Într-un recent material publicat de ziarul Făclia,
am subliniat câteva din sugestiile românilor din capitala comunitară, experţi
în afaceri europene, care au contribuit cu materiale pe acest blog.
...............
Conform experţilor români
implicaţi în diferite activităţi în Bruxelles-ul european, la cei cinci ani şi
jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, România a evoluat, atît ca şi
prezenţă, cît şi ca manifestare, însă există încă multe ineficienţe şi
anormalităţi.
Cu deosebită plăcere, am avut
ocazia să găzduiesc recent pe blogul Casei Europei, gînduri ale cîtorva
prieteni români din Bruxelles, experţi în afaceri europene, despre evoluţia
României ca membru al UE şi potenţialul său european.
Cum am mai spus şi cu alte
ocazii, România trebuie să depăşească stadiul de simplu stat membru, asistat,
şi să îşi exercite drepturile, susţinîndu-şi interesele naţionale în şedinţele
forumurilor de decizie europene.
Pentru aceasta, după cum
spunea Raul Rădoi, coordonator GrupRomania, în primul rînd este necesară
conştientizarea importanţei acestei surse de politici şi legislaţie pe care o
reprezintă capitala europeană şi implicarea sectorului public şi privat din
România în fasonarea regulamentelor, a directivelor, în conformitate cu
interesele lor legitime, totul într-o manieră evolutivă.
România are nevoie de mult mai
multe acţiuni pentru dezvoltarea imaginii de ţară, lobby-ul are încă conotaţii
negative, şi acest lucru este total greşit. Cînd 75% din legislaţia naţională
este stabilită la Bruxelles, prezenţa companiilor româneşti aici este
insuficientă, după cum bine preciza şi Ştefan Morcov – vice-preşedinte SIVECO
România.
Dacă regiunile şi oraşele din
România ar fi mult mai bine reprezentate aici, ar putea afla “live” despre
parteneriate posibile, despre fondurile europene disponibile, cît şi despre
procedurile legislative cu efecte cruciale, după cum sugera şi Andreea Per. În
privinţa companiilor private din România, acestea au nevoie să afle despre
noile reglementări care le pot afecta activitatea, înainte de a fi transpuse în
legislaţia naţională, nu doar pentru că au o şansa de a participa activ la
crearea legii, ci şi pentru că astfel cîştigă timp în planificarea strategiilor
pe termen mediu şi lung.
După cum sugera şi Raluca
Anghel, care lucrează pentru o multinaţională în Bruxelles, un alt potenţial de
creştere pentru România este investiţia în cercetare şi inovare, cu rezultate
ce au impact direct asupra productivităţii şi competitivităţii în domenii strategice,
cu mari deficienţe, precum administraţia publică, sisteme de sănătate sau cel
al educaţiei.
Cu experienţa dobîndită ca şi
corespondent de presă la Bruxelles, Magdalena Moreh subliniază foarte bine –
sînt foarte multe domenii de interes, acele teme mărunte, unde fie nu contăm
deloc, fie sînt subiecte pe care nu sîntem capabili să le aducem mai în faţă,
deşi am fi în avantaj.
Ca să nu îşi imagineze
cititorii că România se află la marginea unei prăpastii foarte adînci, Raluca
Anghel crede că, în viitor, o persoană în căutare de informaţii despre România
ar putea găsi următorul rezultat: “O republică parlamentară democratică situată
în Estul Europei şi caracterizată prin: inovaţie şi avans tehnologic,
prosperitate economică în multiplele sectoare economice, un grad ridicat de
ocupare a forţei de muncă şi un sistem educaţional eficient, ancorat la
realitatea externă, cu societăţi comericale competitive la nivel european şi
internaţional, activitate intensă de comerţ, relaţii diplomatice puternice, un
actor important pentru Uniunea Europeană”.
Ca să închei, vreau să-l citez
pe Radu Magdin, expert în comunicare politică, cel care exprima recent
contextul politic actual: “Din percepţie obiectivă sau subiectivă, Bruxelles-ul
a devenit preocupat de noi; s-a strigat la Bruxelles: “România, UE!”. Apoi noi
ne-am întors privirea spre ce are de spus Bruxelles-ul, şi în faza de “UE,
România!” am rămas pînă acum. După 30 iulie 2012, trebuie să ne revenim, ca
imagine şi influenţă, e în interesul nostru”.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu