România în capitala Europei (2007 – 2011)

În cadrul unei conferinţe organizate acum vreo 4 ani de către Clubul “România-UE” Bruxelles, am prezentat studiul “România în capitala Europei”. Cu acest prilej românii din Bruxelles-ul european propuneau 12 recomandări în ceea ce priveşte viitorul reprezentării româneşti la Bruxelles şi modalităţile în care România se poate afirma cu succes în cadrul Uniunii Europene.

Le redau în forma respectivă, cu menţiunea că majoritatea sunt încă valabile, şi – din păcate însă - nematerializate:

1. Este important ca Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, fiind vocea instituţonală a României în Bruxelles-ul european, să dezvolte un segment comunicativ foarte puternic, implicând în acest mecanism şi alte instituţii româneşti.

2. Oamenii de afaceri din România trebuie să înţeleagă că doar împreună, prin coagulare sectorială naţională, pot să reprezinte o voce credibilă la nivel european. Formarea structurilor industriale naţionale, alegerea democratică a reprezentanţilor, racordarea la federaţiile europene şi o prezenţă europeană activă este cheia succesului. Prezenţa fizică în Bruxelles este crucială pentru sectoarele româneşti cu valenţe de top european.

3. Reprezentanţele regionale din România, şi în special cele 8 regiuni de dezvoltare, trebuie să îşi intensifice prezenţa în Bruxelles, iar deschiderea reprezentanţelor permanente la Bruxelles trebuie luată în considerare pentru strategia pe termen mediu.

4. Presa românească trebuie să îşi definească în mod clar strategia pentru noul statut al României, de ţară membră a UE. Informarea asupra dezvotărilor europene majore este deosebit de importantă, trecând peste informaţia de senzaţie care nu aduce de cele mai multe ori consistenţă dezbaterii. Investiţia în a avea jurnalişti acreditaţi în permanenţă la instituţiile europene este cheia către înţelegerea dinamicii politicilor europene, având un beneficiu indiscutabil asupra calităţii informaţiei.

5. Sectorul neguvernamental din România trebuie să îşi dezvolte progresiv afilierea la reţelele europene neguvernamentale, majoritatea cu sedii europene în Bruxelles. Vizibilitatea europeană este necesară în atragerea fondurilor atât de vitale proiectelor derulate.

6. Universităţile din România trebuie să pună accent tot mai mare pe cercetare. Milioanele de euro alocate acestui sector din bugetul comunitar sunt accesibile, dar e nevoie de o informare în timp real şi o pregătire a personalului calificat în asigurarea managementului proiectelor.

7. Partidele politice şi reprezentanţii acestora din Parlamantul European trebuie să încerce să aducă în oferta politică, cât mai multe dezbateri politice europene, pe care să le proiecteze pe structura naţională sau chiar pe cea locală. Cetăţenii au nevoie de mesaje simple despre UE, iar parlamantarii europeni trebuie să îşi asigure rolul de intermediari între structurile europene şi cetăţenii români.

8. Firmele de consultanţă din România trebuie să înţeleagă că au nevoie de o vizibilitate puternică în Bruxelles dacă emit pretenţii la fonduri europene de milioane.

9. Românii sunt aşteptaţi în Bruxelles-ul european. Ei nu trebuie să ezite în a efectua vizite de informare, stagii de formare la Bruxelles sau în a studia politicile europene în instituţii academice din Bruxelles.

10. Funcţionarii români din instituţiile europene, chiar dacă în majoritatea lor cu contracte temporare, trebuie să fie mândri că provin din România. Identitatea naţională nu trebuie pierdută lucrând în administraţia europeană, iar colegii lor europeni îi vor aprecia mai mult dacă sunt la curent cu dezvoltările României.

11. În România, la nivel local trebuie dezvoltate platforme locale de comunicare, care grupează: instituţii (Primărie, Prefectură, Consiliul Judeţean, Consiliul Local), Camera de Comerţ şi Industrie, universităţi, presa locală, ONG-uri şi filiale locale ale partidelor politice. Interesul local este foarte important în dezvoltările europene, iar noile mecanisme trebuie formate cât mai rapid.

12. Clubul „România-UE” Bruxelles trebuie să se dezvolte în continuare şi să se deschidă nu doar românilor care lucrează în sectorul privat al afacerilor europene din Bruxelles, ci şi celorlalţi actori din capitala europeană (funcţionarilor europeni de origine română, reprezentanţilor de afaceri sau din mass-media). Numai împreună, românii care lucrează în structura europeană pot asigura succesul global al României în Bruxelles-ul european.

Dan LUCA / Bruxelles