Nu cred că mai este o noutate că România este şi o ţară a “marilor inventatori”. Însă dacă e vorba de inovaţie, România se află, alături de Bulgaria, Lituania şi Letonia, pe ultimele locuri în clasamentul celor 27 de state ale UE.
Conform unui recent studiu al Uniunii Europene, punctele tari ale României sunt considerate resursele umane şi investiţiile companiilor. Punctele slabe sunt sistemele de cercetare, spiritul antreprenorial, activele intelectuale şi inovatorii.
Deşi resursele financiare sunt decisive în hotărârea de adoptare a noutăţilor, mai este totuşi o problemă – încă nu s-a înţeles faptul că inovarea atrage după sine, pe termen lung, câştiguri mult mai mari decât investiţia iniţială.
Dan LUCA / Bruxelles
sâmbătă, 17 martie 2012
vineri, 16 martie 2012
Polonia, Polonia, ... şi iar Polonia
De ce? Fără a dori să fiu sâcâitor şi a insista prea mult pe un anumit subiect, realizările din ultimii ani mă forţează să apelez la o nouă pledoarie în favoarea Poloniei, care, aşa cum foarte bine este sintetizat într-un recent material publicat de Wall-Street.ro, a reuşit pe piaţa financiară, dar nu numai, să se remarce şi să se demarce în topul statelor europene.
Ce au realizat polonezii? A dezvoltat piaţa de capital prin privatizări de stat, au atras sute de mii de investitori şi fonduri europene, au o clasă politică atentă la lucruri esenţiale, şi nu în ultimul rând, au prestat o Preşedenţie a UE căreia nu prea ai avut ceea ce să îi reproşezi.
Aşadar, cum spune autoarea materialului de care am pomenit, “să ridicăm stafeta, să ţintim cât mai sus, dar să nu uităm că lucrurile trebuie însănătoşite din interior, înainte de a începe să aplicăm modele standard de succes de la vecini!”. De parteneriatul bilateral cu Polonia trebuie însă beneficiat la maxim.
Dan LUCA / Bruxelles
Ce au realizat polonezii? A dezvoltat piaţa de capital prin privatizări de stat, au atras sute de mii de investitori şi fonduri europene, au o clasă politică atentă la lucruri esenţiale, şi nu în ultimul rând, au prestat o Preşedenţie a UE căreia nu prea ai avut ceea ce să îi reproşezi.
Aşadar, cum spune autoarea materialului de care am pomenit, “să ridicăm stafeta, să ţintim cât mai sus, dar să nu uităm că lucrurile trebuie însănătoşite din interior, înainte de a începe să aplicăm modele standard de succes de la vecini!”. De parteneriatul bilateral cu Polonia trebuie însă beneficiat la maxim.
Dan LUCA / Bruxelles
700.000 Local Actors in EU Affairs
The EU is a complex game in which Brussels has a key role in close connection with the 27 capitals of the EU Member States. In previous messages I identified the 100.000 EU Actors in Brussels, and now the “local EU actors”: those working in the Member States, will be mapped out.
On the Executive level there is a unit in each ministry involved in the country's position towards the relevant policies and thus in charge of national views in EU legislation. These units exist of about 10-20 people. Of course, some ministries have more people working on EU legislation issues, namely the Ministry for Foreign Affairs and EU Affairs. On top of this, there are also a number of national institutions or agencies who employ people who spend at least 50% of their time working with EU Affairs.
On the Legislative level, hundreds of people contribute to the connection of their country to the European Agenda, especially with the Treaty of Lisbon. Now the National Parliaments have the prerogative to spend more resources on the EU legislative process, and each Member of National Parliament, each political group, and each political committee have their experts in EU Policies.
Of course there are more institutions and people who play a role in this EU Affairs mosaic. I don't believe I exaggerate when I say there are 10.000-15.000 people in the National Institutions, in each of the 27 Member States, which can be considered “local actors in EU Affairs”, even though they are part-time in the majority of cases.
To all of this, we can add other sectors that are dynamic in relation to the Capital of Europe: many companies, via their department of regulatory affairs, are active in legislative lobbying (direct or indirect) and know the EU arena in detail. Industry Federations, Chambers of Commerce, NGOs, employer associations, unions, consultancy firms, and law firms are active also in EU Affairs.
There are hundreds of journalists in each country that are writing about dynamics of the EU system, even though they may not be aware of it 100% of the time. They write about politics, finance, education, and all kinds of other topics that have an EU dimension. There are also hundreds of teachers, university lecturers and professors who teach their students of the world of co-decision and the construction of the EU Institutions.
Without exaggerating I say that in the “private sector” there are another 10.000-15.000 people who are making a living (partially) by working in EU Affairs.
Thus, looking at the public and private sector in each country there is a total of 20.000-30.000 working in connection to the EU. It is normal that in each country the number of people involved in EU Affairs will vary depending on population, how long the country already is an EU Member State, government structure, the culture of the country and the level of leadership in the EU.
Basically an average of 25.000 people work in EU Affairs in each country – which means 700.000 people in the EU who are more connected “rather than the ordinary citizen” to Brussels.
Dan LUCA / Brussels
On the Executive level there is a unit in each ministry involved in the country's position towards the relevant policies and thus in charge of national views in EU legislation. These units exist of about 10-20 people. Of course, some ministries have more people working on EU legislation issues, namely the Ministry for Foreign Affairs and EU Affairs. On top of this, there are also a number of national institutions or agencies who employ people who spend at least 50% of their time working with EU Affairs.
On the Legislative level, hundreds of people contribute to the connection of their country to the European Agenda, especially with the Treaty of Lisbon. Now the National Parliaments have the prerogative to spend more resources on the EU legislative process, and each Member of National Parliament, each political group, and each political committee have their experts in EU Policies.
Of course there are more institutions and people who play a role in this EU Affairs mosaic. I don't believe I exaggerate when I say there are 10.000-15.000 people in the National Institutions, in each of the 27 Member States, which can be considered “local actors in EU Affairs”, even though they are part-time in the majority of cases.
To all of this, we can add other sectors that are dynamic in relation to the Capital of Europe: many companies, via their department of regulatory affairs, are active in legislative lobbying (direct or indirect) and know the EU arena in detail. Industry Federations, Chambers of Commerce, NGOs, employer associations, unions, consultancy firms, and law firms are active also in EU Affairs.
There are hundreds of journalists in each country that are writing about dynamics of the EU system, even though they may not be aware of it 100% of the time. They write about politics, finance, education, and all kinds of other topics that have an EU dimension. There are also hundreds of teachers, university lecturers and professors who teach their students of the world of co-decision and the construction of the EU Institutions.
Without exaggerating I say that in the “private sector” there are another 10.000-15.000 people who are making a living (partially) by working in EU Affairs.
Thus, looking at the public and private sector in each country there is a total of 20.000-30.000 working in connection to the EU. It is normal that in each country the number of people involved in EU Affairs will vary depending on population, how long the country already is an EU Member State, government structure, the culture of the country and the level of leadership in the EU.
Basically an average of 25.000 people work in EU Affairs in each country – which means 700.000 people in the EU who are more connected “rather than the ordinary citizen” to Brussels.
Dan LUCA / Brussels
joi, 15 martie 2012
Europa şi alegerile din Franţa
Dacă sunt situaţii în care marile puteri europene, printre care şi Franţa, sunt principalele răspunzatoare pentru deciziile luate la nivel comunitar, iata că pe aceeaşi direcţie, influenţa îşi poate schimba sensul. Cum mai exact?
Explică pentru “Adevărul” politologul francez Dominique Reynié, profesor de ştiinţe politice şi autor al cărţii „Populismul, panta fatală", premiat în domeniul carte politică în 2012 - Europa se infiltrează pentru prima dată în campania electorală prezidenţială din Franţa, deşi nu în dezbateri directe, ci prin evocare.
Este după cum spune acesta, “formidabil să facem mitinguri electorale unii la alţii. E ceea ce îi lipseşte Europei. Globalizarea politicii europene. E angoasant pentru europeni să aibă sentimentul depolitizării Europei. Până acum, pe listele comune la europarlamentare, doar ecologiştii au reuşit să colaboreze serios la nivel european”.
Apropo de globalizarea politicii europene aşa cum spuneam cu câţiva ani în urmă, nu ar fi ră ca un lider danez, să le vorbească slovenilor şi bulgarilor, secondat desigur de liderul naţional, dar nu invers.
Dan LUCA / Bruxelles
Explică pentru “Adevărul” politologul francez Dominique Reynié, profesor de ştiinţe politice şi autor al cărţii „Populismul, panta fatală", premiat în domeniul carte politică în 2012 - Europa se infiltrează pentru prima dată în campania electorală prezidenţială din Franţa, deşi nu în dezbateri directe, ci prin evocare.
Este după cum spune acesta, “formidabil să facem mitinguri electorale unii la alţii. E ceea ce îi lipseşte Europei. Globalizarea politicii europene. E angoasant pentru europeni să aibă sentimentul depolitizării Europei. Până acum, pe listele comune la europarlamentare, doar ecologiştii au reuşit să colaboreze serios la nivel european”.
Apropo de globalizarea politicii europene aşa cum spuneam cu câţiva ani în urmă, nu ar fi ră ca un lider danez, să le vorbească slovenilor şi bulgarilor, secondat desigur de liderul naţional, dar nu invers.
Dan LUCA / Bruxelles
Politica pe 3 paliere la Bruxelles
Precizam că implicarea politică este răspunsul corect atunci când crezi că ai idei prin care poţi sã ajuţi comunitatea din care faci parte. Cred cu tărie că Diaspora românească are multe de oferit atât pentru România cât şi pentru ţara de adopţie, iar pentru aceasta este nevoie de curajul de a te implica concret.
De la Bruxelles, reuşim racordarea politicã pe trei mari “dosare”:
În primul rând racordarea la politica din România, extrem de importantă - în sprijinul românilor din afara graniţelor ar trebui să intervină mult mai mult membrii guvernării. Un exemplu în acest sens, ceream recent Guvernului României finalizarea demersurilor cu autorităţile flamande astfel încât cursurile de cultură şi civilizaţie românescă să fie accesibile tuturor copiilor cu părinţi vorbitori de limba română care trăiesc în Belgia, inclusiv cei din Flandra. Sunt necesare mult mai multe astfel de solicitări şi presiuni.
Implicarea în politica ţării de absorbţie e fundamentala. Dacă luăm exemplul Belgiei, la nivelul Primăriei St. Josse, cartierul bruxellez în care locuieşte una dintre cele mai numeroase comunităţi de români, s-au dezbătut problemele specifice cu care se confruntă zi de zi românul din Bruxelles. S-a discutat şi despre găsirea de metode prin care aceşti români se pot implica în viaţa politică locală, în special prin participarea alegerile locale.
Statutul de membru al Uniunii Europene implică responsabilităţi pentru ţară şi cetăţeni. Politicienii din capitala comunitară, indiferent de naţionalitate, au datoria morală de a se implica şi a găsi soluţii concrete pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor europeni. Asta încercãm şi noi de mai bine de 4 ani cu organizaţiile social-democrate din Bruxelles.
Dan LUCA / Bruxelles
De la Bruxelles, reuşim racordarea politicã pe trei mari “dosare”:
În primul rând racordarea la politica din România, extrem de importantă - în sprijinul românilor din afara graniţelor ar trebui să intervină mult mai mult membrii guvernării. Un exemplu în acest sens, ceream recent Guvernului României finalizarea demersurilor cu autorităţile flamande astfel încât cursurile de cultură şi civilizaţie românescă să fie accesibile tuturor copiilor cu părinţi vorbitori de limba română care trăiesc în Belgia, inclusiv cei din Flandra. Sunt necesare mult mai multe astfel de solicitări şi presiuni.
Implicarea în politica ţării de absorbţie e fundamentala. Dacă luăm exemplul Belgiei, la nivelul Primăriei St. Josse, cartierul bruxellez în care locuieşte una dintre cele mai numeroase comunităţi de români, s-au dezbătut problemele specifice cu care se confruntă zi de zi românul din Bruxelles. S-a discutat şi despre găsirea de metode prin care aceşti români se pot implica în viaţa politică locală, în special prin participarea alegerile locale.
Statutul de membru al Uniunii Europene implică responsabilităţi pentru ţară şi cetăţeni. Politicienii din capitala comunitară, indiferent de naţionalitate, au datoria morală de a se implica şi a găsi soluţii concrete pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor europeni. Asta încercãm şi noi de mai bine de 4 ani cu organizaţiile social-democrate din Bruxelles.
Dan LUCA / Bruxelles
miercuri, 14 martie 2012
Consiliul Naţional al fondurilor europene
Ministrul muncii, Claudia Boghicevici lansează propunerea înfiinţării Consiliului Naţional al fondurilor europene, din care să facă parte atât membri ai partidelor de la guvernare cât şi din cele aflate în opoziţie.
Nu ştiu dacă cea mai bună coordonare ar fi asigurată de ministerul muncii, însă România are nevoie de mult mai multă consistenţã pe acest palier. Dezbaterea pentru delegarea responsabilitaţilor în privinţa fondurilor UE nu este ceva nou – eu propuneam acum 3 ani chiar un Ministru al Fondurilor Europene.
Dan LUCA / Bruxelles
Nu ştiu dacă cea mai bună coordonare ar fi asigurată de ministerul muncii, însă România are nevoie de mult mai multă consistenţã pe acest palier. Dezbaterea pentru delegarea responsabilitaţilor în privinţa fondurilor UE nu este ceva nou – eu propuneam acum 3 ani chiar un Ministru al Fondurilor Europene.
Dan LUCA / Bruxelles
marți, 13 martie 2012
Dan LUCA – articol în Cadran Politic – “Implicarea românului din Diaspora în viaţa politică”
Într-un recent articol publicat în Cadran Politic, am explicat cum poate contribui concret la dezvoltarea României un român care trăieşte în afara graniţelor ţării, prin implicarea reală în viaţa politică.
..........
Într-o perioadă marcată de prezentarea candidaţilor pentru alegerile din acest an, doresc să accentuez importanţa implicării românilor plecaţi în politică, atât în ţara de absorbţie, pe de o parte, cât şi în viaţa politică din România, pe de altă parte. Sprijin de ani bun acest demers şi cred cu tărie în el. Românii din Diaspora trebuie să aibă o voce politică în România. Trebuie să recunoaştem că migraţia are un rol pozitiv pentru ţările europene adoptive, dar îl poate avea şi pentru ţară.
Milioanele de români care lucrează în străinătate trimit în ţară bani, dar contribuie în acelaşi timp şi la dezvoltarea economiilor în ţările în care lucrează. Diaspora românească poate să fie un vector important al politicii externe a României, aşa cum poate ajuta dezvoltarea altor sectoare în România.
România dispune de un potenţial uman pe care îl valorifică din păcate foarte puţin. Refugierea pe forumuri e de multe ori benefică, dar nu rezolvă frustrarea personală de cele mai multe ori, iar – hai să fim sinceri – impactul nu e chiar aşa cum l-am dorit. Experienţe traumatizante la iniţiative pornite cu dragă inimă, fac din unii români plecaţi să se izoleze şi mai mult faţă de România. Şi e mare păcat.
Implicarea în politică este o necesitate atunci când simţi că lucrurile nu merg aşa cum trebuie şi că ai la îndemână soluţii bune ce merită încercate. Într-o permanentă interacţiune cu simplii cetăţeni, un partid decide ce fel de mesaje sunt importante şi căile cele mai bune de transmis, iar – teoretic – în caz de victorie în confruntările electorale, coaliţiile câştigătoare trebuie să aplice în practică promisiunile.
Doar prin implicarea românilor din Diaspora în politică se poate definitiva rolul acestora în crearea imaginii de ţară, în sprijinirea compatrioţilor plecaţi. Românii din ţările europene au în cele mai multe cazuri dreptul de a vota la alegerile locale şi chiar de a candida pentru a deveni consilieri locali în cadrul primăriilor în raza cărora locuiesc.
În această toamnă, pe 14 octombrie 2012, se organizează alegeri locale în Belgia. Atât femei cât şi bărbaţi, indiferent de naţionalitate, toţi locuitorii contribuie la construirea unui viitor durabil pentru cartierele în care îşi au reşedinţa. Cei aproximativ 55.000 de români din Belgia sunt un potenţial electoral fantastic pentru pentru o ţară precum Belgia, iar prin activitatea lor pot demonstra că merită implicarea în comunitatea locală din ţara de adopţie.
A candida este esenţial, iar dacă succesul nu va întârzia să apară, iar românul din Diaspora va fi şi ales, sunt de părere că acesta va fi în beneficiul tuturor părţilor implicate. O cooperare activă cu politicienii belgieni este un element absolut necesar pentru a veni cu soluţii viabile la problemele imigrantului român din Belgia.
În România este nevoie de o dezbatere politică reală despre potenţialul Diasporei româneşti şi ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nivelul oamenilor. Românii din Diaspora sunt un liant între ţara de inserţie, pe de o parte, şi compatrioţii plecaţi din ţară pe de altă parte, şi România. Acest drept este o oportunitate enormă de a se face remarcaţi, de a spune ceea ce au de spus, iar prin acţiunile lor vor putea contribui la îmbunătăţirea imaginii de ţară a României şi la dezvoltarea unor relaţii bilaterale fructuoase.
Dan LUCA / Bruxelles
..........
Într-o perioadă marcată de prezentarea candidaţilor pentru alegerile din acest an, doresc să accentuez importanţa implicării românilor plecaţi în politică, atât în ţara de absorbţie, pe de o parte, cât şi în viaţa politică din România, pe de altă parte. Sprijin de ani bun acest demers şi cred cu tărie în el. Românii din Diaspora trebuie să aibă o voce politică în România. Trebuie să recunoaştem că migraţia are un rol pozitiv pentru ţările europene adoptive, dar îl poate avea şi pentru ţară.
Milioanele de români care lucrează în străinătate trimit în ţară bani, dar contribuie în acelaşi timp şi la dezvoltarea economiilor în ţările în care lucrează. Diaspora românească poate să fie un vector important al politicii externe a României, aşa cum poate ajuta dezvoltarea altor sectoare în România.
România dispune de un potenţial uman pe care îl valorifică din păcate foarte puţin. Refugierea pe forumuri e de multe ori benefică, dar nu rezolvă frustrarea personală de cele mai multe ori, iar – hai să fim sinceri – impactul nu e chiar aşa cum l-am dorit. Experienţe traumatizante la iniţiative pornite cu dragă inimă, fac din unii români plecaţi să se izoleze şi mai mult faţă de România. Şi e mare păcat.
Implicarea în politică este o necesitate atunci când simţi că lucrurile nu merg aşa cum trebuie şi că ai la îndemână soluţii bune ce merită încercate. Într-o permanentă interacţiune cu simplii cetăţeni, un partid decide ce fel de mesaje sunt importante şi căile cele mai bune de transmis, iar – teoretic – în caz de victorie în confruntările electorale, coaliţiile câştigătoare trebuie să aplice în practică promisiunile.
Doar prin implicarea românilor din Diaspora în politică se poate definitiva rolul acestora în crearea imaginii de ţară, în sprijinirea compatrioţilor plecaţi. Românii din ţările europene au în cele mai multe cazuri dreptul de a vota la alegerile locale şi chiar de a candida pentru a deveni consilieri locali în cadrul primăriilor în raza cărora locuiesc.
În această toamnă, pe 14 octombrie 2012, se organizează alegeri locale în Belgia. Atât femei cât şi bărbaţi, indiferent de naţionalitate, toţi locuitorii contribuie la construirea unui viitor durabil pentru cartierele în care îşi au reşedinţa. Cei aproximativ 55.000 de români din Belgia sunt un potenţial electoral fantastic pentru pentru o ţară precum Belgia, iar prin activitatea lor pot demonstra că merită implicarea în comunitatea locală din ţara de adopţie.
A candida este esenţial, iar dacă succesul nu va întârzia să apară, iar românul din Diaspora va fi şi ales, sunt de părere că acesta va fi în beneficiul tuturor părţilor implicate. O cooperare activă cu politicienii belgieni este un element absolut necesar pentru a veni cu soluţii viabile la problemele imigrantului român din Belgia.
În România este nevoie de o dezbatere politică reală despre potenţialul Diasporei româneşti şi ce implică aceasta atât la nivel economic, cât mai ales la nivelul oamenilor. Românii din Diaspora sunt un liant între ţara de inserţie, pe de o parte, şi compatrioţii plecaţi din ţară pe de altă parte, şi România. Acest drept este o oportunitate enormă de a se face remarcaţi, de a spune ceea ce au de spus, iar prin acţiunile lor vor putea contribui la îmbunătăţirea imaginii de ţară a României şi la dezvoltarea unor relaţii bilaterale fructuoase.
Dan LUCA / Bruxelles
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
