Mã bucurã foarte mult interesul clujenilor pentru
realitatea europeanã, descrisã de la Bruxelles. Am revenit astãzi cu un interviu
publicat în cotidianul Fãclia de Cluj.
---------------
Clujeanul Dan LUCA este vicepreşedintele EURACTIV Media. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti, fiind autorul cãrţîi “Mapping the Influencers in EU Policies”.
Rep: Unde se
află Uniunea Europeană la sfârșitul anului 2020 ?
Dan Luca: În conversația pe care am
avut-o recent cu comisarul european Thierry Breton, întrebându-l dacă UE
nu are nevoie de un al treilea proiect major, în urma succesului pieței interne
și a monedei unice, Breton a spus că actuala Comisie Europeanã consideră că
noile propuneri sunt baza unui nou pas istoric. Desigur, discursul carismatic
și optimist al Ursulei von der Leyen este bun și necesar, dar câți dintre
cetățenii europeni se simt liniștiți în actuala perioadã ? Criza pandemică
este enormă și de duratã. Recesiunea economică este evidență și ne așteaptă
luni grele. Progresiv, multe locuri de muncă vor dispărea, iar din nou șomajul
va atinge cote uriașe.
Rep: Ce poate să facă în mod concret
Uniunea Europeană ?
Dan Luca: Uniunea Europeană are
capacitatea să anticipeze criza anului 2021, fie ea pandemică,
economică sau societală. Este necesar încă de acum un proiect
comun între structura europeană și state membre pentru a da
siguranțã cetățenilor. Nu mă refer la ceva asemãnãtor
cu Convenţia Europeană de acum vreo 20 de ani, finalizată cu criză
anului 2005 (proiectul constituției europene eșuate). Trebuie să vorbim
despre viitorul UE în cadru formal, dar și inclusiv, fără a ajunge la
scheme de genul ‘Bruxelles-ul discutã cu Bruxelles’ sau ‘în Berlin
și Paris se decide viitorul UE’. Patriotismul și
naționalismul se vor accentua, venite în special din estul
continentului sau chiar din sud. În acest cocktail de putere,
fonduri publice, balanță fiscală, va există o polarizare mai
accentuată între cele două extreme, cea federalistă și cea anti-europeană.
Rep: Uniunea
Europeană trebuie să fie mai realistă, și mai puțin strategică ?
Dan Luca: Deși situaţia actuală
ne obligă să fim foarte pragmatici pentru a supraviețui, e important să ne
raportăm la marile proiecte contemporane. Dacă ne referim la nivel
european, este interesant de urmărit evoluția a 5 meta-proiecte: aprofundarea
integrării europene, suveranitatea europeană (‘EU open strategic autonomy’ cum
e numitã deja la nivelul instituţiilor europene), multilateralismul global,
ecologizarea și digitalizarea.
Rep: La ce să
ne așteptăm în anul viitor?
Dan Luca: Principalele subiecte de
urmărit în 2021 sunt Uniunea Europeanã a Sănătății, care implicã
mecanismul de coordonare cu țările membre, mișcările anti-vaccin, întrebarea
genericã despre cine va plăți factură crizei. Anul viitor ne va
aduce răspunsuri mai exacte la abordări despre fiscalitate (de
asemenea despre impozitul digital), relația franco-germană, în special în
ceea ce privește realitatea industrială, de exemplu proiectul Gaia X; relațiile
transatlantice; poziţionarea faţã de Africa, bilaterală
dintre UE şi Marea Britanie, rețeaua de aprovizionare pentru
Europa, şi chiar politica de apărare.
Rep: Fãrã a apela la slogane, criză poate aduce și oportunitãţi pentru
România?
Dan Luca: Ca țară membră a Uniunii
Europene, România poate să își joace rolul mult mai pronunțat, dar
trebuie o abordare strategicã pe dosarele de
actualitate. Fiecare luare de poziţie inserează sistemul românesc în
agenda publică contemporană. Trebuie o analiză macro, dar și una sectorială
a participării României în proiectul european. Politica industrialã, tehnologizarea
agriculturii, dezvoltarea infrastructurii, sănătate, educație, administrație…
Întregul proiect de guvernare, trebuie articulat cu dezvoltările europene
actuale.
Rep: Este România performanță la nivel
european ?
Dan Luca: Deși pare o Uniune
Europeană lentă, se întamplã multe la Bruxelles și în capitalele
europene. Cu o forță fantastică chiar! Trebuie ca sistemul
românesc să aibă aceeași viteză de dezvoltare, iar aici un accent aparte trebuie
pus pe fibra europeană a României. Sintemul de corelare este în mâna
politicienilor, desigur, în strânsă legătură cu administrația, dar trebuie
și o abordare inclusivă. Avem nevoie de platforma care cuprinde de asemenea academicul, sectorul de afaceri, societatea civilă și chiar presa. Este dosarul ecosistemului pârghiilor de influență la nivel european. Îl avem definit la nivel românesc? Este
funcțional ? Lobby-ul național este cel mai puternic lobby de la
Bruxelles. Nu este cel al corporaţiilor sau cel al ONG-urilor de mediu… Echipa
României este încă incompletă, chiar dacă s-au făcut pași enormi prin
activitatea unor eurodeputați sau prin poziționarea unor directori români în
cadrul Comisiei Europene. Reprezentanţa României de la Bruxelles este un vârf de comunicare externã,
trecută cu succes prin Presedinţia UE de anul trecut.
Rep: Se pare cã
Uniunea Europeană parcurge o perioadã de foc. Proiectul european se va rediscuta ?
Dan Luca: Mișcările anti-europene au
fost și vor continuă, vor apărea mișcări politice noi, de genul anti-mascã,
anti guvernare, anti-sistem, iar Uniunea Europeană va trebuie să aibă răspunsurile
pregătite. UE e însă și România, iar dacă vrem să fim în nucleul dur al Uniunii
Europeane 2.0 e nevoie de luptã, așa cum a fost lupta de la începutul secolului
când echipa domnului Vasile Pușcaș a dus România în UE. România trebuie să
discute în permanentă subiectele globale majore, să aibă idei, să le
prezinte la nivel european și să
își asume mai mult capacitatea de lider. Potențialul uman este fantastic, avem
jucătorii, dar avem o echipã competitivă?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu