luni, 10 septembrie 2012

Pentru “o singură Românie”

Ministrul Afacerilor Externe a pus recent bazele unei strategii pentru stimularea participării comunităţilor româneşti din străinătate la proiectul “o singură Românie”. O Românie modernă are nevoie de românii din străinătate, un vector important al dezvoltării şi funcţionării societăţii româneşti, care, aşa cum a declarat Titus Corlăţean în cadrul Reuniunii anuale a diplomaţiei, “nu reprezintă o altă Românie".

Propuneam recent o adaptare a administraţiei naţionale la Diaspora pentru o gestionare cât mai eficientă a problemelor comunităţilor de români şi pentru o evidenţă cât mai clară a numărului acestora.

În plus, aşa cum în finalul reuniunii Ministrul Afacerilor Externe a mai spus: “Diplomaţia nu se poate baza numai pe atribute tradiţionale, ca discreţia şi exclusivismul, ci trebuie să-şi asume mai bine rolul de comunicator, atât pe plan extern, în acţiunea de promovare de ţară, dar şi pe plan intern, în efortul de explicare mai bună a activităţii noastre".

Dan LUCA / Bruxelles

duminică, 9 septembrie 2012

« Connect » la nivelul Comisiei Europene

Luna iulie 2012 a adus o schimbare în structura Comisiei Europene – lansarea “DG Connect”, o necesitate în contextul larg în care, aşa cum spune Neelie KROES, vice-preşedinta Comisiei Europene, « Agenda Digitală Europeană influenţează multe sectoare ale vieţii noastre ».

Pe lângă schimbarea de structură, a fost anunţată schimbarea misiunii DG-ului, dar şi a culturii, în special în sensul unui grad de flexibilitate mult mai mare.

În primăvara acestui an, aminteam de o altă declaraţie publică a doamnei Kroes, privind legislaţia europeană în domeniul identităţii electronice.

Dan LUCA / Bruxelles  

 

 

sâmbătă, 8 septembrie 2012

Blog la ceas aniversar – 8 septembrie 2007

În urmă cu exact 5 ani lansam, după consultarea cu doamna profesoară Mihaela Luţaş, acest blog, prin care încerc să aduc cât mai aproape de cititori chestiuni interesante din lumea fascinantă, dar şi complicate, a afacerilor europene.

Am considerat utilă completarea mesajelor personale cu idei formulate de experţi în domeniu, români care au experienţa Bruxelles-ului. Grupate sub tema “UE. România. Evoluţie”, materialele primite subliniază potenţialul european al României.

Mulţumesc tuturor celor care au acordat mãcar o clipã de atenţie acestui blog!

Dan LUCA / Bruxelles

 

vineri, 7 septembrie 2012

Monede locale şi economie barter

Preluat de pe Wall Street Journal, Făclia publica recent un interesant material despre lansarea unor monede locale şi aşa numitelor “Bănci de timp”, ca şi reacţie la criza economică.

Cele mai frecvente astfel de “autoajutoare” se întâlnesc în regiuni din Italia şi Spania. “Un designer de Web din regiunea Catalonia a lansat moneda eco. Disperaţi de a avea bani de orice fel, o serie de întreprinderi şi două municipalităţi din zonă au acceptat eco, cu plăţi electronice şi chiar o aplicaţie smartphone. Spaniolii fac troc şi cu mărfuri – cărţi sau mobilier în schimbul unor produse proaspete – pe pieţe care sunt organizate în fiecare cartier. Doar în regiunea Catalonia, 60 de pieţe barter au avut loc în primele şapte luni ale acestui an, de trei ori mai multe decât în 2007, potrivit Intercanvis.net, un website de urmărire a economiei barter”.

Deşi în continuă creştere, aceste acţiuni nu vor reuşi să rezolve criza europeană – deciziile luându-se la un nivel mult mai înalt, iar ca şi dezavantaje, aşa cum spune şi José García Montalvo, profesor de economie la Universitatea Pompeu Fabra din Barcelona, “băncile şi monedele sociale, spune el, pot avea repercusiuni asupra economiei mai largi, deoarece veniturile obţinute din astfel de acorduri de multe ori sunt nedeclarate, privând guvernul de venituri fiscale - un pas înapoi nu numai pentru o ţară din zona euro, ci şi pentru o ţară dezvoltată”.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – Interviu în Făclia - “Avem nevoie de un nou program guvernamental pentru relaţionarea României la UE”

Zilele acestea am avut plăcerea să răspund unui interviu pentru Făclia. Printre subiectele atinse se numără situaţia României în contextul crizei europene, câteva chestiuni legate de fondurile europene, explicarea unui posibil nou program guvernamental “Experţi pentru o Românie europeană”. iar în final mai multe despre implicarea Diasporei în politica românească.

………….

“Făclia de Cluj: Uniunea Europeană este în criză, iar România nu este nici ea ferită de complicaţii de natură politico-economică. Cum se vede acest subiect de la Bruxelles?
Dan Luca: De 4 ani trăim o criză care e normal să se simtă şi la Bruxelles. Există o dinamică aparte însă în aceste luni, iar liderii europeni caută soluţii pragmatice de ieşire din criză. Cancelarul german, un pol de putere incontestabil, a declarat recent că speră ca Summitul European, programat pentru luna decembrie 2012, să reprezinte startul pentru Noul Tratat al UE, în contextul european pe care îl cunoaştem deja: sînt state membre care încă nu sînt de acord cu noile decizii de constituire a Uniunii Monetare Europene.

Făclia de Cluj: Iar România? Contăm în această dezbatere?
Dan Luca: Europa cu mai multe viteze a fost readusă recent în discuţie, odată cu discursul Angelei Merkel pe tema crizei financiare europene. România nu joacă suficient statutul de stat membru cu drepturi depline. În plus, are exemple concrete de state care au adoptat moneda euro ?i am văzut consecinţele. Ar trebui să se considere acest lucru “un avertisment pentru pregătirea atentă a unei posibile aderări la zona euro”.

Făclia de Cluj: Nu putem înţelege cum e posibil să avem un aşa scăzut procent de absorbţie a fondurilor comunitare. Ce greşeli s-au făcut ?
Dan Luca: Să vă dau un exemplu de ce nu a făcut România în perioada 2004-2006. Pentru o bună coordonare s-a înfiinţat, de exemplu în Spania, încă înainte de aderarea ţării la UE, un super-minister responsabil cu proiecte concrete de dezvoltare a ţării. Spania venea la Bruxelles cu proiecte clare şi concrete, imediat după aderarea la UE. La noi s-a considerat că intrarea în Uniunea Europeană aduce de la sine sistemul potrivit. Concluzia: ne-am fraierit singuri, neputînd să ne desprindem de managementul dîmboviţean. Nu am păcălit pe nimeni şi am ajuns codaşii clubului european.

Făclia de Cluj:  Dar există idei pentru a ieşi din situaţia aceasta?
Dan Luca: Fondurile europene sînt în strînsă legătură cu performanţele României în domeniul comunitar. Pentru racordarea ţării la UE avem nevoie de aproximativ 5.000 de români la Bruxelles şi 25.000 de persoane în România implicate în mod real în mecanismul comunitar. În prezent avem doar vreo 2.000 la Bruxelles şi maxim 10.000 în Bucureşti (în special în sectorul public).

Făclia de Cluj: Aţi înaintat recent ideea unui nou program guvernamental “Experţi pentru o Românie europeană”. Despre ce este vorba?
Dan Luca: Din cele enumerate în punctele precedente, este clar că inerţia sistemică nu duce la o rezolvare a problemelor actuale pe care le are România cu Uniunea Europeană. Trebuie intervenit rapid, organic, pentru ca actualele tendinţe să fie corectate. Este necesară în primul rînd crearea unor noi poziţii în adminstraţia românească, pe două nivele (local şi naţional), persoane responsabile în a fluidiza relaţia România – UE. Este nevoie de concursuri transparente în care cei interesaţi pot aplica, indiferent de culoarea politică. Cei care trec concursul devin “experţi pe afaceri europene”. La nivelul fiecărei prefecturi, trebuie angajaţi doi “experţi pe afaceri europene”, care raportează direct Prefectului. Unul dintre aceştia este “responsabil pentru relaţia cu instituţiile locale” din zona alocată Prefecturii respective (primărie, consiliu local, consiliul judeţean etc). Al doilea expert este “responsabil cu stakeholderii locali” (industria locală, sindicate, societatea civilă organizată, universităţi, firme de consultanţă, etc). La nivelul fiecărui minister de linie, trebuie găsiţi o serie de experţi, care relaţionează direct cu Cabinetul Ministrului. Unul dintre experţi trebuie să fie “responsabil cu relaţia cu prefecturile” (structurile locale instituţionalizate). Al doilea expert este “responsabil pe relaţia cu stakeholderii naţionali” (structurile naţionale neinstituţionalizate). În plus, pentru o mai bună coordonare a instituţiilor româneşti, este nevoie să existe în fiecare minister un expert pe afaceri europene “responsabil cu relaţia interministerială”.

Făclia de Cluj: Trăiţi în afara ţării şi se pare că Diaspora nu este încă valorificată la adevărata valoare. Aveţi o sugestie pe acest palier?
Dan Luca: România are nevoie de Diaspora sa, aşa cum Diaspora are nevoie de România. E momentul să facem marele pas în a construi ceva împreună, nu să provocăm polarizări stupide între cei din ţară şi cei din afară. Analizînd situaţia actuală a serviciilor oferite de către statul român cetăţenilor români din Diaspora (servicii consulare tot mai scumpe, o birocraţie excesivă pentru înregistrarea nou născuţilor, schimbarea paşapoartelor, traducerea diplomelor etc), dar şi complexitatea problemelor specifice comunităţii de peste două milioane de români care trăiesc în afara graniţelor ţării (drept la muncă, educaţie, familie, afaceri etc), propuneam ca soluţie politică transformarea Ministerului Afacerilor Externe în Ministerul Afacerilor Externe şi al Diasporei.

La nivelul fiecărui consulat al României să fie desemnat un expert român care se subordoneză secretarului de Stat responsabil cu Diaspora şi care gestionează exclusiv relaţia cu comunitatea românească din ţara respectivă. Tot acest expert are responsabilitatea creării Consiliului Consultativ din ţara respectivă între misiunile româneşti/serviciile consulare dintr-o ţară şi Diaspora din aceeaşi ţară, pentru o gestionare cît mai eficientă a problemelor comunităţii de români şi pentru o evidenţă cît mai clară a numărului acestora. Întîlniri formale ale Consiliului Consultativ trebuie să se desfăşoare cu o regularitate trimestrială.”

Dan LUCA / Bruxelles

joi, 6 septembrie 2012

How to make money in EU Affairs in Brussels?

Brussels is an incredible place, full of opportunities, but each sector is also saturated with competition. Spending more than 15 years in the capital of Europe, I sought to guide those who are interested in tackling the a-typical market of EU Affairs.

For more than 5 years I teach students about Euro-Brussels, and last year I launched a training programme about finding a job around the ‘Schuman square’.

Some days ago I launched a new offer, in cooperation with Maria Laptev – especially aimed for those people who want to set up their business in Brussels. Symbolically titled “How to make money in EU Affairs in Brussels?” the training tries to teach the entrepreneurs, as well as the intrapreneurs, how to choose the best way to succeed. Maria knows Brussels and the private sector of EU Affairs better than most experts and it’s not by chance that she’s now the Executive Director of the European Centre for Public Affairs (ECPA). I still remember with pleasure working together 4 years ago, giving lectures to MBA students of the United Business Institutes (UBI), and I hope to succeed in this new project.

I hope that this new initiative – a training about ‘EU actors’ and the consultancy services they need - will be welcomed by the public. We are looking forward to the first training on 25 October 2012.

Dan LUCA / Bruxelles

Dan LUCA – articol în Cariere – “Intraprenor în capitala Europei”

A fi intraprenor în capitala Europei nu este imposibil, chiar şi pentru un român la început de drum. Într-un recent material publicat de Cariere am prezentat câteva idei despre “Cum să faci bani în afacerile europene din Bruxelles?”.

...................

“Bruxelles – noua capitală a Europei”, “Bruxelles – Înalta Poartă”, “Bruxelles-ul decide pentru noi”, sunt doar câteva dintre stereotipurile pe care le întâlnim în presa românească şi care ne marchează fără să vrem, poate, existentă. De 15 ani trăiesc în acest amestec cultural, pe care încerc să-l decriptez, segmentez şi să îi propun noi ˝produse˝.

De 5 ani sunt implicat direct sau indirect în ghidarea celor care doresc să-şi caute un rost în Bruxelles. Un loc fascinant, plin de oportunităţi, dar şi suprasaturat de competiţie pe fiecare sector. Asta nu înseamnă că trebuie să te descurajezi, dar în acelaşi timp e bine să ai şi o abordare adaptată realităţii.

De când predau cursuri studenților preocupați de descoperirea Bruxelles-ul european sunt surprins de vidul de cunoştinţe pe care îl au. Nu pot să îmi imaginez că majoritatea facultăţilor care tratează problematica comunitară, şi sunt sute acum la nivel european, nu acordă nicio importanţă explicării “pieţei afacerilor europene”. Este ca şi cum ai juca un meci de fotbal cu o singură echipă, fără a lua în considerare echipa adversă. Motivat de această “nişă” am lansat, prin intermediul companiei de consultanţă pe care o coordonez, încă din 2011, un training special, despre cele “50.000 de joburi din sectorul privat al afacerilor europene”. Iar reacţiile participanţilor - şi am ţinut deja 5 sesiuni de informare - au fost: “Dar nimeni nu ne-a zis de aşa ceva”, “De ce nu ni se explică acest segment de piaţă la universitate?”, “Am pierdut doi ani prin concursuri EPSO fără să îmi dau seama că pot să îmi găsesc un loc de lucru în federaţii industriale”.

Prospectând piaţa, am observat că există un segment subapreciat la nivelul ofertelor de Bruxelles. Este domeniul antreprenorilor, dar mai ales, aşa cum zicea recent Richard Branson, cel al intraprenorilor, adică al angajatului “căruia i se oferă libertatea şi sprijinul financiar necesare pentru a crea noi produse, servicii şi sisteme, care nu trebuie să se supună rutinei sau protocolului obişnuit al companiei”.

Împreună cu Maria Laptev am lansat astfel o nouă ofertă, în special pentru cei care doresc să deruleze afaceri în Bruxelles. Intitulat simbolic “Cum să faci bani în afacerile europene din Bruxelles?”, încercăm să ghidăm pe cei interesati în a alege calea cea mai bună spre reușită. Maria cunoaște Bruxelles-ul șisectorul privat al afacerilor europene mai bine decât orice expert și nu întâmplător este acum Directorul Executiv al ECPA (European Center for Public Affairs).

Repet, sunt contracte de milioane derulate în capitala Europei. Sumele alocate la Bruxelles de către multinaţionale pentru comunicare sunt fabuloase. Un studiu dat publicităţii a evaluat bugetul de comunicare al celor aproximativ 400 corporaţii inserate în Bruxelles (vorbim doar de birourile de afaceri europene) la aproximativ 71 milioane de euro anual. Această cifră este doar raportată la sectorul privat. Fără nici o problemă putem adăuga aproximativ alte 50 milioane europene pe an puse la dispoziţia consultanţilor de către instituţiile europene.

Sper ca noua inițiativă, cea a unui training despre “actorii de Bruxelles” și despre serviciilede consultanță de care au nevoie, să prindă la public. Așteptăm cu mare interes ziua de 25 octombrie 2012, data primei prezentări.

Dan LUCA / Bruxelles