De data
aceasta vacanţa de varã mi-am petrecut-o în Italia şi Germania. Conform tradiţiei, prezint câteva impresii la cald. Mai ales cã am rezistat
caniculei de 40 de grade…
Cele 7 zile
petrecute în Toscana au fost intense, o combinaţie între meta-turismul de
genul Pisa sau Florenţa, cu naturã, munte şi mare.
Da, meritã
ajuns la Pisa pentru a vedea turnul înclinat. Sã fiu sincer e mai
inclinat decât credeam…
Florenţa e
ceva impunator, Dom-ul din centrul oraşului dominã urbea precum Sagrada Familia se impune în
Barcelona. Opera lui Michelangelo e foarte prezentã, iar statuia lui David
e plinã de graţie. Aşa cum zicea fiul meu, întâmplãtor tot David, “a lucrat maestrul
ceva timp la aceastã statuie de 5 metri”. Ponte Vecchio trebuie
parcurs pentru a vizualiza imaginea Florenţei de acum câteva sute de ani. Acum,
zecile de magazine de bijuterii de pe pod îţi dau senzaţia bazarului de la
Istanbul.
E foarte interesant sã vizitezi orasul Lucca, nu doar ca
arhitecturã şi ţesut de strãduţe întortochiate, dar sã îţi vezi numele de
familie pe fiecare perete al urbei e o senzaţie specialã...
Viareggio
este locul unde muntele se întâlneşte cu marea. E un fel de Mamaia, dar care în locul lacului Siutghiol
e un munte precum Ceahlãul. O infrastructurã turisticã impecabilã, o adevaratã
plãcere în a petrece câteva ore la Marea Mediteranã italianã.
Desigur nu pot
sã închei aventura italianã fãrã a vorbi de infrastructura rutierã. Nu doar autostrãzile,
fãrã cozile de la “payage” pe care le avem în Franţa, dar felul cum a fost
perforat muntele. Zeci de tunele de sute de metri sau chiar kilometri
întregi. Doar autostrada
Florenţa - Bologna are 44 de tunele şi peste 40 de viaducte sau poduri. Normal,
un exemplu de urmat, mai ales cã noi visãm frumos ca autostrãzile sã treacã muntele
şi încã ne împiedicãm în nesfârşitele studii de fezabilitate...
Trecând prin Elveţia, am ajuns în sudul-vestul
Germaniei, într-o zonã cu rezonanţã. Zic asta fiindcã dacã pronunţi Munţii Padurea Neagrã gândul te
poartã spre bine mediatizatul izvor
al Dunãrii. Timp de o sãptãmânã
am descoperit cu adevãrat ce înseamnã turismul montan. Fiecare sat are
personalitatea sa. Fiecare casã e axatã pe a oferi servicii: hotel, restaurant,
magazin, muzeu, etc. Un exempu creativ este şi Zauberwald-Pfad sau Magic Forest din Bernau. 4km printr-o
pãdure, un traseu amenajat special pentru copii.
Desigur, totul
este foarte cochet şi elegant. O combinaţie de culturã eleveţianã pe plai
german. Foarte interesant, grupul ţintã este cetãţeanul german, nu turistul
internaţional. Întreaga strategie de comunicare este doar în limba germanã.
Munţii Padurea
Neagrã surprind plãcut. Lacuri precum cel de la Tarniţa (Cluj), dar
la o altitudine de peste 1000m. Peisaje
de vis precum cele din Mãrginimea Sibiului. Drumuri care urcã muntele la fel ca
la Poiana Braşov.
E instructiv sã
descoperi ţãrile şi regiunile Europei în vacanţã. Odihnã
cu idei…
Dan LUCA / reîntors la Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu