În contextul jurnalistic actual, mulţi dintre jurnaliştii de succes au ales să se reorienteze spre activitatea de comunicare corporate sau în cadrul administraţiilor. Mona Nicolici spune că aceasta nu a fost o decizie uşoară, “pe care orice ziarist o ia doar dacă este constrâns cu adevărat”. Dar pregătirea anterioară o ajută mult, reuşind astfel să prezinte presei mai puţin experimentate, ideile cu adevărat importante.
Dar de ce “pleacă” jurnaliştii? ... dezamăgiţi de presa din România şi „orice comparaţie dintre emisiunile de ştiri de la noi şi cele din occident este nulă şi neavenită. Emisiunile din Occident vorbesc despre ce se întâmplă cu adevărat în lume, iar ale noastre despre faptul divers, despre infracţionalitatea măruntă, fără context şi cel mai mic învăţământ pentru cititor", spune Radu Coşcarcă, după 15 ani de jurnale televizate. A devenit consultant de comunicare, fiind în prezent directorul relaţiilor externe al companiei Enel: coordonează comunicarea internă, comunicarea externă şi relaţiile instituţionale. „Eşti de partea celor intervievaţi şi îi sfătuieşti cum să împacheteze cât mai bine mesajele pe care le au de comunicat. Capeţi un tablou mare, iar tu eşti în poziţia unui strateg militar care se află pe o culme de deal şi îşi poziţionează detaşamentele."
„Se pun speranţe mari în online, jurnalistul trebuie să le facă pe toate, ceea ce nu e neapărat rău, dar un ziar complet nu poate fi ţinut cu 20 de oameni. Când salariile nu sunt suficiente, oamenii devin demotivaţi, iar jurnaliştii au nevoie să ştie că ziarul are o direcţie, o stabilitate. Presa trebuie să îşi revină, societatea are nevoie de jurnalişti foarte buni, cu vocaţie", spune Iulian Bortoş, fost redactor-şef la Capital, acum şef Comunicare Externă, E.ON.
Dan LUCA / Bruxelles
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu