Am publicat astăzi un nou editorial în Făclia. Despre Franța şi Uniunea Europeană, despre legătura simbolică și pragmatică dintre România și Franța.
Franța are o rezonanță istorică pentru
România și gândurile ne duc chiar la pașoptiștii care au emancipat ţara noastrã în secolul al XIX-lea. Parisul
reprezintã o simbolisticã specială și îmi amintesc cum ajungând în 1995 pentru prima dată lângă
turnul Eiffel am căutat un telefon public pentru a suna acasă, la Cluj, să îmi
împărtășesc emoția cu cei dragi.
Cunoaștem cu toții proiectul anilor
’50, când Franța a fost motorul principal în lansarea ideii de Europã Unită, iar construcțiile din ultimii
70 de ani au avut tot timpul un suport fantastic în societatea franceză.
În câteva săptămâni, vor avea loc alegeri
prezidențiale în Franța, iar Emmanuel Macron își joacă mandatul. Să nu uitãm că în iunie 2022 vor avea și alegeri
legislative în Hexagon, deci următoarele luni sunt cruciale pentru a desena
noua reprezentare politică a țării.
Dar ce dorește Franța anului 2022 de la Uniunea Europeanã? Deținând
și președenția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, sunt foarte clare
punctele în care echipa franceză dorește să se impună. În primul rând este
mesajul că la nivel european avem două țări, nu doar Germania, care sunt
locomotivele dezvoltărilor europene. Prosperitatea cetățenilor trece prin
dezvoltarea economică, iar modernizarea tehnologicã este o prioritate. Agricultura
reprezintă un segment foarte sensibil în Franța, de aceea Politica
Agricolă Comună europeană începe în Franța.
Treptat, mai apar alte dosare
interesante. Mă refer la dezvoltarea unei politici de apărare comune pentru UE,
în care Franța dorește să joace rolul de şef de
orchestrã. Să nu uităm că Franța este singura putere nucleară din UE, iar la
nivelul Consiliului de Securitate ONU unica țară UE care deține un loc
permanent.
Referindu-ne la politica
energetică europeană, Franța joacă un dosar existențial. Cu peste 70% din
energia electrică produsă de centrale nucleare, Franța impune mixul energetic
la nivel de UE.
Uniunea Europeană
are planuri mari cu continental african, chiar dacă încă nu este clar în
ce direcție se merge. Cu siguranță însă, Franța va juca un rol de lider pe
orice dezvoltare în direcția Africii.
Limba franceză a fost limba diplomației
și sunt eforturi fantastice de a arãta că globalizarea nu se face doar prin uniformizarea comunicării
internaționale în limba engleză. E un dosar interesant, pe care Franța încearcã să îl discute de câte ori are ocazia.
Dezvoltarea industriei auto din România
este strâns legată de investițiile Franței și asta chiar înainte de 1989. Este
o poveste de succes, care dã viaţă simpatiei pe axul francofoniei între noi și francezi.
Următorii ani sunt importanți pentru
România, Franța și pentru întreaga Uniunea Europeană. Chiar dacă, în unele
dosare europeane, Franța a fost mai puțin favorabilă țării noastre, se pot
discuta real câteva elemente strategice, în special aderarea țării noastre la
cele două spații: Schengen și euro. Sperãm să găsim maturitatea politică pentru
un beneficiu reciproc.
Dan LUCA / Bruxelles
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu