miercuri, 13 septembrie 2017

Strategia Clujului pentru anul 2030

Urmãresc, mã implic și scriu cu mare plãcere despre dezvoltarea Clujului, deși mã aflu de vreo 20 de ani la 1762 Km distanţã. Încerc ca cel puţin o datã pe an sã petrec câteva zile în orașul în care m-am nãscut, de multe ori fiind implicat în proiecte publicistice, academice sau chiar politice.

Clujul s-a dezvoltat frumos în ultimii ani și acest lucru mã bucurã. Centrul Clujului rivalizeazã turistic cu orașe europene de rãsunet. Extinderea spaţiului pietonal face parte din strategia de confort oferitã de oraș. În 1995, în deschiderea anului academic de la Universitatea “Babeș-Bolyai”, încurajam public autoritãţile de la acea vreme în "a închide centrul orașului complet pentru a atrage turiști".

Ce trebuie fãcut în urmãtorii ani ? Permiteţi-mi sã expun câteva idei:
-      Elaborarea unei strategii Cluj 2030 – urbanism, ecologie, trasport, etc.
-      Continuarea extinderii spaţiului pietonal din centrul orașului (Bulevardul Eroilor, Str. Napoca, etc). Doar astfel se pot revitaliza economic și turistic anumite zone centrale.
-      Conectarea centrului orașului cu principalele zone, în special Gheorgheni, Mãnãștur, Grigorescu, Mãrãști, garã, spaţii universitare, stadion, prin adevarate "autostrãzi pentru biciclete".
-      O mai bunã conectare a aeroportului, eventual printr-un tren suspendat. Nu cred cã metroul este fezabil ca preţ.
-      Întãrirea capacitãţii liniei de tranvai Mãnãștur – garã.
-      Extinderea conceptului de bandã exclusivã pentru transport public (autobus, taxi, etc).
-      Instituirea zonelor și limitarea accesului mașinilor de tonaj în centrul orașului.
-      Interzicerea treptatã a mașinilor diesel în centrul orașului.

Dan LUCA / Bruxelles

miercuri, 6 septembrie 2017

Aur. Aur albastru… la 10 ani de exploatare digitalã

De ce lucrez în Bruxelles-ul european? Orașelul albastru a devenit treptat polul politic cu cea mai largã comunitate multiculturalã. Nu e doar Parlamentul European sau faimoasa Comisie Europeanã, sunt prezente aici și cele mai puternice ambasade. Orice dezvoltare economicã a Uniunii Europene trece prin sita legislativã a Bruxelles-ului, iar mii de structuri asociative ale industriei sunt în capitala Europei. Nu este mișcare sindicalã sã nu fie cordoonatã de sediul de la Bruxelles. Fiecare regiune sau oraș care se respectã, are oamenii sãi la centru.

Exploratori… asta suntem la Bruxelles. În fiecare zi explorãm necunoscutul pentru a crea o viaţã mai bunã pentru cei aproximativ jumatate de miliard de cetãţeni ai Uniunii, dar și pentru alte câteva miliarde prin acţiuni indirecte (vezi politica de vecinãtate, de dezvoltare și cooperare sau chiar relaţiile internaţionale cuprinse acum în matricea Serviciului European de Acţiune Externă – care cu siguranţã se va transforma dupã Brexit într-un adevarat Minister de Externe european).

Cãutãm în fiecare zi aurul albastru, și credeţi-mã investiţia fãcutã e imensã… Acţionarii (cetãţenii europeni) ne pãsuiesc, dar vor rezultate. Nu este un cec în alb, iar la ceas de crizã rabdarea celor care au investit în UE e pusã la încercare.

Munca celor de la Bruxelles e greu de cuantificat, permutãrile dintre sãlile de conferinţe și "teritoriul european" sunt presãrate de fiecare datã de o întrebare fundamentalã: aceastã "analizã de laborator", de multe ori sectorialã și marginalã, ne va ajuta sã descoperim mai ușor filonul european?

Am descoperit Europa fãrã sã îmi dau seama… la început, un joc de tineri la Cluj, în cadrul unei asociaţii studenţești, apoi descoperirea culturii europene prin participãri la conferinţe și universitãţi de varã… Acum vreo 20 de ani eram la Bruxelles un învãţãcel, dar pofta vine mâncând. Am descoperit treptat și eu mici filoane albastre. Cât de utile au fost Uniunii, e greu de evaluat. Cã sunt studenţii Erasmus pe care i-am ajutat în a avea mai bune condiţii în deplasãrile lor prin campania AEGEE din anii ’90, cã sunt beneficiarii proiectului PHARE din anul 2000 din echipa cãruia am fãcut parte, cã sunt cei aproximativ 10.000 de persoane pe care i-am întalnit ca director al EURACTIV în Bruxelles, Londra, Paris, Berlin, Madrid, Roma, Varșovia în care am discutat proiectele europene, cã sunt cele 4 cãrţi publicate, cã sunt vreo câteva sute de studenţi din 12 universitãţi pe care am încercat sã-i cãlãuzesc în cariera lor, cã e încercarea de a deschide real partidele politice românesti în a intelege cu adevarat afacerile europene sau Diaspora prin candidatura mea din 2009 pentru un mandat de deputat european, cã e clubul românilor din Bruxelles-ul european fondat în 2003, cã e…

Astãzi însã vreau sã vã mândresc cu blogul meu, lansat acum exact 10 ani. A fost o încercare care a prins. Vreo 2.500 de articole, citite pânã acum de aproximativ 125.000 persoane…

Istoria merge mai departe, mai ales ca urmãtorii 10 ani sunt plini de neprevãzut. Voi încerca sã folosesc blogul precum un "aparat de foraj" pentru a continua explorarea europeanã…

Dan LUCA / Bruxelles


joi, 24 august 2017

Bruxelles european – subiectele ultimelor 10 ani

Care sunt principalele subiecte europene în urmatoarele luni? Este aceeași întrebare la care încerc sã dau rãspuns de 20 de ani de la Bruxelles. În ultimii 10 ani comunic deschis pe acest subiect prin intermediul blogului lansat în 2007.

Acum un an Brexitul devenea cuvântul la modã, relansând indirect subiectul legat de viitorul Uniunii Europene.

Încã de acum doi ani Emmanuel Macron (pe atunci ministrul francez al Economiei) și Sigmar Garbriel cereau o mai puternică armonizare fiscală și socială în zona euro, prevestind Europa cu două viteze, în versiunea “franco-germană”.

Toamna anului 2014 era dominatã de referendumul din Scoţia. Era de asemenea momentul primelor analize despre impactul alegerilor primare la nivel european.

Foarte interesant cum alegerile din Germania de acum 4 ani îl propulsau pe Martin Schulz în poziţia de candidat al Stângii europene pentru funcţia de Președinte al Comisiei Europene.

În septembrie 2012 Cancelarul german relansa ideea unui Noul Tratat al UE, în contextul european pe care îl cunoaştem deja – sunt state membre care încă nu sunt de acord cu noile decizii de constituire a Uniunii Monetare Europene.

În toamna lui 2011, socialiştii francezi se felicitau pentru impactul pe care îl au alegerile primare în Franţa. Peste douã milioane şi jumatate de votanţi e o cifrã care impresioneazã, dând speranţe Stângii franceze într-un succes electoral în 2012.

În trimestrul al 3-lea din 2010 aparea primul posibil calendar pentru alegerile primare europene din 2014.

Dupã alegerile europene din 2009 erau întrebãri despre comunicarea europeanã și despre importanţa acestui portofoliu în structura Comisiei Europe.

În toamna lui 2008 apareau primele analize despre România ca a 7-a putere europeanã.

Iar acum 10 ani, prezentam rolul expertului de la Bruxelles.

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 13 august 2017

Vacanţã în Toscana şi Pãdurea Neagrã

De data aceasta vacanţa de varã mi-am petrecut-o în Italia şi Germania. Conform tradiţiei, prezint câteva impresii la cald. Mai ales cã am rezistat caniculei de 40 de grade…

Cele 7 zile petrecute în Toscana au fost intense, o combinaţie între meta-turismul de genul Pisa sau Florenţa, cu naturã, munte şi mare.

Da, meritã ajuns la Pisa pentru a vedea turnul înclinat. Sã fiu sincer e mai inclinat decât credeam…

Florenţa e ceva impunator, Dom-ul din centrul oraşului dominã urbea precum Sagrada Familia se impune în Barcelona. Opera lui Michelangelo e foarte prezentã, iar statuia lui David e plinã de graţie. Aşa cum zicea fiul meu, întâmplãtor tot David, “a lucrat maestrul ceva timp la aceastã statuie de 5 metri”. Ponte Vecchio trebuie parcurs pentru a vizualiza imaginea Florenţei de acum câteva sute de ani. Acum, zecile de magazine de bijuterii de pe pod îţi dau senzaţia bazarului de la Istanbul.

E foarte interesant sã vizitezi orasul Lucca, nu doar ca arhitecturã şi ţesut de strãduţe întortochiate, dar sã îţi vezi numele de familie pe fiecare perete al urbei e o senzaţie specialã...

Viareggio este locul unde muntele se întâlneşte cu marea. E un fel de Mamaia, dar care în locul lacului Siutghiol e un munte precum Ceahlãul. O infrastructurã turisticã impecabilã, o adevaratã plãcere în a petrece câteva ore la Marea Mediteranã italianã.

Desigur nu pot sã închei aventura italianã fãrã a vorbi de infrastructura rutierã. Nu doar autostrãzile, fãrã cozile de la “payage” pe care le avem în Franţa, dar felul cum a fost perforat muntele. Zeci de tunele de sute de metri sau chiar kilometri întregi. Doar autostrada Florenţa - Bologna are 44 de tunele şi peste 40 de viaducte sau poduri. Normal, un exemplu de urmat, mai ales cã noi visãm frumos ca autostrãzile sã treacã muntele şi încã ne împiedicãm în nesfârşitele studii de fezabilitate...

Trecând prin Elveţia, am ajuns în sudul-vestul Germaniei, într-o zonã cu rezonanţã. Zic asta fiindcã dacã pronunţi Munţii Padurea Neagrã gândul te poartã spre bine mediatizatul izvor al Dunãrii. Timp de o sãptãmânã am descoperit cu adevãrat ce înseamnã turismul montan. Fiecare sat are personalitatea sa. Fiecare casã e axatã pe a oferi servicii: hotel, restaurant, magazin, muzeu, etc. Un exempu creativ este şi Zauberwald-Pfad sau Magic Forest din Bernau. 4km printr-o pãdure, un traseu amenajat special pentru copii.

Desigur, totul este foarte cochet şi elegant. O combinaţie de culturã eleveţianã pe plai german. Foarte interesant, grupul ţintã este cetãţeanul german, nu turistul internaţional. Întreaga strategie de comunicare este doar în limba germanã.

Munţii Padurea Neagrã surprind plãcut. Lacuri precum cel de la Tarniţa (Cluj), dar la o altitudine de peste 1000m. Peisaje de vis precum cele din Mãrginimea Sibiului. Drumuri care urcã muntele la fel ca la Poiana Braşov.

E instructiv sã descoperi ţãrile şi regiunile Europei în vacanţã. Odihnã cu idei…

Dan LUCA / reîntors la Bruxelles

joi, 27 iulie 2017

Summer Erasmus – a possible new European Education Programme?

The European Union can encourage and facilitate cooperation between Member States in order to develop quality education, however unlike in other policy area's the EU cannot harmonise any law or regulation of the Member States. The content and organisation of education systems and their cultural and linguistic particularities are fully in the hands of the Member States. 

There is therefore very little what EU Institutions can do in terms of education policy. They can however encourage and facilitate voluntary cooperation between Member States. This is why the EU Institutions carry out the strategy of setting-up programs, instead of doing the impossible: imposing legislation. 

They encourage and facilitate cooperation between Member States by dangling a very attractive carrot in front of the national competent authorities. Probably the most famous example is the Erasmus program, already active since the 1980's. The European Commission states: “ERASMUS has become a driver in the modernisation of higher education institutions and systems in Europe”. 

For my PhD thesis, which I finished 10 years ago, I did research to find new programs in the EU education area: today's education does not sufficiently reflect a European dimension. The practical part of my research was done by an NGO (AEGEE-Europe) – a project under the name Eureca. EURECA was conceived as a Campaign for European Education focusing on five main aims:
Ø  Raising awareness for the importance of Education for the future integration of Europe and its citizens;
Ø  Establishing a dialogue and an open exchange of ideas (horizontal - among students of all disciplines - and vertical - between students and decision-makers);
Ø  Underlining the role that the European Union is playing in influencing European Education;
Ø  Paying special attention to the role that Media can play in this issue;
Ø  Elaborating a Proposal for a New Education Program.

Main conclusions of the research:
Ø  In the contemporary world students treat their summer break as a vital period for personal development and learning. We believe that setting up framework for accessible short courses, up to one month, would bring out better cultural understanding and academic enrichment for one’s studies. Such action will involve new technologies and offer opportunities for students who fall out of current mobility scheme;
Ø  Open to the youth in general, not only to students (age: 18 – 26);
Ø  Implementation via European and regional structures, not involving the national structures;
Ø  The “mobility” should be only co-financed by an EU program (50%), the rest is supported by the regional and local authorities and private sector.

I proposed a “Summer Erasmus” program, a supplement to the Erasmus program, which would complement it by enabling students to develop themselves through a 'summer university'. An example of an association already that is experienced in carrying out summer university programs is AEGEE-Europe. In 2011 they had 77 participating universities, which accounted for over 2200 places. Their reach seems a bit limited, but the structures in place make a good and strong example for a “Summer Erasmus” program.

This proposal has already been presented to the two EU Commissioners responsible for Education (Viviane Reding in 2003 and Jan Figel in 2006), but without success for the 2007-2013 programs. 

In my view, Europe is in need of innovation, continuous development and opportunities in the field of education. Taking the 2021-2027 'Erasmus for All' proposal into consideration: yes, this might make the existing structures and programs more accessible and efficient.

Dan LUCA / Brussels

marți, 25 iulie 2017

Toamna politicã europeanã. Subiecte de urmãrit

Normal cã la sfârșit de iulie fie suntem în vacanţã (99% dintre noi), fie ne gândim la vacanţã (eu cu siguranţã), dar parcã nu e rãu sã anticipãm evenimentele politice ale toamnei europene.

Negocierile prilejuite de Brexit vor continua sau mai bine zis vor începe cu adevãrat. Echipa britanicã are nevoie de un cantonament de varã (la mare – Venus? și apoi la munte – Mãrișel?) pentru a intra în formã. Pânã acum, doar cu prezenţa la stadion, nu se câștigã puncte cu Barnier team.

Profitând de Brexit sau nu, discursul președintelui Comisie Europene Juncker despre Starea Uniunii trezește mare interes. Dupã "încãlizirea" cu cele 5 scenarii din martie 2017, 13 septembrie este data perfectã pentru a prezenta de fapt al 6-lea scenariu. Desigur aceastã concluzie este emergenţa faimoaselor dezbateri cu cetãţenii organizate pe platoul continental.

Nu înţeleg de ce atâta tango polic, Uniunea Europeanã și liderii sãi sunt determinaţi sã treacã la o Europã cu mai multe viteze, de fapt douã, eurozona și ceilalţi. Probabil cã deja la Summit-ul din decembrie 2017 vom avea confirmarea și foia de parcus pentru reforma instituţiilor europene. Apreciez dinamica romaneascã pe acest palier, dar ceea ce citim pe pagina BNR cum cã "anul 2019 este menţinut de către autorităţi ca obiectiv pentru adoptarea monedei unice" mi se pare cam nerealist.

Toamna europeanã ne mai oferã alegerile federale din Germania, în care actualul cancelar va schimba cel mai probabil partenerul de coaliţie, lãsând social-democraţii lui Martin Schulz în opoziţie.

Mult mai asteptat e subiectul Franţa, deși dupã alegerea lui Macron ca președinte lucrurile pãreau sã intre într-o rutinã plãcutã. Protestele și grevele sunt asteptate în special datoritã reformei legii muncii. Este de fapt momentul când stanga radicalã, bine coagulatã în primavarã în jurul candidatului Jean-Luc Mélenchon va mobiliza mișcãri ample. De urmãrit în special opinia studenţilor francezi, suporteri declaraţi ai liderului de Stânga.

Catalunia pare determinatã sã își obţinã independenţa, iar referendumul din 1 octombrie 2017 stârnește deja reacţii virulente la Madrid. O eventualã declaraţie de independenţã poate duce la lansarea proceselor asemãnãtoare în Scoţia, sau chiar în Flandra.

Sã nu uitãm de prietenii bulgari, care pregãtesc preluarea Președinţiei UE la sfârșitul acestui an. Ca și pentru România este o oportunitate pentru Bulgaria de a se afirma ca un partener de valoare, respectat de către ţările din nucleul dur al UE şi ca forţă pro-europeană printre statele din Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care ţări precum Ungaria sau Polonia par să se îndepărteze de idealul european şi întreţin relaţii tensionate cu instituţiile europene.

Dan LUCA / Bruxelles





joi, 29 iunie 2017

Germania și UE vãzute de la Berlin – varianta 2017

Dupã o pauzã de o jumãtate de an, am petrecut din nou câteva zile la Berlin. Un suflu pozitiv dominã Germania, iar Europa este subiectul preferat de discuţii. Deși mai avem 3 luni pânã la alegerile federale, se pare cã Angela Merkel va reuși fãrã mari probleme recâștigarea titlului de cancelar. Al 4-lea sãu mandat se preconizeazã a fi sprijinit de o nouã majoritate, de centru-dreapta (creștin-democraţi și liberali). Da, vom asista la revenirea liberalilor în Parlamentul Germaniei, cu un scor suficient de mare pentru a ajuta la formarea noii coaliţii la putere. Chiar dacã Martin Schulz a reîmprospãtat SPD-ul, electoratul german e dificil de convins, iar cel mai probabil Stânga va intra în opoziţie dupã alegerile din septembrie 2017.

Pentru a înţelege aceste mișcãri politice m-am adresat experţilor politici din Berlin. "Nu se schimbã liderul ţãrii pe timp de crizã. Dar este o crizã atipicã în Germania. Economia merge bine, iar șomajul e la cifre decente, lumea o duce bine aici. Existã însã crizele din jurul Germaniei care coaguleazã naţia germanã în jurul actualului cancelar. Putin, Erdogan, Trump, dar și viitorul UE împing Germania în a alege experienţa politicã în locul neprevãzutului”, concluziona analistul politic german.

Se așteaptã multe de la UE în Germania, iar alegerile recente din Franţa dau speranţe pentru o accelerare a procesului de integrare europeanã.

Câteva cuvinte despre Berlinul anului 2017. Apar aici foarte multe start up-uri în domeniul IT-ului, se dezvoltã o artã contemporanã interesantã, dar întâlnim tot mai multi tineri acaparaţi de mitul comunicãrii politice.

Ca o picanterie, Berlin e poate singurul oraș în care taximetriștii sunt fericiţi…

Dan LUCA / Bruxelles