE și vedeți unde am fi ajuns acuma. Aceeași abordare trebuie să fie nu doar pentru Schengen ci și pentru zona euro. Economia va face față, vom găsi condițiile. E un proiect politic. Noi ne punem capul la contribuție destul de bine, dar când încep chestiuni tehnice, ne pierdem în amănunte. Trebuie văzut totul foarte politic, este o fereastră de oportunitate.

Ceea ce a fãcut România în ultimii 25 de ani a fost fantastic, am mers în direcția bună de la Revoluție și am continuat. Trebuie să continue în zona respectivă. Trebuie să avem o clasă politică foarte pragmatică, să înțeleagă care sunt dosarele importante și să înțeleagă că această direcție este fundamentală pentru România.

Acum nu se poate cu șovăială ! În momentul de față, interesul de țară este mult mai important și cred că cele două crize recente, pandemia și războiul din Ucraina, ne arată că trebuie să mergem în direcția respectivă.

 

Prioritățile decidenților politici

 

Rep: Care trebuie să fie prioritățile autorităților române, a președintelui Iohannis, a Guvernului, a coaliției, pentru ca această integrare de care vorbeam să fie efectivă, să intrăm în spațiul Schengen, să adoptăm euro și să fim în nucleul dur? Din punct de vedere al suprafeței țării și al populației suntem una dintre cele mai mari țări din UE, dar din punct de vedere al statutului actual nu prea contăm…

D.L: Forțele guvernamentale și cu președintele sunt pe aceeași direcție  pro-europeni. Aș recomanda un pragmatism european, o abordare de project management. Haideți să vedem în mod real. Luăm dosarul euro și vedem ce ne lipsește. În momentul de față este o dezbatere pe la BNR, dar nu acolo trebuie ținută, trebuie ținută la nivelul Guvernului, acolo sunt prerogativele.

Să vedem ce ne lipsește, nu numai ca pondere a economiei românești și al finanțelor, ci a resursei umane de a negocia astfel de dosare și de a intra pe absolut toate dosarele.

România, în momentul de față, este a șasea putere ca număr de populație și se răsfrânge asupra voturilor. Ar trebui să vedem o chestie foarte practică. Noi trebuie să decidem dacă vrem să fim o țară mică sau o țară mare în Uniunea Europeană și asta nu o expresie de cântece pentru Eurovision.

Țară mare înseamnă Germania, Franța, care acoperă toate dosarele europene, toate politicile, care are experți pe toate dosarele, care știe să negocieze pe orice politică europeană sectorialã. Țară mică, neavând resursa, ia ad hoc anumite dosare care sunt strategice.

Belgia, pe ciocolată, nu știu care ţarã cu Marea Nordului. Cred că România trebuie să decidă și sper să decidă să joace ca o țară mare. Asta implică o anumită resursă umană pregătită și buget național, fiindcă nu te va învăța nimeni cum să fii cea mai influentă țară europeană.

Haideți să vedem cum ne structurăm, cum ne facem ordine în casă, cine ce face, unde trebuie să investim, în anumite mastere, în anumite cursuri de formare, în anumite salarii, în anumite departamente instituționale, în anumite modalități de a comunica mai bine internațional și european. Haideți să structurăm acest proiect european ca un proiect care e esențial pentru România, având în vedere că românul simte proiectul european, iar clasa politică este pe direcția respectivă.

 

E nevoie de pragmatism

 

Haideți să intrăm pe un pragmatism, să ne apucăm să facem tabele și să vedem în fiecare lună ce trebuie făcut și cine ce face, pentru a merge în direcția respective. Să facem evaluări cu specialiști, să vedem ce ne mai lipsește.

Să ne luăm angajamente pe care să le și respectăm, să monitorizăm, să vedem impactul și cred că aici e nevoie de un proiect de acest gen, în care mulți români, dacă nu majoritatea, ar vibra.

S-au făcut lucruri extraordinare din punct de vedere al infrastructurii aviatice, avem aeroporturi, legături bune pe autostrăzi s-a mai făcut câte ceva, se putea mai bine. Dar infrastructura feroviară, unde sunt cei mai mulți bani pe fonduri europene, a rămas undeva în anii 1960 și nici măcar nu mai crede nimeni că se va schimba.

Există anumite dosare strategice pe care încă nu le abordăm corect.

Nu sunt ușoare, dar trebuie să le facem așa cum am făcut, de exemplu, foarte bine pe industria IT și conectarea digitală în România. Este a treia țară în Uniunea Europeană ca performanțe și asta se vede. E nevoie de un proiect de țară  astfel încât să ajungem să fie bine în toată țara și să beneficiem cu toții de prosperitate.

 

marți, 28 iunie 2022

Dan LUCA – Interviu la Radio Chișinău despre Republica Moldova și UE


Am avut astăzi o realã plăcere de a discuta cu Cristina Păpușoi de la Radio Chișinău despre cum este văzută Republica Moldova de la Bruxelles. Cele 30 de minute ale interviului se pot asculta aici.

 

Dan LUCA / Bruxelles