În ultimii 20 de ani am asistat la diverse crize, unele
cu impact european sau chiar mondial. Piaţa afacerilor europene a fost de
fiecare datã foarte sensibilã la aceste fenomene. Câteva exemple sunt demne
de semnalat.
Îmi amintesc şi acum faimoasa zi de 9/11, 11
septembrie 2001. Lucrând
deja la EURACTIV, am simţit cum întreaga activitate de la Bruxelles
a paralizat. Toatã lumea punea întrebãri, lansa scenarii şi preconiza cum acest
eveniment major va schimba lumea. Într-un material publicat
în prima mea carte, prezentam atmosfera
toamnei 2001: „Frica de mişcare” este expresia ce defineşte perfect situaţia
actualã. Frica de a deschide scrisori pentru a nu fi infestate cu antrax, frica
de a cãlãtori cu avionul, frica de a te exterioriza. Dupã ce aviaţia americanã (şi britanicã) a atacat talibanii pe 7
octombrie 2001,
situaţia
s-a mai relaxat, dar totuşi câteva luni a fost greu sã interactionezi pe
subiecte de politici sectoriale în capitala Europei.
Primãvara anului 2005
ne-a adus o
crizã atipicã, demnã însã de menţionat. Întreaga
Europã a fost şocatã de dubla respingere a Constituţiei Europene la
referendumurile din Franţa şi Olanda. Procesul de ratificare ajunsese în impas,
iar în iunie 2005 liderii UE au hotărât să înceapă o “perioadă de reflecţie”
înainte de a decide încotro să se îndrepte după această criză. Precizam atunci,
într-un articol cu titlul „Titanicul” european
ia apă, dar căpitanii ne asigurã cã nu se scufundă,
că procesul construcţiei europene intră pe un drum lung al „regândirii”,
în care „visul european trebuie adus la realitate”.
Criza financiarã şi economicã a lovit puternic
Bruxelles-ul european în 2008. Scriam
în toamna acelui an cã în cazul Uniunii
Europene, răspunsul la criză a fost întârziat, dar a fost un exerciţiu
pentru statele membre, care au fost constrânse să comunice între ele, să facă
compromisuri, şi să înveţe să se exprime într-o singură voce. “Noua voce a
Uniunii” este dovadă că putem avea acţiuni de anvergură pe plan comunitar.
Criza
terorismului a avut un impact enorm asupra afacerilor europene.
Cele douã bombe detonate în 22 martie 2016 la Bruxelles au oripilat societatea
europeanã. “În staţia de metrou De Brouckere suntem rugaţi sã ieșim
din metrou și sã pãrãsim incinta. La suprafaţã suntem informaţi cã la 4 staţii
de unde ne aflam au avut loc explozii masive în garnitura de metrou. Conform
planificãrii trebuia sã ajung în acea staţie cam în 5 minute’’, povesteam
atunci pentru Ziarul
Financiar.
Desigur, ne este încã proaspãtã în memorie primãvara lui
2020, când Bruxelles-ul a fost lovit de criza pandemicã. Prezentam atunci cum
s-a adaptat lobby-ul de la Bruxelles crizei Corona. “Ultimele
luni confirmã aceastã tendinţã de a interacţiona virtual. Întrebarea este cum
va arãta piaţa de afaceri europene în 6-12 luni, care este noul normal?’’.
Chiar şi evenimentul de anul acesta din Statele Unite a
avut un impact asupra Bruxelles-ului. Pe 6 ianuarie 2021, cu ochii pe CNN,
Uniunea Europeanã era şocatã de mişcãrile anarhice din capitala americanã. Pânã
la investitura oficalã a lui Biden de pe 20 ianuarie au fost momente de aşteptare
strategicã…
Din pãcate crizele continuã. Pandemicã,
economicã, politicã, societalã… Mult succes oriunde v-aţi afla!
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu