Planul de 10 ani al UE

Prin alegerea Ursulei von der Leyen ca Președinte al Comisiei Europene, Uniunea Europeanã intrã într-o nouã etapã a dezvoltãrii. Sprijinitã de "Coaliţia pro-europeanã scurtã", dar și de puternicele ţãri precum Germania, Franţa sau Spania, prima femeie președinte poate sã întruchipeze reînnoirea mult așteptatã a proiectului european.  

Consolidarea unei UE puternice pe plan internaţional e proiectul macro al actualei clase politice europene, dar paradoxal abordarea inclusivã, abordând frontal subiectele dragi "opoziţie europeane" poate sã fie cheia succesului. Alegerile europene din 2024 vor fi piatra de încercare pentru cei 10 ani care urmeazã, iar încã de acum avem nevoie de abordari concrete pentru a reuși. Permiteţi-mi sã sugerez câteva axe de urmat, prin prisma potenţialelor opoziţii:

Ø  Interguvernamentaliștii și anti-europenii. Chiar dacã grupul ECR a scãzut ca pondere datoritã Brexitului, sã nu uitãm însã cã grupul ID din Parlamentul European (cel cu Marine Le Pen și Vlaams Belang) și-a dublat numãrul faţã de precedenta legislaturã. Cheia actualei guvernãri europene este în a gãsi o balanţã favorabilã între puterea (dar și vizibilitatea) Consiliului și cea a Parlamentului European.

Ø  Comuniștii. Chiar dacã partidele comuniste europene au pierdut guvernarea simbolicã a Greciei, dar și reprezentarea numericã din Parlamentul European, dosarul justiţie sociale trebuie sã fie tratat cu mare interes și eficienţã de Cabinetul VDL. În mod cert cooperarea cu PES trebuie optimizatã pe "dosarele strategice de Stânga".

Ø  Verzii. Valul de simpatie nu s-a convertit în unele ţãri europene, ceea ce a fãcut ca Partidele Verzi sã rãmânã în afara funcţiilor europene de top. Subiectul rãmâne însã deosebit de aproape de cetãţenii europeni, iar agenda verde trebuie sã fie abordatã cu mare atenţie.

Ø  Estul Europei. Procurorul General european e acordat Estului, Codruţa Kovesi va prelua în urmãtoarea perioada aceastã funcţie. Nu este însã destul, iar dosarul extinderii UE cãtre Balcanii de Vest, dar și spre "ţãrile Parteneriatului Estic", poate sã fie o valoare adaugatã pentru reunificarea continentului.

Ø  Anti-Germania. În calitate de lider european incontestabil (acum și cu președinte german), Germania trebuie sã își asume dosare precum politica industrialã europeanã, dar și sã contureze o voce puternicã a UE pe plan internaţional.

Ø  Anti-Franţa. Relansarea proiectului european pe axul Berlin-Paris este deja de notorietate. Franţa are o responsabilitate enormã, iar dosarul apãrãrii europene și cel al relaţionãrii UE cu Africa așteaptã coordonarea Franţei.

Ø  Contextul internaţional. Marea Britanie, cu un prim-ministru radical precum Boris Johnson; America cu un președinte în cãutarea realegerii de anul viitor ; China și Rusia forţe indiscutabile – sunt doar câteva relaţionãri de urmãrit.

Dan LUCA / Bruxelles