Dan LUCA – articol semnat în Republica: Că să câștige „micile bătălii” de la Bruxelles, România trebuie în primul rând să participe. Inclusiv cu jurnaliști

Astăzi am semnat primul meu material în Republica. Sper să fie o lectură interesantă pentru cei pasionați de integrarea României în UE.

 

 

Dupã recenta catastrofă feroviară din Grecia, un mesaj anume m-a impresionat și m-a pus pe gânduri. Într-o declarație publică, Uniunea Jurnaliştilor din Atena și-a cerut scuze pentru că nu a acoperit în mod corespunzător avertismentele feroviarilor și a promis că își va schimba atitudinea în viitor.

Ideea unei abordări similare, referitoare la integrarea României în Uniunea Europeană, m-a provocat să scriu acest material. Ce ziceți despre o discuţie directă despre presa afacerilor europene din România? Un ton schimbat al narativei de astăzi poate să fie influențat de faimosul citat al lui Kennedy, din discursul său de învestitură din 1961. „Nu întreba ce poate face ţara pentru tine, ci întreabă-te ce poţi face tu pentru ţara ta” – i-a provocat atunci pe americani să fie mândri de munca pentru ţara şi comunitatea lor.

 

UE a reprezentat o evoluţie pentru România. Evoluţia a fost în realitate chiar condiţia aderării la Uniunea Europeană. Am auzit deseori referirea la Europa ca la „lumina călăuzitoare” dintr-o prea lungă şi prea întunecată tranziţie. Evoluţia rămâne, de altfel (din fericire) condiţia statutului de membru. 

 

UE este parte a evoluţiilor interne, în acele domenii de competenţă exclusivă a Uniunii sau partajată cu statele membre. E mai mult decât verificabil clişeul: „Europa nu mai este politică externă, ci parte a celei interne”. 

 

Când vorbim de UE avem doi piloni fundamentali, cel al fondurilor europene, dar și cel - în special - al politicilor europene. Deși nu pare spectaculos, în fond legislația și regulile sunt tehnice, aici o țară demonstrează maturitatea.

Mulţi spun că de fapt Bruxelles-ul este doar locul dezbaterilor tehnice, al “micilor bătălii”. Peste 75% din legislaţia aplicată în ţările membre îşi are originea la Bruxelles. Această legislaţie nu priveşte în mod necesar securitatea naţională, politica externă, apărarea („marile bătălii”). Are a face mai degrabă cu consumatorul şi cu pieţele, cu calitatea aerului, cu apa, cu mâncarea. Uniunea Europeană nu înseamnă aşadar doar „temele mari” ale politicii externe. Bruxelles este locul de desfăşurare a unei laborioase activităţi tehnice, prin care aleşi şi funcţionari naţionali sau europeni încearcă fără „glorie mediatică” să contribuie prin legislaţie şi politici la ameliorarea vieţii noastre şi a familiilor noastre.

 

Aşa-numitele „standarde europene” nu au apărut din senin. Ele sunt rodul unor negocieri care durează uneori ani de zile doar la nivelul experţilor tehnici, până la adoptarea lor de către nivelul politic. Uneori ele iau forma „celui mai mic numitor comun” european, alteori ele duc înainte proiectul european prin mai multă „integrare” în variile domenii sectoriale. Merită atenţie şi această Europă a noastră, a temelor „mărunte”, ale cărei decizii se adresează mai degrabă cotidianului cetăţeanului decât treburilor de stat.

 

În Bruxelles există peste 3.000 de federaţii industriale europene care îşi promovează interesele. Aproximativ 20.000 de experți lucrează în birourile europene ale acestor structuri asociative. Deși a aderat la Uniunea Europeană de peste 16 ani, România are încă o prezenţă modestă în aceste organizaţii. Maxim 200 de români sunt angajaţi de secretariatele de la Bruxelles, cu o cotă de sub 1% din totalul celor implicați. Dacă vizualizăm pozițiile de conducere, se observă prezența unor românii chiar și în vârful ierarhiei, dar numărul directorilor este din nou modest, sub cifra de 50.

La nivel european există însă și ceva schimbat în ultimii trei ani. Dacã analizãm actuala societate europeanã, observãm un fenomen nou, care trebuie ascultat și înțeles. Pe fondul crizei pandemice, toți mai mulți – și în special tineri – vor să dezvolte real proiectul european. Este precum o Mișcare Constructivă Europeană. Se doresc analize clare despre oportunitățile proiectului comun european, se dorește viziune. Nu sunt nici federaliştii, şi nici interguvernamentaliştii, ci sunt europenii sinceri şi realişti…

 

Chiar şi la nivelul presei europene există multe abordări la firul ierbii, pornite din orașe și regiuni, care doresc să explice cetățenilor cum se poate construi Europa pentru noi toți. Această presă își redactează conținutul acum și în limba engleză, încercând să fie o alternativă la presă anglo-saxonă, de multe ori cinică la adresa proiectului european. 

 

Dinspre mediile intelectuale europene deja s-au lansat idei mai curajoase de reașezare a fundamentelor Uniunii Europene, de diminuare și eliminare a euroscepticismului radical. Dorim o Mișcare Constructivă Europeană, ca o formă de clusturizare a realiştilor europeni, a presei europene, dar și a partidelor politice europene și a sectorului de afaceri, să poatã fi coagulatorul actualei dezbateri europene.

 

Întorcându-ne acum la România. Există necesitatea unei fluidizãri a informației credibile, echidistante și vizibile prin creerea unui corp de presă românesc cu expertiză în politicile sectoriale. Acești ziariști pot să prezinte, la zi, pe înțelesul cetățenilor, noțiunile tehnice europene și să anticipeze chiar impactul sectorial asupra României. De asemenea, printr-o presă de calitate, se pot da mesajele structurate ale României, atât instituţionle, cât și din segmentul privat, către spațiul internațional.

 

Pare puțin utopic, dar există exemple din realitatea contemporană care confirmă fezabilitatea acestor afirmații. Să luăm un ˝jargon de Bruxelles˝ – Alianţa Bateriilor Europene. Printr-o abordare de presă putem înțelege mult mai ușor care este situaţia actualã, referindu-ne la autonomia strategică europeană și la abordarea ˝Made in EU˝, dar și la direcția de înverzire a continentului materializată și printr-o politică agresivă de a trece la mașinile electrice în UE. Aici apar numeroase politici sectoriale, ușor de descifrat dacă înțelegem instituțiile europene, fie din segmentul energetic, transport sau mediu, sau ne referim la extragerea resurselor naturale necesare producției de baterii. Contextualizãm totul la politica de industrializare a UE, dar și la competiția cu alte continente precum Statele Unite ale Americii sau China. Iar partea cea mai interesantă este, desigur, cum țările membre UE joacă în această piesă europeanã cu multe variabile. Spun asta pentru că, pe lângă analiza resurselor naturale, mai există și opotunitatea de a deschide fabrici noi, modernizate, și de a pregăti o resursă umană specializată. Acesta este proiectul european, acces la piața internă și la oportunitățile de a dezvolta proiecte împreună, pe picior de egalitate, toate cele 27 de state.

 

Ceeea ce am prezentat este ceva tehnic, dar de impact pentru țară și societate. Cu siguranță o presă responsabilă poate să meargă în direcția acestor investigații contructive. Avem sute de astfel de dosare.

 

Întrebarea care se contureaza în mintea managerilor de presă este însă cum monetizãm un astfel de mecanism de presă românească. Cine finanţeazã? Desigur, nu este un răspuns evident, dar există modele de business în această direcție. Dar despre acest subiect, în materialele viitoare…

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

Dan LUCA - curs la UBB despre ecosistemul de euro-afaceri

La invitația prof. Mihaela Luţas de la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, am răspuns cu mare plãcere să prezint studenților un curs despre relaționarea segmentului de afaceri cu structura europeană. Totul din pespectiva dinamicii de la Bruxelles, în care mii de persoane reprezintă interesele industriei.

În contextul politicilor economice europene, am avut o interacție plăcută cu tineri înscriși la 3 mastere (Afaceri economice internaționale, Dezvoltare durabilă, Auditul și managementul proiectelor europene).

Reitezez, așa cum am făcut-o și la ultima întâlnire de la UBB, România are o resursă umană fantastică pentru a aborda mai structurat integrarea europeană. A înțelege beneficiul statutului de membru UE este fundamental pentru sectorul privat și cetățeni.

Dan LUCA / Bruxelles 

 

Dan LUCA – contribuție la un articol publicat de către EURACTIV.ro : “GAIA-X - punctul digital al ecosistemelor UE: utilizarea etică a datelor devine primordialã”

A fost o reală plăcere să o secondez pe Maria Smarandache (jurnalist la TVR) în ultimele 3 săptămâni pentru a realiza o investigație media despre ceva tehnic, european, dar foarte util pentru România. Sper să deschidem noi orizonturi, atât pentru segmentul IT, dar și pentru guvernanți. Articolul este acum publicat de către EURACTIV România.

---

Economia datelor în atenția decidenților europeni: criza climatică, războiul din Ucraina și criza energetică au făcut ca digitalizarea să devină o prioritate, factorul comun al unor sectoare-cheie.

 

Digitalizarea informațiilor crește nivelul de credibilitate și oferă piețelor mai puțin dezvoltate oportunități de parteneriate și dezvoltare. Cu condiția ca etica să însoțească pas cu pas sectorul IT. „Utilizarea etică a tehnologiei, utilizarea etică a datelor devine primordială. Nu există niciun viitor dacă nu obținem controlul asupra tehnologiei pe care o folosim în viața noastră”, potrivit lui Francesco Bonfiglio, CEO-ul GAIA-X. 

 

În tot acest context a intrat în atenție conceptul de autonomie strategică a Uniunii Europene, țările Uniunii își propun să dezvolte un plan european de capacitate de producție autohtonă, în sectoare cheie: de la cel digital la cel al industriei de apărare și o serie de altele. Conectate la hub-ul european, federațiile românești ar putea juca un rol important în noul proiectul european, susținut de motorul franco-german.

 

Membrii Parlamentului European sunt cei care elaborează politicile care vor întări capacitățile Europei în noile tehnologii digitale. Se vorbește tot mai mult despre un cadru legal ce stabilește reguli comune pentru partajarea datelor atunci când se utilizează produse conectate sau servicii conexe, dar sunt promise și măsuri de protecție împotriva transferului internațional ilegal de date de către furnizorii de servicii cloud.

 

Gaia-X - motorul franco-german pentru digitalul European

 

Gaia-X a fost lansată în iunie 2020 de ministrul german al economiei, Peter Altmaier, și de ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire - un demers asumat de Franța și Germania, îmbrățișat rapid și de alte state europene din dorința de a dezvolta anumite sectoare cheie. Gaia-X consolidează schimbul de informații și își propune să creeze un ecosistem comun și sigur pentru utilizatorii finali, furnizori, public și economie. Baza acestui proiect este acela de a consolida suveranitatea digitală a pieței interne a UE.

 

Suveranitatea digitală a UE - etica, în centrul promisiunilor 

 

Prin intermediul Gaia-X, participanții la piața europeană de date vor putea acționa autonom în ceea ce privește schimbul și partajarea datelor și vor putea lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la serviciile care respectă specificațiile tehnice caracteristice și reglementările europene, naționale și personale.

 

Gaia-X își propune să reunească resurse și competențe în vederea creării unui cadru de încredere care să reușească să conecteze doi diferiți furnizori de cloud și diferite tipuri de utilizatori într-un mediu adecvat pentru a impulsiona economia europeană a datelor. Cerințele tehnice ale acestui ecosistem includ utilizarea de tehnologii deschise și sigure, componente software dintr-un depozit comun, standarde bazate pe valori comune și pe reglementările relevante ale UE și ale statelor sale membre, precum și servicii IT unificate.

 

Necesitatea stabilirii unor norme comune și standarde pentru prelucrarea datelor, pentru operatori și utilizatori în cadrul UE sunt obligatorii și pentru interacțiuni cu actorii din țările din afara Uniunii Europene.

 

Dominată de giganții americani, piața europeană a serviciilor cloud e de aproximativ 30% și are o serie de probleme specifice, generate adesea de particularitățile sistemelor. 

 

Cu 370 de organizații membre și companii din 21 de hub-uri naționale din toate sectoarele, Asociația Gaia-X își propune să creeze acel numitor comun necesar pentru piața de cloud europeană. Sectoarele reunite privesc mobilitatea, energia, producția, finanțele, agricultura, industria aerospațială, serviciile publice, turismul și sănătatea. Sunt membri ai socieației și entități non-europene care își asumă să respecte standardele Uniunii Europene; din board fac parte reprezentanți ai companiilor europene, în timp ce hub-urile regionale/statale sunt independente.

 

Până în prezent, printre membrii fondatori ai Fundației Gaia-X din Franța se numără Atos, Dassault Systèmes și Orange. Hub-ul german are reunește companii precum Bosch, SAP, Siemens și Deutsche Telekom. Spania (care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene în iulie 2023) s-a alăturat acestui proiect în 2021, pentru a stimula economia datelor din țară.

 

Accelerarea și sprijinirea guvernamentală a fost observată recent când în cadrul grupurile de lucru pentru sănătate, mobilitate și industrie medicii de la Spitalul Clinic din Barcelona au jucat un rol-cheie, întrucât acest centru conduce grupul de lucru pentru sănătate din cadrul Gaia-X. Practic, actorii din sectorul sănătății își pun la comun rapoartele și studiile într-un cloud de date interconectat, ceea ce face posibilă anticiparea modului în care vor evolua transplanturile, de exemplu, sau anticiparea declarării unei noi pandemii - inteligența artificială facilitează acest schimb de informații.

 

Ce înseamnă suveranitate în cloud 

 

În conceptul Gaia-X, generația de cloud este suverană. "Suveranitatea înseamnă transparență, controlabilitate și interoperabilitate între tehnologii. Înseamnă că acolo unde punem datele noastre, acolo unde punem serviciile noastre, nu va mai exista infrastructură care este condusă de terți, care folosesc regulile lor, controlate de oamenii lor și folosesc aceste așa cum doresc ei, ci mai degrabă vom crea un cadru pentru a trata aceste date în conformitate cu un set de reguli care readuc utilizatorul în centru.”, potrivit lui Francesco Bonfiglio, CEO.

 

Lansat la 5 decembrie 2022 cu sprijin guvernamental, HUB-ul românesc GAIA-X  este o inițiativă a Asociației CIO Council – Asociația Directorilor de IT și Comunicații din România și ClusterPower, firmă care a dezvoltat lângă Craiova cel mai mare data-centre din România, printre primele trei în Europa; Ministerul  Cercetării, Inovării și Digitalizării a sprijinit proiectul GAIA-X în România.

 

Miza generală a proiectului dar și a fiecarui HUB regional/statal este aceea a dezvoltării economice, iar serviciile de infrastructură IT să fie un instrument, în centrul afacerilor. În acest moment HUB-ul GAIA-X România este în faza de dezvoltare. Iar discuțiile actuale pe lângă cooptarea companiilor de profil, IMM-urilor, universităților, centrelor de cercetare și administrație centrale vizează și identificarea unui proiect Light House al Hub-ului românesc fie că vorbim despre: producție, energie, sectorul public. La fel ca în alte state cu vechime în cadrul GAIA X, sectorul guvernamental nu poate sta indiferent la tectonica europeană într-un domeniu în care România nu duce lipsă de expertiză și inovație.

 

BACKGROUND

Este știută atenția pe care o acordă Bruxelles-ul, în 2023 energiei regenerabile, transformării digitale și migrației. Chiar dacă la prima vedere par teme independente, acestea sunt interdepedente în contextul viitorului Europei. Caracterul dinamic al domeniului tehnologic, precum și evoluția rapidă a acestuia au suscitat interesul tuturor actorilor implicați în utilizarea sau dezvoltarea instrumentelor digitale, aceștia intuind oportunitățile asociate. În prezent, noile tehnologii și-au dovedit deja capacitatea de a contribui la îmbunătățirea performanței în toate domeniile vieții sociale și economice.

 

DESPRE CLUSTERPOWER

ClusterPower asigură conectarea la 750 de centre de date din întreaga lume. ClusterPower a inaugurat primul centru de date de mari dimensiuni din România și primul hyperscale din Europa de Sud-Est, primul centru de date certificat Tier III de catre Uptime Institute, organizatia mondiala de certificare. Compania a fost fondată în 2019 și este unul dintre cele mai eficiente centre din lume care folosește motoarele pe hidrogen.

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “Inteligența Combinată”

Câteva idei despre Inteligența Artificială și impactul societal în editorialul meu semnat astăzi în Făclia.

--                                                                   

Vorbim mult despre Inteligența Artificială, cu toate că puțini conștientizează că utilizãm la scară largă anumite tehnologii AI de mai bine de 10 ani. Ca să dau doar un exemplu notoriu, Google Translate folosește algoritme AI pentru traducerea instantanee a textelor în diverse limbi.

Reacția la inovația tehnologică a fost de-a lungul timpului privită cu suspiciune. Iar când accesul s-a democratizat, diverse sectoare s-au adaptat la nou. Presa, banca, serviciile publice, toate se adaptează continuu digitalizării.

ChatGPT are deja un impact enorm la nivel societal, așa cum, la vremea lor, am fost impresionați de Wikipedia sau de căutările pe Google. Reacțiile se țin lanț. Cum adică, un robot să producă texte, imagini sau chiar video? Totuși, nu uitați însă, că omul este cel care a conceput aceste mecanisme.

Întreaga dimensiune a Inteligenței Artificiale se bazează pe trei blocuri clare. Vorbim în primul rând de bazele de date și indexarea lor în diverse matrice, pentru a da ˝semnale˝ către receptori adaptați. Avem apoi, și aici e pratic miezul tehnologic, algoritmul, adică mai pe înțelesul tuturor, un program care instruiește cum trebuie să se navigheze în baza de date respectivă pentru a extrage o informație clară. Ultima parte este legată de interfață, adică este forma de prezentare, fie text, grafic, voce, imagine sau video. Chiar și varintele lingvistice sunt forme de prezentare, având în vedere că limba engleză este pivotul în astfel de inovații tehnologice.

De ce ne este frică? Robotul ne va lua locul de muncă? Chiar așa de bine ne poziționăm ca ființe inteligente? Adică tot ce am studiat, se poate înlocui cu o baza de date, un algoritm și o interfață plăcută. Cred că aici greșim și ne subapreciem.

E mult mai înțelept să vedem strategic aceste schimbări, să vedem cum le accelerăm chiar. Trebuie schimbat modul de gândire. Nu e o bătălie între ei (roboții) și noi (oamenii). Un concept de Inteligență Combinată, pentru a identifica complementaritatile, este mult mai rațional. Poate nu e rău să întrebăm chiar roboții cum văd ei această conlucrare…

 

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – contribuție la un articol publicat de către EURACTIV.ro : Baterii „made în Europe” - va fi România la masă marii producții? Rivalii Europei: China, SUA

În ultimele 3 săptămâni, am secondat-o pe Oana Zamfir (jurnalist la Digi24) într-o cercetare despre oportunitatea economică a Românie ca membru UE. Totul ancorat în autonomia strategică europeană și parteneriatul instituții-business. Articolul a fost publicat de EURACTIV România.

 

----

 

Există tot mai multe apeluri pentru ca Uniunea Europeană să fie mai autonomă și mai independentă, rămânând, în același timp, deschisă altor economii. Conceptul de autonomie strategică deschisă reflectă dorinţa UE de a-şi urmări propriul curs pe scena globală, modelând lumea din jurul nostru prin leadership şi implicare, păstrând în acelaşi timp interesele şi valorile noastre. În esenţă, Uniunea Europeană va continuă să colaboreze cu partenerii pentru a promova această agendă pozitivă, dar va funcţiona autonom când va trebui. Ne întoarcem la teoria blocurilor, în care trebuie să ne cunoaștem resursa și să acționăm împreună. Apărarea europeană va deveni ceva practic fără doar și poate. Sănătatea europenilor, resursele minerale, produsele agricole, aprovizionarea continentului, chiar și un posibil buget euro, devin priorități urgente.

 

Într-un viitor cu zero emisii creionat de UE, în care mașinile electrice sunt folosite pe scară largă, bateriile sunt esențiale. În 2017, Comisia Europeană a creat Alianța Europeană a Bateriilor, o rețea prin care Uniunea își propunea să reducă din decalajul major față de principalii competitori din piață: China și Statele Unite. La momentul înființării Alianței (EBA), Uniunea nu producea mai deloc componente pentru baterii la scară largă și acoperea doar 3% din piață globală de profil.

 

Alianța Europeană a Bateriilor pornește de la o idee simplă: unirea forțelor și cooperarea în interiorul UE pe un lanț valoric astfel încât bateriile, inima revoluției industriale verzi, să fie fabricate “in house”. Baterii “made in Europe” pentru momentul în care cererea de mașini electrice va exploda. Apelul Comisiei din 2017 a fost lansat către toate statele interesate ale Uniunii Europene și actorii industriali pentru a se alătura lanțului valoric al bateriilor de la materie primă brută sau procesată, producție de componente pentru celule de baterii, producție de celule de baterii, producție de acumulatoare, producție de mașini electrice, până la componentă de reciclare. Totul cu finanțare de la Banca Europeană de Investiții. 6 ani mai târziu de la lansarea EBA, rețeaua cuprinde 800 de actori implicați industriali din sectorul public și privat care acoperă întregul lanț valoric și presupune investiții în jur de 180 miliarde de euro.

 

În primii ani de la lansare, Uniunea Europeană, prin Alianța Bateriilor, a devenit cel mai mare investitor în sectorul bateriilor din lume, cu investiții de două mai mari decât China. În 2019, de exemplu, UE a investit 60 miliarde de euro în timp ce China, doar 17 miliarde. Poate una dintre cele mai notabile realizări în cadrul EBA este construcția de gigafactories – fabrici care produc baterii pentru vehicule electrice pe scară largă. În 2020, cu o investiție de la Banca Europeană de Investiții, compania suedeză Northvolt construia prima prima astfel de giga factory din Europa. Planurile Northvolt estimau o capacitate anuală de producție a fabricii de 16 GWh care ar urmă să crească până la 40 de GWh. Prin comparație, China, principalul producător de baterii, a produs 230 GWh în 2019.

 

EBA a pornit cu planuri ambițioase, care vizau nu doar reducerea decalajului față de marii competitori ci și transformarea Uniunii Europene într-un lider mondial în industria bateriilor. Un obiectiv care pare destul de îndepărtat în acest moment din cauza unor probleme care au apărut pe lanțul valoric al bateriilor dar și din cauza unor evenimente majore: pandemia și războiul din Ucraina, care a dus la criză energetică și la creșterea prețurilor la energie. Totul s-a concretizat în blocaje și întreruperi în lanțul de aprovizionare amenințând climatul de investiții și competitivitatea europeană pe piață bateriilor.

 

Pe lanțul valoric, Comisia Europeană a constatat probleme majore în ceea ce privește accesul la materii prime esențiale pentru fabricarea bateriilor dar și lipsa forței de muncă calificate. Altfel spus, degeaba construiești giga factories dacă nu ai materii prime și ingineri cu pregătire specială în industria bateriilor. Încă din 2020 se cerea o atenție specială și investiții majore pentru accesul la materii prime în interiorul UE. Materii prime ca litiu sau cobalt sunt în momentul de față aduse în mare parte din afară Europei. Se așteaptă ca cererea de litiu să crească de 16 ori până la sfârșitul deceniului și să fie de 60 de ori mai mare până în 2050.

 

Problemele s-au adâncit odată cu lansarea Legii pentru Reducere a Inflaţiei din Statele Unite care oferă reduceri fiscale substanțiale cumpărătorilor de mașini electrice asamblate în SUA care folosesc baterii fabricate cu componente americane. Un studiu al Federației Europene pentru Transport și Mediu (Transport & Enviroment) arată că 68% din capacitatea anuală de producție de baterii planificată în Europa este în pericol.

 

Odată cu legea americană pentru reducerea inflației, SUA s-au poziționat ca fiind cel mai interesant loc din lume pentru a produce celule de baterii. Estimările arată că producerea de baterii ar costă cu 30-40% mai puțin în SUA dacă Uniunea Europeană nu va lua măsuri să contracareze stimulentele financiare americane.

 

Uniunea Europeană a răspuns. Luna aceasta, pe 16 martie 2023, Comisia Europeană a prezentat legea privind planul industrial bazat pe zero-emisii prin care Comisia și-a reajustat unele obiective. Legea propusă are ca scop accelerarea procesului de autorizare și creșterea accesului la finanțare pentru tehnologiile curate, printre care și bateriile. Potrivit lui Frans Timmermans, legea va permite obținerea mai rapidă a autorizațiilor, termene mai scurte, ghișee unice - proceduri mai ușoare. În privința materiilor prime esențiale, UE a anunțat ca își propune că până în 2030 să ajungem să extragem din solul Uniunii măcar 10% din materiile prime necesare, să prelucrăm 40% din necesar și 15% să reciclăm.

 

Cum se raportează România la Alianța Europeană a Bateriilor, o rețea care, dincolo de provocări, oferă oportunități uriașe - acces la finanțare, investiții, un salt industrial strategic și crearea a zeci de mii de locuri de muncă ? Din păcate, profilul României în cadrul Alianței Europene a Bateriilor este unul aproape inexistent prin comparație cu marii jucători Germania, Franța, țările nordice dar și cu țări din regiune ca Polonia, Ungaria sau Cehia.

 

Pe lista companiilor care fac parte din Alianța Europeană a Bateriilor, România apare cu un singur jucător, Prime Batteries Technology SRL, un producător de baterii litiu-ion. Start-up-ul înființat în 2016 de doi antreprenori locali și-au unit forțele cu conglomeratul EIT InnoEnergy, co-fondat de Uniunea Europeană și intenționează să investească un miliard de euro pentru a-și crește capacitatea de producție la 8GWh până în 2026, de la 0,2 GWh, cât este în prezent. Prin comparație, o giga fabrică poate produce anual chiar și de 200 de ori mai mult, până la 40 GWh, adică baterii pentru mai mult de jumătate de milion de mașini electrice.

 

De ce o singură companie din România face parte din Alianța Europeană a Bateriilor, este o întrebare care poate constitui un subiect de sine stătător. Cert este că România poate face mult mai mult pe lanțul valoric al bateriilor europene astfel încât să ajungă un jucător important în regiune.

 

Resursele sunt în est, industria e în vest. Cam așa poate fi descrisă în linii mari poza momentului în ceea ce privește Uniunea Europeană. Iar România are resurse.

 

Potrivit Institutului Geologic Român, țara noastră are zăcăminte de resurse aflate pe lista recent actualizată a materiilor prime strategice, esențiale pentru lanțul valoric al bateriilor. De pildă, Europa are un necesar de 7% litiu pentru producția de baterii litiu-ion dar produce doar 3%, deci este necesară dublarea producției. Ștefan Marincea, fost director al Institutului Geologic Român spune că țara noastră poate fi “în mod cert” o sursă importantă de litiu și grafit. Litiul se găsește în zona Munților Cindrel, la Contu-Negovanu. Argile cu potențial de litiu sunt în Dobrogea și la Moldova Nouă, dar avem și ape geotermale cu conținut de litiu în zona Bihorul de Sud. De asemenea, România are zăcăminte de grafit, din care se poate obține grafen, cel mai rezistent material cunoscut și cel mai bun conductor de electricitate. Este utilizat la baterii și avansul tot mai agresiv al producției de mașini electrice face din grafen un material extrem de căutat. În România, grafitul este explorat și exploatat în zona Valea Galbenă din Gorj.

 

Potrivit aceluiași expert, țara noastră are “depozite uriașe” de magneziu în zona Budureasa dar și bor, element critic pe care alții nu îl au și pe care în momentul de față, Europa îl importă din Turcia. În opinia profesorului în geologie, statul român ar avea o imagine clară a situației resurselor critice și a cantităților exacte pe care le deținem dacă ar exista investiții în acest sens. Cert este că 99% din resursele României sunt în acest moment nefolosite și orice interes în a activă și valorifica o astfel de resursă ar însemna un timp de așteptare de cel puțin 3 ani.

 

O altă slăbiciune a lanțului valoric al bateriilor unde România poate avea un rol esențial este lipsa acută de specialiști. Potrivit estimărilor Comisiei Europene este nevoie de cel puțin 800 de mii lucrători din Europa care să fie recalificați și perfecționați cu expertiză în domeniul bateriilor. Anticipând această problemă, Alianța Bateriilor a creat Academia Alianței care ajută la formarea și perfecționarea forței de muncă oferind expertiză în domeniu și parteneriate cu universități care introduc programe noi de licență și masterat pentru studenți. 

 

În iunie 2022, Academia s-a lansat și în România prin semnarea unui memorandum între Guvernul României și EIT InnoEnergy. România și-a luat astfel angajamentul perfecționării și recalificării a 20 de mii de lucrători în următorii 4 ani. Cu acea ocazie, premierul Nicolae Ciucă exprima și un obiectiv – atragerea de investiții de cel puțin două miliarde de euro în sectorul bateriilor în următorii 5 ani

 

Este nevoie de acțiuni concrete și de ceva mai multă viziune pentru ca România să treacă de la o țară cu potențial uriaș, una din care ne pleacă specialiștii, la o țară care are un cuvânt spus și un rol important de jucat în planul industrial strategic al Uniunii Europene.

 

Chiar dacă obiectivele Alianței Bateriilor au fost reajustate pe fondul crizelor suprapuse, România poate profita de avantajele uriașe pe care le oferă statutul de membru al Alianței Europene a Bateriilor, o rețea care este încă la început de drum și care este în căutare de soluții. România poate fi parte din soluție.

 

Este nevoie, în primul rând de cooperare interinstituțională și de o comunicare continuă între Guvernul României și actorii industriali. De asemenea, este esențial ca în sectorul privat românesc să existe interes și specialiști cu know-how în domeniu care să știe să aplice pentru proiecte majore de investiții. Fără o aplicație bine făcută, nu ai acces la finanțare și oportunități, așa cum s-a întâmplat în primă fază cu start up-ul românesc Prime Battery Technology. Un exemplu de bună practică ce poate fi replicat la o scară mult mai mare și care deschide inclusiv perspectiva unei prime fabrici giga în România, realizare care ar demonstra că țara noastră poate fi locul în care resursele și industria se pot întâlni.  

 

Dan LUCA / Bruxelles

 

 

 

 

 

 

 

Dan LUCA – editorial în Făclia: “De ce iubim Elveţia?”

Câteva idei personale despre cum este văzută Elveţia de la Bruxelles în editorial semnat astăzi în Făclia.

 

--

De mult vroiam să scriu câteva fraze despre Elveţia. Auzisem atâtea lucruri despre această ţară, în inima Europei, dar fără a face parte din Uniunea Europeană, încât cele două zile petrecute acum vreo 20 ani la o nuntă parcă nu erau suficiente. Am profitat acum 10 ani de vacanţa copiilor şi am hotărât să încercăm să ne rupem de cotidianul bruxellez printr-o ieşire în natură. Căci NATURA este cuvântul care defineşte cel mai bine Elveţia. O grijă fantastică pentru fiecare lac şi cascadă, pentru poteca de munte sau drumul forestier. O infractructură rutieră şi feroviară dusă până la perfecţiune te face să crezi că trăieşti cu adevărat o utopie!

Totul se face cu bun simţ, cu răbdare – de multe ori prea multă răbdare. De la plimbarea cu vaporaşul pe unul din zecile de lacuri sau transportul cu trenul-gondolă care ne-a dus până pe creastă unui munte de peste 2500 m, totul este foarte bine gândit. Pentru a vizualiza ceee ce descriu, intrați va rog pe internet, accesaţi cuvântul cheie Interlaken și probabil îmi veți da dreptate.

Ce zic elveţienii despre Uniunea Europeană? Nu prea văd să fie un subiect la ordinea zilei, având în vedere calitatea vieţii de la ei de acasă. Parcă totuşi cineva îşi amintea că există un Parlament European la Bruxelles şi că i-ar face plăcere ca turist să-l viziteze. Doar ca turist…

 

Prin tradiție, Elveția evită alianțele ce ar putea implica acţiuni directe militare, politice sau economice şi a păstrat neutralitatea de la sfârșitul expansiunii sale în 1515. Este notorie neutralitatea Elveției, dar parcă geopolitica și realitatea economică nu te lasă să te izolezi total. Din 2002, Elveția este membră a Organizației Națiunilor Unite, deși găzduia sediul european al ONU la Geneva cu mult timp înainte.

 

Un verișor de-al meu îmi povestea cum Elveția a deschis ușa emigranților din Balcani, iar acum echipele naţionale de fotbal și handbal sunt foarte competitive pe plan mondial.

 

Pragmatismul elvețian este mai puternic decât ne-am aştepta. Să nu uităm, Elveția este membră a spațiului Schengen, a cochetat chiar cu programul european de mobilități în educație – Erasmus. Aici este o parte interesantă. Elveția nefiind implicată nici în programul de cercetare europeană Horizon Europe, se pare că pierde mult la capitolul educaţie și cercetare. Zic asta, pentru că unii elvețieni doresc să aibă și o cetățenie a unei țări din Uniunea Europeană pentru a avea o ofertã educațională mai bună pentru copiii lor. Îmi amintește puțin de cei câteva mii britanici care lucreazã în sectorul privat al Bruxelles-ului european care s-au adaptat rapid dupã 24 iunie 2016. Cu un adevãraț simţ al realitãţii, majoritatea au dobândit şi cetãţenia belgianã sau irlandezã (ceva legislaţie ″pe stil moldoveano-român″ în care o bunicã de origine irlandezã te ajuta nesperat…).

 

Dan LUCA / Bruxelles

ChatGPT reopens the battle for information supremacy

For more than 20 years I have been following very carefully the adaptation of the European press to contemporary technology. In addition to freedom of expression, there is a topic that has been growing in intensity lately. We are talking more and more about the monetization of the media business in the context of the diversification of income sources, most of them adapting to the innovation that has appeared in recent years.

 

ChatGPT already has a huge societal impact, just as we were impressed by Wikipedia or Google searches back in the day. We talk a lot about Artificial Intelligence, although few realize that we have already been using certain AI technologies for more than 10 years. To give just one notorious example, Google Translate which uses AI algorithms for instant for the translation of texts.

 

Content production is a fascinating subject, and it is interesting to approach it from a communication angle, so not just from a technical one. The entire dimension of Artificial Intelligence is based on a few clear building blocks. We are primarily talking about databases and their indexing in various matrices, to give ˝signals˝ to adapted receivers. Then we have, and this is practically the technological core, the algorithm, i.e. more understandable to everyone, a program that instructs how to navigate in that database in order to extract clear information. The last part is related to the interface, that is, it is the form of presentation, be it text, graphic, voice, image or video. Even linguistic variants are forms of presentation, given that English is the pivot in such innovations.

 

At the first presentation of the product, somewhere around the end of 2022, ChatGPT mentioned that it uses certain databases, that is, documents published before the year 2019. Normally, the size of updated databases is a clear direction of action. A company that provides services in this sector scans and indexes an enormous amount of documents.

 

An exciting part, however, is the focus of a research on a certain predefined database. I understand that such projects exist at the level of the Belgian institutions. Specifically, in addition to identifying a certain number of legal documents from a certain period, on a certain subject, there is now the possibility of having a quick summary of what was written in the thousands of selected pages. The classic procedures of extracting content or creating new paragraphs are combined by an algorithm to give a final form, which is easily accessible to citizens.

 

On the Internet, we talk a lot about reference sources, that is, a certain content that makes a difference. We now have institutional information, academic research, articles published by prestigious media, and the list goes on. They are basically, you will say, the recommended links on the first page of an online search. Imagine the future though! The information presented according to the formula of a chatbot will come from certain databases, with the indexing planned by certain people, according to certain working hypotheses. A certain algorithm may suggest the text based on certain codes, for example to use only institutional sources or only academic research. In case of clear instructions, some documents, although in the public space, can be ignored or even classified as fake news.

 

The battle is just beginning. The battle to own the digital BENCHMARK of information on any subject is on. It's basically a battle to create the most credible and visible online space to inform citizens in chatbot format. Everything up to date, in real time, in all the languages of the Earth, free, and easy to access...

 

Dan LUCA / Brussels