Prin
intermediul Business
Magazin am prezentat astãzi câteva date despre investiţiile în comunicare din
Bruxelles-ul european
-----
Bugetul
anual pentru public affairs/ comunicare (excluzând costurile cu
personalul) al celor 3.000 de federaţii ce reprezintă industriile din cadrul UE
la Bruxelles a ajuns la 191 de milioane de euro în 2016, în creştere cu 21%
faţă de 2009, când această valoare se plasa la 158 de milioane de euro,
potrivit unui studiu al Institutului EurActiv din Bruxelles. În acelaşi
timp, corporaţiile cheltuiesc pe comunicare la Bruxelles circa 73 de milioane
de euro, în creştere cu 3% faţă de anul 2009, potrivit aceleiaşi surse.
Dan
Luca, directorul institutului EurActiv spune că în aceste bugete intră
activităţi de monitorizare şi reprezentare a iniţiativelor legislative,
comunicare şi lobby. Din studiul derulat de EurActiv reiese că peste jumătate
dintre cele 400 de corporaţii analizate cheltuiesc peste 100.000 de euro pentru
activităţi de comunicare/public affairs la Bruxelles, excluzând costurile cu
personalul: peste 33% dintre companiile chestionate au declarat că investesc în
această direcţie mai mult de 250.000 de euro, între 101.000 şi 250.000 de euro
(17%), între 51.000 şi 100.000 de euro (10%), 26.000-50.000 de euro (17%), mai
puţin de 25.000 de euro (23%).
În
acelaşi timp, peste jumătate dintre federaţii au un buget alocat activităţilor
de comunicare de circa 25.000 de euro: 10-25.000 de euro - 27%, mai puţin
de 10.000 de euro - 18%, 25.000 - 50.000 de euro - 17%, 50.000-100.000 de euro
- 13%, mai mult de 100.000 de euro - 20%.
Aproape
jumătate dintre corporaţii sunt reprezentate în birourile de la Bruxelles de
doi - cinci angajaţi cu normă întreagă (43%), 23% au peste 10 astfel de
angajaţi, 13% au între 6 şi 10 angajaţi full time la Bruxelles, iar 13%
dintre cele 400 de companii analizate au câte un angajat full time, în timp ce
9% nu sunt reprezentate la Bruxelles prin astfel de angajaţi.
Aproape jumătate
dintre federaţiile de la Bruxelles au mai mult de 10 oameni în birourile lor de
la Bruxelles (43%), între 6 şi 10 (22%), între 2 şi 5 angajaţi (25%), un
angajat full time (5%), mai puţin de un angajat (5%), niciun angajat (mai puţin
de 5%).
Astfel,
corporaţiile au un buget semnificativ mai mare alocat comunicării la Bruxelles
pentru echipe formate din mai puţini oameni decât federaţiile, observă Dan
Luca.
Potrivit
directorului institutului EurActiv, cele mai puternice tipuri de lobby de la
Bruxelles sunt: lobbyul ţărilor membre, apoi lobbyul industriilor, apoi cel al
ONG-urilor (spre exemplu, Green Peace, WWF), al regiunilor şi al
universităţilor.
”Sunt
în jur de 3.000 de federaţii care au un secretariat aici la Bruxelles, multe au
în jur de 10 persoane în staff – acest lucru nu înseamnă că fac
toţi lobby la Bruxelles. Dintre acestea, aproximativ 300 au şi membri români”,
descrie Dan Luca situaţia reprezentării româneşti din capitala Uniunii Europene.
Potrivit
lui Dan Luca, sectoarele româneşti bine reprezentate la Bruxelles sunt: energia
(prin Centrul Român al Energiei, de pildă); notarii publici din România;
UNCJR – Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene – din 2003; IT-ul românesc
(Romanian Office of Science and Technology – activitate a agenţiei române de
cercetare – Ministerul Cercetării, mai multe universităţi axate pe cercetare,
companii din domeniul tehnologiei precum Siveco şi Teamnet).
Potrivit
informaţiior disponibile oferite de Registrul Transparenţei, o platformă ce are
drept misiune transparentizarea lobby-ului dintre Parlamentul European şi
organizaţiile care fac lobby, Institutul Naţional pentru Cercetare şi
Dezvoltare în Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei este instituţia cel
mai implicată în astfel de acţiuni, dacă ne uităm la valoarea costurilor de
lobby declarată, de peste 10 milioane de euro, urmată de Academia Navală
Mircea cel Bătrân (7,75 - 7,99 milioane de euro), Academia Aeriană Henri
Coandă (2 - 2,4 milioane de euro) şi Viticola Corcova (1,5 milioane de
euro). Celelalte organizaţii înscrise în registru au declarat
valori mai mici de 1 milion de euro şi, în majoritatea cazurilor,0.
”Trebuie
să fii pe piaţă, să monitorizezi, abia apoi să ai un rezultat – nu se prea
întâmplă în cazul României, unde este nevoie de construirea unei culturi a
comunicării. Ţara noastră este un stat membru nou – trebuie să ne batem pentru
noi, cel mai puternic lobby din Bruxelles este cel din ţările membre, iar noi
nu avem unul coagulat, aceasta e o problemă şi ar trebui să ne gândim să o
rezolvăm pentru a ne apăra interesele şi a fi luaţi în discuţie”, explică
Dan Luca, directorul institutului EurActiv din Bruxelles necesitatea
reprezentării României la Bruxelles prin structuri de comunicare.
Dan
LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu